571 matches
-
nemijlocit, el vrea să vadă, (să caște gura) să se mire, s-audă, să râdă, să plângă și silește astfel și pe direcțiunele ce atârnă de la el ca să coboare mai mult or mai puțin până la el și ca să prea (acordeze) strunească pe de-o parte teatrul, iar pe de alta să-l lase moale. " {EminescuOpXIV 267} al tehnicei. Căci ea e posibilă numai din acel punt de vedere unde actorul formează din individualitatea sa particulară un instrument pentru-o ideală reprezentare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
opoziționali își datoresc mandatele lor acestor două colegii, unde, cu toată corupțiunea, tot mai există neatârnare materială și morală. Ce voiește dar d. C. A. Rosetti? Să nimicească cu totul influența acestor colegii, băgând în ele pe delegații țăranilor, cari, struniți de subprefecți și perceptori, vor vota pururea cu guvernul. Pentru a ajunge la acest scop dumnealui nu se dă 'ndărăt nici înaintea celei mai reacționare idei; propune restrângerea dreptului politic al țăranilor. Țăranii vor alege numai pe jumătate atâți delegați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
opri însă la o distanță de unde nici un om nu o putea vedea, trăgîndu-se în umbra întunecată a unui copac. Ce caută Maria în anturajul Abatelui? Cum de era noaptea lângă el? Când cei doi bărbați ajunseră lângă ei, Radoslav își struni calul așa încît animalul se așeză între quint și Stin. Abatele coborî de cealaltă parte și privi pătrunzător spre cicatricea circulară de pe fruntea clonei. ― Stin... ― Sfinția Ta, eu doream doar... ― Nu contează ce ai dorit. Ai înfăptuit astăzi o mare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
infarct. Enigma Kyrallului și salvarea noastră sunt ascunse undeva în mintea ta. - Salvarea noastră? Tu ai murit acum douăzeci de generații, iar eu m-am stins de curând. Ce mai e de salvat? - Moartea nu e a noastră, să o strunim ca pe un cal nărăvaș. Nu ți-a venit încă sorocul. - Și atunci tu ce ești? - Hmm, să zicem că m-a pus cineva de strajă, să nu cumva să intri în locuri în care n-ai ce căuta încă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pot încuraja folosirea vehiculelor mai puțin consumatoare de energie, dezvoltarea surselor de energie alternative pentru transport. Numai prețurile înalte pot reduce consumul iresponsabil în multe părți ale globului și pot pune în mișcare guvernele pentru a adopta măsurile necesare să strunească această situație." 300 Chevalier, op. cit., p. 262. 301 Klare, op. cit., p. 118. 302 Ibidem, p. 116. 303 Mohsen M. Milani, "Tehran's Take, Understanding Iran's US Policy", Foreign Affairs, July/August 2009. 304 Yergin, art. cit. 305 Turki al-Faisal
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, aceste istorioare arată toate că există o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca, oricât de Înaltă ar fi, Într-o bună zi tot trece un drum peste ea. (Nu este orgoliu personal, oricât de abil ar fi În arta disimulării, care să nu fie strunit, până la urmă, de bunul-simț al realității.) „Pericolul vine mai repede atunci când este disprețuit.” (Publilius Syrus) Obrazul subțire cu cheltuială se ține. (Cel care emite pretenții cu privire la sine, dorind, de exemplu, să trăiască pe picior mare, trebuie să se obișnuiască și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lasă totul pe seama Întâmplării sau a inspirației de moment. Μ Unii Încep să vorbească cu buna intenție de a lămuri un lucru, dar sfârșesc prin a Întuneca și mai mult mințile interlocutorilor. Cuvântul este, se știe, cel mai greu de strunit: adeseori el scapă din frâul gândirii și al voinței noastre, luându-și libertăți de exprimare pe măsura fanteziilor sau a vanităților noastre. Μ Adresează-te Întotdeauna unui interlocutor cu acea claritate și, totodată, convingere cu care ai dori ca și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tipologia personajelor sunt repetitive. Monografia satului surprins într-un moment de cumpănă se realizează prin reverberarea conflictelor în biografia eroului principal. Pe autor îl interesează perioada „obsedantului deceniu” ca epocă, ca eveniment principal - colectivizarea, văzută ca un fel de cabală strunită de alogeni cu interese potrivnice nației, iar ca tip de erou, țăranul onest și frust, cu nostalgii ducând spre origini, care privește acest eveniment traumatizant prin optica strămoșilor săi, transpunerea romanescă fiind lungul traseu al analizării acestui proces de conștiință
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
evanghelic. Acesta nu depinde, nu e format (doar) de perspectiva aplicată din exterior sau din vreo dogmă ce Încearcă să-i regleze jocul semnificațiilor și al puterii. Ca atare, o teorie a receptării nu e de ajuns pentru a-l struni, dar nici o teorie ce ar porni din Foucault și ar regla jocul textului după cel instituțional și al focarelor discursive de putere. Abia când devine limpede problematica punctului de fugă, cea a locului ce depășește măsura noastră și o face
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
diacronică a tradiției, cât și din cea sincronică, a structurilor lirice de astăzi. Foarte cult, stăpânind perfect cele mai variate procedee tehnice de construire a unui poem și cele mai subtile modalități prozodice, părând în orice moment capabil să-și strunească fluxul inspirației după tiparele oricărei specii poetice tradiționale (de la balada romantică la sonetul-frază unică și la sonetul „vers de vers”), hermetizând sensurile viziunilor poetice sub strălucirea metaforelor baroce, riguros, sever în arhitectura de ansamblu a poemului și risipitor de metafore
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
este prezent, uneori numere de-a rândul, cu poezii, proză, traduceri, cronici teatrale. G. poate fi socotit un pionier al cronicii dramatice naționale. Fostul actor diletant de pe vremea Conservatorului Filarmonico-Dramatic din Iași este un critic avizat, al cărui demers e strunit de un obstinat rigorism etic. În analizele lui amănunțite el caută să desprindă ideea morală dintr-o piesă sau alta, dezavuând totodată îndepărtarea de la dreapta măsură. S-a ocupat și de scenografie, contribuind prin observații și sugestii la dezvoltarea ei
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
lectura cărții, o veritabilă profesiune de credință a autorului. Genette e un teoretician vorace și în același timp un erudit aproape neverosimil ca formație pentru timpurile noastre. Vocația sa spre teoretizare poate fi, la urma urmelor, un mod de a struni și astfel asuma o cultură fabuloasă și o înclinație spre detaliu. Lucările sale din domeniul naratologiei cartografiază un teritoriu literar, supunîndu-i variațiile și imprevizibilul unui aparat riguros, cu clasificări limpezi, nuanțate și convingătoare chiar și pentru cei mai sceptici relativiști
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
în cele ale ilustrului său congener I. L. Caragiale. Și analizele critice proprii conțin o discretă undă lirică, mai ales în secvențele narativ-evocatoare. Abordând îndeobște autori și opere pentru care are afinități, comentatorul o face cu empatie. E o participare bine strunită prin exercițiul obiectivării - ceea ce conferă interpretărilor credibilitatea judecăților echilibrate. Calmul exegetic este vizibil în conștientizarea „pașilor pe nisip”-urile mișcătoare ale literaturii. Este Eminescu un poet „dificil” sau „hermetic”, cum îl crede Vladimir Streinu? Sau este G. Coșbuc, conform aserțiunii
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
fiind Decameronul lui Boccaccio. În proza de observație, de investigare a realității sociale imediate se înscriu romanele Fata din Zlataust (I-II, 1931), Fundacul Varlaamului (1938), Tudor Ceaur Alcaz (I-IV, 1940-1943) și La porțile nopții (1946). T. caută să strunească poematicul, încearcă să dea prioritate analizei obiective și plăsmuirii de personaje cu o stare civilă riguros determinată. Dar exceptând Tudor Ceaur Alcaz, celelalte texte relevă mari deficiențe, narația exterior-patetică fiind doar unul din păcate. Primele două volume din Tudor Ceaur
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
TR, 1991, 1; Vasile Spiridon, Timpul despletirii, ATN, 1991, 1; Traian T. Coșovei, Cu pași rotunzi și degete pătrate, CNT, 1991, 5; Ioan Holban, „Trecutul lor e stagnarea/ Prezentul e mersul, cascada, marea”, CRC, 1991, 14; Sebastian Vlad Popa, Stratan strunește limbajul, CC, 1991, 4-5; Traian T. Coșovei, „Mai singur decât un păianjen cu picioarele tăiate”, CNT, 1992, 46; Ioana Pârvulescu, La lumina tinerelor cuvinte în floare, VR, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 70-72; Andreea Deciu, „...o catedrală în care intră mai
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Rondelul orei fermecate învederează totuși câteva atribute esențiale: „o poezie a intuiției fulgurante, uneori atroce, dar cel mai adesea discrete, de o discreție care estompează deopotrivă și disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată contra curentului (în contextul literar al contemporaneității
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
Eminescu). O încercare de a aborda alte perspective tematice se înregistrează în Pecetea elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul reîntoarcerii la principiile organizatoare ale universului începuturilor. Nici de această dată autorul nu își poate struni condeiul de la devieri înspre poeme encomiastice de un ridicol sporit de contextul hibrid. După 1989 activitatea literară a lui P. încetează, el dedicându-se în exclusivitate alcătuirii de lucrări precum Dreptul comunicării (1999), Deontologia profesiunii de ziarist (2000), Conceperea și
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
și Comicologia (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), modificând doar acentuarea funcțională a părților componente. Și aici teoria literară își apropie întreaga sferă conceptuală a subiectului și impregnează discursul, subordonându-și mai ferm materia istorico-literară utilizată spre exemplificare, ierarhizarea judecăților, strunind într-o măsură libertatea asociativă a eseului. La ofertele temei se adaugă și o disponibilitate ludică, învederând tentativa autorului de a se sustrage capcanelor din „tratatele” serioase. Astfel, bibliografia enormă, ce tinde spre exhaustivitate, depășește bilanțul simplificator de opinii și
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
sociale (La prașilă, Pomenire). Pretutindeni apare în cele din urmă schelăria greoaie a unei cugetări ce glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și când izbutește o focalizare a gândului (ca în Stânca, Pârâul, Marea, Lebăda, Bărăganul) îl anticipează pe Panait Cerna. Dintre tălmăciri, reușite sunt cele, destul de numeroase, din Lenau, îndeosebi ciclul Cântec de pădure, de nefericitul poet german apropiindu
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
subtil stilizată care va face farmecul Cânticelor țigănești, după cum conștiința, timidă încă, a nonconformismului premerge marilor gesticulații de frondă din Declarația patetică, prin cultivarea unor imagini grotești, drapat-protestatare, ale mizeriei sociale. În rest, poezia se păstrează în cadre elegante, bine strunite de ritmuri și rime, ajungând chiar la un vag ermetism. Cu toate că se editează abia în 1960, Declarația patetică este, de fapt, contemporană cu cartea de debut a lui P. și cuprinde, desfășurată, întreaga sa poetică. Teoretizată însă, aceasta se va
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Chemarea primăverii și Stele roșii (1960) cuprind versuri în care sunt enumerate conștiincios avantajele noii societăți, virtuțile omului erei socialiste, aici abundând piesele cu caracter ocazional, adeziunile entuziaste la fenomenul social contemporan. Uneori, în poemele de dragoste, când autorul își strunește facilitatea lirică, tonul devine elegiac și trăirea sentimentului se impune pregnant (Cântec trist). Nici în Perspective (1963), care continuă tematic cărțile anterioare, nu lipsește versul ocazional (Lui Iuri Gagarin). În schimb, Concert minus unu constituie un moment cu totul aparte
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
scrisul prozatorului se menține constant în atenția criticii. Aventuri într-o curte interioară este una dintre cele mai bune cărți de proză de la sfârșitul anilor ’70. N. este familiarizat cu semiologia și cu ultimele achiziții literare europene, are imaginație și strunește bine o seamă de procedee scripturale. Excelent observator, își focalizează discursul îndeosebi asupra a două categorii sociale: noua „intelighență” (studenți, candidați la admitere, absolvenți feneanți sau în căutare de expediente) și lumea „pălăriilor cenușii”, alcătuită din muncitori navetiști, o umanitate
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
publicată în volumul Dramele puterii (1968), este excelența scriiturii. Chiar pândit pe alocuri de riscul de a cădea în virtuozitate calofilă, stilul imprimă, cu unele grații manieriste, o tușă deosebită unor scrieri în care o sensibilitate cu cifru complicat e strunită printr-o, patetică uneori, voință de echilibru. Formula pieselor nici nu putea fi alta: „pretexte istorice”. „Dramele puterii” sunt, în adâncul lor, drame ale existenței, ipostaze ale condiției umane, proiectate într-o ambianță de sugestivă concretețe, cu învălmășiri de lumini
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
cazul lor, prin adoptarea unei ironii devastatoare, a unei agresivități pe care trucul retoric preferat - comparația - o face simpatică. Argoul, expresiile „tari”, abordarea francă, cel mai adesea ireverențioasă, razzle-dazzle-ul lumii interlope și, mai ales, o sintaxă perfect controlată, fragmentată și strunită cu autoritate sunt atuuri la care Chandler n-a renunțat niciodată. Dacă Hammett a fost maestrul absolut al persoanei a treia (adică a omniscienței auctoriale ce controlează nu doar lumea exterioară, ci și interiorul, psihicul personajelor), Chandler riscă totul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]