438 matches
-
parte interesului mai scăzut din partea naratorilor și specialiștilor în analiza discursului. 3.2. Text și timp Timpul însuși, în sensul măsurării sistematice a ceea ce separă anumite stări trecute de altele prezente, este el însuși o noțiune creatoare de structuri și structuralistă. Creatoare de structuri, deoarece afirmă și articulează relații între anumite stări sau schimbări de stări; și structuralistă, în sensul că se bazează pe recunoașterea anumitor similitudini și deosebiri între stări specificate. Ceea ce noi numim „un an” trebuia să fi fost
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
însuși, în sensul măsurării sistematice a ceea ce separă anumite stări trecute de altele prezente, este el însuși o noțiune creatoare de structuri și structuralistă. Creatoare de structuri, deoarece afirmă și articulează relații între anumite stări sau schimbări de stări; și structuralistă, în sensul că se bazează pe recunoașterea anumitor similitudini și deosebiri între stări specificate. Ceea ce noi numim „un an” trebuia să fi fost întîi perceput ca un singur ciclu complet al sezoanelor mai calde și mai reci, și al lumii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
îmbinări de tehnici, imagini artificiale ale căror proprietăți aparent naturale sînt ele însele convenționale, întruchipînd acele tipuri de trăsături agreate sau "favorizate” de societățile care au inspirat aceste narațiuni. Opinia conform căreia personajul este convențional și convenționalizat, frecventă în scrierile structuraliste, poate fi ușor exagerată. Cel mai plauzibil ar fi dacă analistul s-ar concentra asupra asemănărilor existente în caracterizările din interiorul textelor și dintre texte, în dauna acelor diferențe neintegrate descrierii structuraliste. Cel puțin în cazul operelor literare, aș vrea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personajul este convențional și convenționalizat, frecventă în scrierile structuraliste, poate fi ușor exagerată. Cel mai plauzibil ar fi dacă analistul s-ar concentra asupra asemănărilor existente în caracterizările din interiorul textelor și dintre texte, în dauna acelor diferențe neintegrate descrierii structuraliste. Cel puțin în cazul operelor literare, aș vrea să subliniez bogăția acestora în compoziția naratorială și caracterologică. Aceasta permite construirea sau schițarea de personaje care nu sînt, bineînțeles, reale, dar care sînt destul de clar conturate și de originale pentru a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
spiritului uman în accepția cea mai strictă a termenului structură. De asemenea, clivajele corespund unor cupluri de opoziție în sensul pe care îl dădea Claude Lévi Strauss sau identificării celor două dimensiuni, axelor sintagmatică și paradigmatică definite de către Saussure. Relectura structuralistă a modelului de clivaje apare astfel nu doar legitimă în raport cu concepția lui Stein Rokkan, dar și mult mai clarificatoare față de căile cotite ale demersului parsonian. Întreprinderea noastră clasificatoare se înscrie astfel în descendența directă a demersului lui Rokkan care l-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se amestecă într-o maniera indicibila cu patosul... O bună parte din articolele volumului se concentrează în jurul unor apariții eminesciene. Preferații domniei sale în ale eminescologiei sunt: Edgar Papu, George Munteanu, D. Vatamaniuc. La Edgar Papu identifică prima "încercare de cercetare structuralistă, a poeziei eminesciene", în cazul lui George Munteanu, cu referire la Hyperion, scrie că este "cea mai îndrăzneață biografie eminesciană de după aceea a lui Călinescu din 1932" (opinie la care ne place să subscriem fără nici o ezitare), în vreme ce în cazul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
demascatoare, tensionată grație succesiunii rapide a afirmațiilor răspicate, chiar apodictice, și a ipotezelor cutezătoare. Theodor Codreanu face figura unui spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor ori cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filosofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice. Această familiaritate atitudinală se poate explica în mai multe feluri. Siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică sunt date neîndoielnic de asumarea competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scrisul de mai târziu. Un confrate realiza, recent, portretul sugestiv al scriitorului din Huși, zicând că acesta este un "spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor sau cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filozofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice", că "familiaritatea atitudinală" a lui se sprijină pe "siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică", adică tocmai acele calități dobândite atât prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
burgheze“, ci, înainte de toate, de hazul imanent al unui simplu caraghioslâc. Nu mă grăbesc să evacuez pe „abisalul“ Caragiale, pe expresionistul grotesc, pe antipaticul „nepatriot“ sau pe idilicul duios al unei benigne clase de mijloc. Treacă de la mine și analiza structuralistă a textelor („funcția actanțială“ a scrisorii pierdute). Dar recunosc că, din când în când, mă trezesc spunând prompt: „Mofturi!“ și mă întorc, destins, la deliciile înveselitoare care îmi ies în întâmpinare pagină de pagină. Cititorul contemporan are o șansă aparte
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
limba și literatura română în procesul de instruire și educare a tineretului școlar [comunicare prezentată la sesiunea științifică „Raportul dintre limbă și literatură în procesul instructiv educațional, București, 30 noi.. 1979], LL,1, 1980, 87-92. [50] CREȚU, DOINA, Asupra metodologiei structuraliste în predarea limbii române ca limbă străină [résumé français], Bulșt Pitești, 1980, 91-95. [51] CRIȘAN ANA, IRINESCU PETRU, Calitatea de instrument metodologic, în “Revista de pedagogie”, București, an 29, nr. 6, iunie 1980, p. 38-39 (programa de gradul II). [52
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PredLR, 6, 20-22. [15] ANOCA, DRAGOMIR, Predarea limbii române la ciclul primar al școlilor cu limba de predare a naționalităților conlocuitoare, RPed, 30, nr. 8, 1981, 41-43. [16] ANTONOVICI, CLEMENT, George Bacovia: “Nervi de primăvară” - Analiză literară totală din perspectiva structuralistă, în: CRMȘ, p. 136-145. [17] APOSTOL, JULIETA; BĂLOIU; ELENA; BOBIRCĂ, VIORICA; JIVĂNESCU, VASILICA; ȘANDRU, PETRU, Manual de limba română pentru studenți străini economiști, Coordonator: Viorica Bobircă, București, [APASE], 1981, 346 p. (ASE. Catedra de limbi străine). [18] ARMAȘU, MARGARETA, Autocorectarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literatura română în liceu. Noțiuni de stilistică și compoziție, Revista Transilvania, Sibiu, 1986. [96] M. A., Analiză gramaticală, CPub, ian. 1981, 4, in Ateneu, 23, nr. l, 1986 fv.r.nr. 845]. [97] MADA, MIHAI, Testament de Tudor Arghezi. Perspectivă structuralistă. în: BulID - Arad, 1986, p. 61-65. [98] MANOLACHE, GHEORGHE, Curs național de limba și literatura română. [28 iul - 6 aug]. în: Forum, 34, nr. 8, 1986, p. 12. [99] MANOLESCU, NICOLAE, Limba și literatura română, manual pentru clasa a XII
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu e așa, cum e?, Portretul, Ghici cine e și multe alte jocuri Îi Învață pe elevi să Înțeleagă și să folosească anumite structuri gramaticale, Înainte ca ele să fi fost definite. O compoziție este un text, care, În accepțiune structuralistă, definește un mod de funcționare a limbajului, o activitate de producere a sensului prin explorarea și prelucrarea capacităților de funcționare ale limbii. Considerată fie ca exercițiu de realizare a educației formalfunctionale, fie, În general, ca mijloc de exprimare verbală, o
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
nucleu teoretic fundamental pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului. Freeman propune acest criteriu de demarcație pentru a satisface nevoia de a identifica studiile și cercetările științifice care intră sub umbrela analizei rețelelor sociale. Fără a face referiri explicite la paradigma analizei structuraliste, Freeman consideră analiza rețelelor sociale o abordare care trebuie să dețină în același timp patru atribute. Astfel, pentru a plasa un studiu sau conținutul unui program de cercetare în categoria analizelor de rețele sociale, acesta trebuie (Freeman, 2012: 26): (a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este considerat unul dintre momentele de început ale analizei moderne a rețelelor sociale (Borgatti et al., 2009). Folosind sociometria și sociogramele, Moreno reușește să explice fuga a 14 fete de la această școală. Explicația avansată de Moreno era una de substanță structuralistă, accentuând ideea relațiilor sociale dintre fetele fugare drept canale de circulație a influenței sociale și a ideilor. Multe dintre sociogramele și datele empirice colectate la școala din Hudson și raportate de Moreno pot fi consultate în lucrarea Who Shall Survive
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
o consecință a faptului că proprietățile enunțurilor supuse acestei "funcții poetice" sunt de la bun început structurale: metrul, rima, strofele ... depind de un principiu structural, ele permit stabilirea rețelelor de echivalențe. Astfel, există o corespondență remarcabilă între enunțurile poetice și epistemologia structuralistă, fondată pe opoziții paradigmatice. Este suficient să ne gândim la un roman sau la o piesă de teatru pentru a înțelege de ce progresele datorate lingvisticii structurale au fost atât de reduse în ceea ce privește acest tip de corpus: nici romanul, nici piesa
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lucru despre secvența șiruri de pahare + țuțuroi de apă + măsuri de cositor, ale cărei elemente sunt asociate în virtutea faptului că toate coexistă material pe tejghea; serii care țin de ceea ce lingviștii numesc câmpuri semantice conceptuale, obiecte privilegiate ale analizei semice structuraliste. Plecând de la un domeniu lexical decupat în univers extralingvistic (vocabularul locuinței, al transporturilor, etc.) comparăm unități: 1) are aparțin aceleiași categorii sintactice (substantive, adjective...); 2) ale căror semnificați se delimitează unii de ceilalți, își obțin "valoarea" (în sens saussurian) din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
disciplinei și practicii studiilor culturale, Chris Jenks amintește de distincția pe care a propus-o Stuart Hall (unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai studiilor culturale care i-au urmat lui Hoggart, Williams și Thompson) între "paradigma culturalistă" și "paradigma structuralistă" a acestei practici contemporane 82. Dacă în cazul "paradigmei culturaliste" accentul ar cădea asupra producerii culturii mai curând decât asupra condițiilor ei determinante, în cazul "paradigmei structuraliste" accentul cade asupra naturii specifice a acelor proprietăți formale care caracterizează structura diferitelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
i-au urmat lui Hoggart, Williams și Thompson) între "paradigma culturalistă" și "paradigma structuralistă" a acestei practici contemporane 82. Dacă în cazul "paradigmei culturaliste" accentul ar cădea asupra producerii culturii mai curând decât asupra condițiilor ei determinante, în cazul "paradigmei structuraliste" accentul cade asupra naturii specifice a acelor proprietăți formale care caracterizează structura diferitelor tipuri de practici semnificante și care le distinge una de alta83. O altă perspectivă asupra studiilor culturale o oferă Francis Mulhern, profesor de studii critice la Universitatea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
relației stabilite între critic și publicul său119. În raport cu construcția și întrebuințarea teoriei și practicii criticii de artă se constată că secolul al XX-lea se caracterizează printr-un eclectism critic, ținând cont de interesul aplicării inter-discursive a complexului de teorii structuraliste, poststructuraliste, (neo)marxiste, feministe, multiculturaliste, istoriciste etc.. În acest context, critica de artă ar putea fi percepută ca o alternativă inter-instituțională (academică, profesională și administrativă / managerială / curatorială) de abordare a practicii artistice contemporane, creând astfel posibilitatea unei comunicări între lumea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și nici aceea de a împlini sau a învia obiectul prin interpretare (ca și cum ar fi deficient ori mort), așa cum procedează hermeneutica umanistă, ori de a-l (re)constitui într-un simulacru critic care i-ar clarifica logica, așa cum propune moda structuralistă. Pentru Foster, critica de artă abordează obiectul mai curând din perspectiva unei investigări a propriului său loc și a propriei sale funcții ca practică culturală și din perspectiva articulării altor astfel de reprezentări psihosociale, căutând astfel să separe critic aceste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
descărcare energetică agresivă. În opinia lui Berkowitz, tentativele nereușite ale individului în ceea ce privește atacul cauzelor frustrării reprezintă ele însele o frustrare, conducând la creșterea tendințelor agresive și nicidecum la diminuarea acestora. Teoria învățării sociale Teoria învățării sociale este o teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Vintilă-Rădulescu și mai vechiul volum Ce limbi se vorbesc pe glob, publicat de Lucia Wald și Elenă Slave în 1968. Partea I 1. LINGVISTICĂ LIMBILOR ÎN CADRUL LINGVISTICII INTEGRALE Lingvistică integrală a lui Eugeniu Coșeriu nu e doar o altă lingvistică structuralista, așa cum se spune uneori, ci una care anticipa sau integrează creativ și de multe ori polemic orientări specifice tuturor marilor școli lingvistice ale secolului al XX-lea și ale începutului de secol XXI: școală structuralista (inclusiv glosematica), cea generativ-transformațională, orientarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
e doar o altă lingvistică structuralista, așa cum se spune uneori, ci una care anticipa sau integrează creativ și de multe ori polemic orientări specifice tuturor marilor școli lingvistice ale secolului al XX-lea și ale începutului de secol XXI: școală structuralista (inclusiv glosematica), cea generativ-transformațională, orientarea pragmatică, lingvistică textului și/sau analiza discursului. Integralismul lingvistic implică o atitudine antipozitivistă extrem de originală, modernă și unitară care recuperează tot ceea ce a fost eliminat sau pus între paranteze îndeosebi de către structuralism. Această orientare, care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semnificație a limbii individual discurs expresiva text adecvat/ inadecvat sens a textului Obiectul propriu de cercetare al structuralismului lingvistic 23 este nivelul istoric al limbilor, celelalte două planuri fiind aproape complet neglijate. Dar chiar la nivelul istoric al limbilor, școala structuralista s-a focalizat asupra sistemului funcțional al limbilor istorice. Într-un studiu cu valente vizionare asupra lingvisticii, intitulat Dincolo de structuralism, Coșeriu observa că există, chiar în acest plan istoric, alte două niveluri care ar trebui să se bucure de mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]