1,089 matches
-
fondator al Ordinului Franciscanilor, sub numele de Francesco d’Assisi, canonizat în 1228. Desigur, asemenea apropiere ar putea fi considerată o exagerare de cei care nu l-au cunoscut direct, ori nu și-au intersectat drumurile în viață cu tânărul studios și, apoi, cu omul de știință Leonid Boicu. Sporul de sentimentalism, de pioasă și nostalgică evocare postumă, trebuie însă înțeles în acest caz, ca dealtfel în multe altele de aceeași factură, de dramatică fracturare a legăturilor între frați prin concursul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mandantului său și importanța Tratatului General de Lingvistică Comparată: Nu degeaba a scris Borak cel Bătrân, citez, "Lingvistica comparată compară nu numai lingvistica, dar și celelalte însușiri ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat, care... Nu vă permit! i-a tăiat-o Julius Zimberlan. Îmi cer scuze! Dar, totuși, doar... Dar și eminentul jurist onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Dr. Dr. h. C.Juius Zimberlan s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Tratatului General de Lingvistică Comparată: Nu degeaba a scris Borak cel Bătrân, citez, "Lingvistica comparată compară nu numai lingvistica, dar și celelalte însușiri ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat, care... Nu vă permit! i-a tăiat-o Julius Zimberlan. Îmi cer scuze! Dar, totuși, doar... Dar și eminentul jurist onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Dr. Dr. h. C.Juius Zimberlan s-a arătat la înălțime și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ceea ce înseamnă că în relațiile bilaterale, devenea tot mai indispensabilă componența economică și, în acest sens, desființarea barierelor comerciale. În abordarea tematicei complexe a situației din Balcani, a evoluției raporturilor instaurate între Statele din zonă, există tendința (atât din partea unor studioși, cât și a diplomaților), de a încadra această situație, mai ales după cel de-al doilea război mondial, într-o viziune strict cronologică, istorică, trecându-se cu ușurință peste faptul că, aici, procesul amplu de stabilire a unor raporturi de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de fapt, două Întâlniri despre care martorii vor relata multă vreme, pentru ca viitorii biografi 3 să le preia, Îmbogățindu-le cu câte un detaliu, unul de la altul. Prima, la Windsor, pe terasa castelului, când Brummell e Încă un foarte tânăr studios. O Întâlnire care Îl lasă pe prinț uluit (și, În secret, fascinat) de impertinența, aerul zeflemitor, indiferent chiar, ale colegianului de 16 ani. Farmecul enigmatic și ambiguu al acestui burghez necunoscut Îi dă fiori, scoțându-l din placiditate și plictis
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
monoloagelor versificate, cu unele scene nu lipsite de dramatism, eșuează în cele din urmă în stridente exaltări patriotice. Ușurința de a versifica este vizibilă și în traducerea, în cadențe cam săltărețe, a tragediei Cidul de Corneille, în 1883. Pentru „junimea studioasă”, D. a alcătuit un Tratat de literatură (1887), cuprinzând noțiuni de stilistică, retorică și poetică, precum și un capitol despre „facultățile literare” (geniu, talent, imaginație), toate exemplificate cu pasaje din clasicii francezi și din scriitorii români. Capitolul final, consacrat istoriei literaturii
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
precum și studiul lui G. Vârnav-Liteanu dedicat scrierilor teatrale ale lui Alecsandri. Materialul critic publicat este, fără îndoială, original. Se comentează Manualul vânătorului de C. C. Cornescu, apoi poema lui N. Rucăreanu Vânătorul Carpaților și cartea lui Dimitrie Gusti, Ritorică pentru tinerimea studioasă. R.Z.
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
de limba și literatura română, de latină și germană. Publică în presa vremii încă din anul 1920, iar prima lucrare de rezonanță îi apare în 1922 - o istorie recapitulativă a literaturii române (A román irodalomtörténet összefoglaló áttekintése), destinată tineretului maghiar studios. În urma aprecierilor favorabile ale profesorilor Nicolae Drăganu și Sextil Pușcariu, tipărește lucrarea și în limba română, sub titlul Istoria literaturii române (1924). Tot cu scopuri didactice publică o scurtă gramatică a limbii române (1923). Sub îngrijirea lui B. apare Műforditások
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
i se pierdea în cea a soției lui și abia apuca să spună: „M-am întors, vezi...”, înainte de a se prăbuși și de a muri din cauza rănilor. 3 În anul acela, Franța m-a încătușat într-o singurătate profundă și studioasă. La sfârșitul verii, mă întorceam de la Saranza, asemenea unui tânăr explorator, cu o mie și una de descoperiri în bagajele mele - de la ciorchinele de struguri al lui Proust până la plăcuța care atesta moartea tragică a ducelui de Orléans. Toamna și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
diverse caractere exotice (mai ales ebraice). Iată ce scria, în secolul al XIII-lea, celebrul Roger Bacon, în tratatul său De secretis operibus artis et naturae : înțelepții, pentru a-și ascunde gândurile, pentru a nu fi înțeleși decât de cei studioși și inițiați, au inclus în operele lor nenumărate pasaje pe care le-au făcut de neînțeles prin caracterele de litere folosite, prin versuri, cânturi și cuvinte enigmatice și figurative, prin utilizarea de consoane neînsoțite de vocale - așa cum fac evreii, caldeenii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ei, tot astfel, pe de altă parte, ea-și dirige pururea îngrijirea ei într' acolo ca să țină interesele e vitale, atinse mai sus, în cea mai strictă legătură cu interesele statului și caută îndeosebi să înrădăcineze în inima tinerimii sale studioase patriotismul - suprema virtute cetățenească - dorind astfel a crește statului cetățeni credincioși și folositori. Așadar alipirea fermă a autorităților și a credincioșilor bisericii greco - orientale române cătră religia și naționalitatea lor nu poate fi escepționată din punct de vedere al intereselor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
studii ale acestor oameni să fie o expresie fidelă a unui astfel de comportament; dar suntem în măsură să susținem de-a dreptul contrariul. Universitățile europene, atât cele germane cât și cele franțuzești, nu au elevi mai buni și mai studioși nici măcar printre elementele din țară. Studenții români dintotdeauna au trecut strălucit examenele, cu toate că trebuie să recunosc că în mod excepțional a mai fost printre ei din când în când și cîte-un cap sec, lucru pe cât de firesc, pe atât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din codexul roșu al Chinei maoiste a fost făcut un talisman. După război, grafosfera a fost imobilizată în est, în acest mare depozit de forme revolute, întocmai ca un muzeu al Literei, un arhivar imens al surselor vii de odinioară. Studios și sîrguincios, socialismul- "real" are suflet tipografic. Suflet mort istoricește, dar încă viu în rădăcinile lui. Dacă nu vă plac călătoriile, consultați indicatorii UNESCO: numărul cărților pe cap de locuitor, numărul bibliotecilor publice, cheltuieli pentru întreținere, tiraje medii, indici de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe care-l putem da cercetătorilor angajați pe o cale unde totul este tenebros, este să-i descurajăm." Iar Daniel Halévy, imediat după Primul Război Mondial, face următoarea constatare: "sociologia lui Durkheim a rămas într-un impas în care tineretul studios a fost regretabil împins." Care tineret, împăcat cu soarta sa, nu a nimerit-o tocmai rău. E prea devreme să ghicim ce va face din mediologie secolul următor. Contrar glorioasei sale înaintașe și a ceea ce susțin detractorii ei asupra încrederii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
implicați într-o astfel de problemă, considerată minoră. Interesantă pentru management este însă situația în care nu e sesizată necesitatea transmiterii unui astfel de mesaj constituit dintr-un studiu de caz, ignorându-se atât mediul de afaceri, cât și tineretul studios. Fără a se lua în considerare posibilele disfuncționalități ale managementului unor organizații, problematica informațiilor interne benigne poate releva o atitudine de desconsiderare a mediului și, în special, a populației locului în care operează organizația. Faptul poate trăda o poziție de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
expozițiuni artistice de tot felul”, „pentru expuneri și audițiuni muzicale și declamație”, „pentru cursurile și conferințele asociațiunii Universității populare din București, cum și a altor instituții”. Sumele de bani primite au fost destinate, în bună parte, acordării de burse tinerilor studioși. Așa, de pildă, în testamentul său, marele proprietar Vasile Adamachi destina o parte a sumei de două milioane de lei, lăsată în 1891, pentru trimiterea și întreținerea la studii „a tinerilor care s-ar hotărî pentru științele exacte, precum și a acelora
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
cultură greco-latină, dar cunoștea și sanscrita. Iar fizicianul Max von Laue spune în autobiografia sa: „Mă îndoiesc că m-aș fi consacrat științei pure dacă nu ar fi fost contactul cu cultura și cu limba elină. Pentru a atrage tineretul studios spre știință, inclusiv spre cercetarea naturii, într-o proporție mai largă decât în ultimele decenii, propun: trimiteți-vă copiii la liceul clasic și lăsați-i să studieze acolo temeinic limbile antice.” Rachetele, computerele și ce mai poate mintea umană să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
factură intelectuală din toată arta gotică. Casele care se aliniază pe malurile fluviului sunt, de asemenea, de o rațională și umană formulă a ceea ce trebuie să fie arhitectura urbană, iar în fața lor pe sub pomi, sunt buchiniștii la care generații de studioși și-au găsit hrana intelectuală și generații de amatori și-au oferit civilizata voluptate a răsfoirii și colecționării de cărți.” Din această cuprindere eidetică a unei ambianțe ce dă în modul cel mai eminent sentimentul de „civilizație”, decurg două elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
că a iubit Universitatea și că s-a simțit bine în ambianța ei, care oferea unui intelectual de briliantă manifestare și cu studii temeinice (cum de tânăr se dovedise) o audiență permanentă și vie, o mare libertate și un climat studios și comunicativ. Mai cu seamă la Iași (atunci) viața universitară avea un ecou imediat, într-o atmosferă de apropiată relație cu restul societății și se simțea amprenta lui Stere și prezența unor Ibrăileanu, Matei Cantacuzino sau Ion Petrovici. Ralea își
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
respinsă. Ceea ce interesează și merită a fi subliniat este faptul că, de-a lungul anilor, au fost publicate diferite lucrări și studii speciale dedicate comunității românilor americani, fie În România, fie În SUA sau Canada. Autorii acestor realizări științifice sînt studioși români sau americani, iar „subiectul” pare a fi trezit interesul unui tot mai larg grup de specialiști. O asemenea „metamorfoză științifică” era de așteptat, Întrucît istoria românilor americani reprezintă un capitol distinct al istoriei americane, al istoriei canadiene, al istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
argumentele celor În cauză. Așa se explică mirarea și chiar surprinderea lui, cu atît mai mult cu cît, pentru el, acei americani continuau să rămînă români. Auzind că se simțeau bine „acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate În care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar Însușite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un immigrant [...]. Le même fait, vu du point de départ et vu du point d’arrivée, voilà l’émigration et l’immigration, et ces deux aspects sont inséparable l’un de l’autre”. Făcînd distincția necesară Între emigrație și imigrație, studiosul francez preciza că emigrarea este o decizie a cuiva de a părăsi locul unde s-a născut sau trăia la un moment dat, pentru a se stabili definitiv sau pentru un timp altundeva. Emigrația nu a Început, evident, cu strămutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
migrant laborers. They are characterized as a phenomenon induced by economic opportunities, on the one hand, and lack there of, on the other hand”. Al doilea val, așa cum au ajuns a fi numite aceste „exoduri” migratorii, a fost, considera același studios, the political migration period, survenit după al Doilea Război Mondial. „This was a process that has received little attention. Given revolutionary changes occurring in Romania, most people - scria el - arriving in the United States at this time came as a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
little interest in studying Romania and even less in Romanian Americans. As a result, much work needs to be carried out to uncover the past and recover the experience of yet living people and their memories”. SÎntem siguri că mulți studioși români nu vor Împărtăși Întru totul aceste observații. Nici românii americani nu vor reacționa altfel. Unele nuanțări sînt, indiscutabil, necesare. Important este Însă faptul că aprecierile citate aparțin unui „American scholar”, deci nu unui român sau român american. În demersul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de o atare stare de fapt. Totuși, vizitele intervenite În timp, corespondența, schimburile de publicații, eventualele manifestări culturale etc. nu au fost În măsură să suplinească lipsa unei istorii a comunității românești din SUA. A fost nevoie de efortul unor studioși care au reconstituit, În demersuri secvențiale ori Încercări monografico-tematice, istoria românilor ce și-au Însușit o nouă identitate, devenind astfel români americani. Dintre cei care s-au afirmat În această direcție amintim pe Aurel Sasu, Vladimir F. Wertsman, Alexandra Roceric
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]