538 matches
-
ai Partidului Comunist; iar ziarul a fost suprimat după vreo 2 luni de la apariție de Președinția Consiliului de Miniștri, pentru tendințele comuniste și articole alarmiste. Numitul a fost căsătorit de mai multe ori. Ultima soție i-a fost Gina Manolescu- Strunga fiica fostului ministru, de care s-a despărțit de mai bine de un an de zile. Filofteia Constanța Ionescu Cocea zisă Tanțy Cocea, artistă la teatrul „ Comedia” și proprietară a apartamentului 8 din blocul situat în Strada Melodiei Nr.1
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
câștigă premiul III cu epigrama transcr isă mai jos: Deosebire Degeaba ne îmbărbătăm, Nutrind să fim ca Păstorel; Căci noi cu vorbe ne-mbătăm Și nu cu un Cotnari, ca el. MIHAI URSACHI Mihai Ursachi (n. 17 februarie 1941, Băile Strunga, județul Iași - d. 10 martie 2004) a fost un poet și traducător român. În anii ʹ60, a fost închis pentru încercarea d e a trece înot Dunărea lângă Porțile de Fier. Până în 1981, când a emigrat în SUA, nu a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Îi cunoșteam preocupărileși am contribuit la adunarea de documente și la redactarea unor pagini. Împrejurarea de a mă preocupa, ca medic, de sănătatea sa, Îmi facilita desele Întâlniri pe care le-amavut la Policlinica Nicolina, la Spital și la Sanatoriul de la Strunga. Adunând materiale de la basarabenii aflați la București, Craiova, Vaslui, Suceava și Iași, Îngrijinduma de corespondența foarte vastă purtată, mi-am dat seama că În multe Împrejurări mărturiile sale sunt singurele surse de informare care pot lămuri În mod convingător episoade
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
personalități atât din administrația centrală, cât și din cea locală: Victor Slăvescu (ministrul Finanțelor), colonel Gabriel Marinescu (Prefectul Poliției capitalei), Gheorghe Tătărescu (prim ministru), Vasile Sasu Ăministrul Agriculturii), Paul Angelescu (general de corp de armată, ministru de Interne), Ion Manolescu Strunga (ministrul Industriei și Comerțului), Gheorghe Rășcanu (prefectul județului Vaslui), Ion Rășcanu (senator de Vaslui, fost ministru al Armatei), Dumitru Taciu (primarul Vasluiului). La loc de cinste stă numele familiei mareșalului: Constantin și Olga Prezan, Olga C. Dumitriu (fiica mareșalului), doctor
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Așa-i obiceiu: să ai baltag. Nu de apărare, da’ trebuie să-l ai. Viața de cioban îi grea. Nu dormi nici patru ore pe noapte, că se dau câinii la vreo dihanie, că trebuie să dai iar oile la strungă. N-apuci să dai cheag și vine mulsu de la amiază...» - V-a luat cineva mana de la oi vreodată? - Sigur. Vaca mea dădea lapte cu sânge... - S-o dus Vasile la Pângărați și a pus căciula jos: eu mulg sânge! Ori
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
esențială, științific, și de bun simț: - Noi nu forțăm natura. Nu dorim să o supunem, dar ne stră- duim să ne-o facem aliat, fără a o agresa. Și mi-am amintit de un moșneag - moș Sârgheac - din comu- na Strunga, județul Iași. Acel moșneag învățase singur să altoiască pomii. Era atât de pasionat de această îndeletnicire a lui încât în- cerca tot felul de experiențe. De cele mai multe ori, reușea. Marea lui satisfacție era să-ți arate un păr tare mândru
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Ca să-și arate vocea, pe gânduri nu mai șade. / Deschide pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a) interjecția cu valoare predicativă lipa-lipa; (b) adverbul foarte repede; (c) locuțiunea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
or omorî, Vina lor o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
omorî, Vina lor o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or asculta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
că Macovei se ascunde acolo. Se uită și pândește. "Moș Radule, barbă sură, Ai pe cineva la stână Ca să nu fac vro pricină? Ba să nu faci vro pricină, Ca să vezi ce e la stână: Mai aseară, pe-nnoptat, Oile-n strungă le-am dat; Mânătorul s-a sculat Lapte dulce-a tot mâncat, Frigurile l-au luat Ș-acum zace răsturnat, Pe pelcele așezat". Gheorghelaș încearcă pieile, dar distrat. Atenția îi este atrasă spre un colț întunecos al stânei, unde un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare a vecinătății
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fi neglijate antibioticele cu spectru larg (ampicilină, gentamicină, tetraciclină, streptomicină, penicilină, aureomicină). În funcție de starea gravă de evoluție de bolii devine necesară intervenția chirurgicală. Tratamente balneoclimaterice În faza nedureroasă, se recomandă folosirea apelor minerale din stațiunile balneare Călimănești, Căciulata, Olănești, Slănic-Moldova, Strunga, Malnaș și Tinca. Durata unei cure este de 4-6 săptămâni, În funcție de starea bolii. Apele minerale Îmbuteliate, provenite din aceste stațiuni, se beau de 2 ori pe zi, cu o oră Înainte de mese, Încălzite la 20-300C. La Început se consumă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ușurință. În tratamentele cu medicamente alopate, rata de succes este de numai 50 %. Dizolvarea pietrelor se poate grăbi prin folosirea acizilor biliari (chemodeoxicolic și ursodeoxicolic). Tratamentele balneoclimaterice Sunt recomandate apele minerale din stațiunile Olănești, Călimănești, Căciulata, Malnaș, Sângeorz- Băi, Slănic-Moldova, Strunga, Tinca. Fac excepție cazurile când litiaza biliară este Însoțită de colecistite, colici biliari, inflamații acute ale ficatului și ale căilor biliare. Capitolul 10 COLICA BILIARĂ La sărbătorile mari, Crăciun, Paște și la zilele aniversare din familie, tradițiile populare impun Întinderea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
stațiunile Sângeorz, Slănic-Moldova, Bodoc, Biborțeni și Tinca iar bolnavii cu hipoaciditate pot apela la tratamente În stațiunile Olănești, Călimănești, Căciulata, Borsec, Covasna, Zizin, Sângeorz, Hebe și Slănic-Moldova. Bune efecte au și apele din localitățile balneoclimaterice Malnaș, Vâlcele, Lipova, Sugaș, Șaru-Dornei, Strunga, Drânceni. Bolnavii de gastrită hiperacidă vor căuta izvoarele alcalinoteroase iar bolnavii de gastrită hipoacidă vor căuta apele minerale carbogazoase și clorosodice. Apele minerale Îmbuteliate pot fi folosite la domiciliu, cu condiția să nu treacă 5 luni de la data Îmbutelierii. Se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
om. Dacă a avut loc infectarea cu bacteria H.p. s-au dovedit eficiente unele produse antimicrobiene de sinteză (claritromicină, ranitidină, omeprazol). Tratamentul balneoclimateric Se recomandă numai În perioada de acalmie, fără dureri, În stațiunile Olănești, Călimănești, Căciulata, Borsec, Sângiorz, Slănic-Moldova, Strunga, Tinca, pe o durată de 21-30 de zile. Ca ape minerale Îmbuteliate, folosite la domiciliu, se pot consuma apele alcaline, clorosodice sau sulfurate și apele minerale din Olănești, Covasna, Zizin, Biborțeni, Borsec, Malnaș, Lipova, Șaru- Dornei, luate cu 30 minute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
munți, peste o graniță dureroasă, dar simplu de trecut. Din depresiunea Branului se putea trece cu destulă ușurință și s-a trecut adesea în Regat, nu numai peste Giuvala, pe vechiul drum de car, ci și peste Bucegi, prin "Gura Strungii" spre Bușteni și Sinaia, care devenise spre sfârșitul secolului al XIX-lea reședința de vară a Casei Regale de la București. Un exemplu grăitor îl reprezintă trecerea ilegală din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
grăitor îl reprezintă trecerea ilegală din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi, cu sprijinul ciobanilor brăneni, a ofițerului din armata cezaro-crăiască Traian Moșoiu, devenit ilustrul general din primul război mondial. Dealtfel, zona denumită "gura strungii" sau mai oficial "vama strungii", întrucât pe acolo trecea granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi, cu sprijinul ciobanilor brăneni, a ofițerului din armata cezaro-crăiască Traian Moșoiu, devenit ilustrul general din primul război mondial. Dealtfel, zona denumită "gura strungii" sau mai oficial "vama strungii", întrucât pe acolo trecea granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi colți de piatră cu strunga oilor din orice obor. Pe această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi colți de piatră cu strunga oilor din orice obor. Pe această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos, Cheia și Drumul Carului de strungă, pe parcurs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos, Cheia și Drumul Carului de strungă, pe parcurs trecând și pe la câteva stâni tradiționale. Gura Strungii cu împrejurările, poalele celor două stânci se constituie într-un loc foarte interesant prin fosilele mici, asemenea unor păsări de piatră, ce se găseau, în vremea copilăriei mele cu destulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos, Cheia și Drumul Carului de strungă, pe parcurs trecând și pe la câteva stâni tradiționale. Gura Strungii cu împrejurările, poalele celor două stânci se constituie într-un loc foarte interesant prin fosilele mici, asemenea unor păsări de piatră, ce se găseau, în vremea copilăriei mele cu destulă ușurință. Îmi aduc aminte că în clasa a VI-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mici, asemenea unor păsări de piatră, ce se găseau, în vremea copilăriei mele cu destulă ușurință. Îmi aduc aminte că în clasa a VI-a, în primăvara anului 1951, am făcut cu trei colegi de clasă prima excursie până la Gura Strungii să căutăm "păsărele de piatră". Patru copii, timp de vreo două ore, am găsit doar o formă ciudată de piatră asemănătoare cu o pasăre, pe care în spiritul nostru de disciplină am arătat-o unui profesor și am rămas fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
noi cu ferestrău, bardă, cuie și umbla țanțoș prin ogradă, nebăgându-ne în seamă. Curioasă, m-am apropiat de el și l-am întrebat: Bade Coste, ce vrei să construiești, la noi în ogradă? Râzând printre dinții săi rari, cu strungă mi-a zis: Fac ceva, ce ai visat astă noapte. N am înțeles ce-a vrut să-mi spună și mi-am văzut de-ale mele. Am stat mai mult pe lângă mama, ajutând-o la toate. Tata a mai vorbit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]