354 matches
-
se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. ... (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, lacuri de acumulare, canale, marea teritorială. ... (21) Rândul "Teren neagricol total - cod (11 + 13 + 14 + 15 + 16)" - cod rând 17 - reprezintă suma suprafețelor de păduri și alte terenuri
NORME TEHNICE din 6 iulie 2010 de completare a registrului agricol pentru perioada 2010-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225951_a_227280]
-
interior: parc/teren comun [] în interior: câmpie/pășune/pajiște [] în interior: teren arabil/culturi/vii/livezi [] în interior: pădure; predominant sau total plantată [] în interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș [] la
NORME TEHNICE din 21 aprilie 2009(*actualizate*) privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]
-
se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. ... (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, lacuri de acumulare, canale. ... (21) Rândul "Teren neagricol total - cod (11 + 13 + 14 + 15 + 16)" - cod rând 17 - reprezintă suma suprafețelor de păduri și alte terenuri cu vegetație
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264562_a_265891]
-
se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. ... (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, lacuri de acumulare, canale. ... (21) Rândul "Teren neagricol total - cod (11 + 13 + 14 + 15 + 16)" - cod rând 17 - reprezintă suma suprafețelor de păduri și alte terenuri cu vegetație
NORME TEHNICE din 11 august 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264568_a_265897]
-
se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. ... (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, lacuri de acumulare, canale. ... (21) Rândul "Teren neagricol total - cod (11 + 13 + 14 + 15 + 16)" - cod rând 17 - reprezintă suma suprafețelor de păduri și alte terenuri cu vegetație
NORME TEHNICE din 27 august 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264569_a_265898]
-
se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. ... (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, lacuri de acumulare, canale. ... (21) Rândul "Teren neagricol total - cod (11 + 13 + 14 + 15 + 16)" - cod rând 17 - reprezintă suma suprafețelor de păduri și alte terenuri cu vegetație
NORME TEHNICE din 25 iunie 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264570_a_265899]
-
interior: parc/teren comun [] în interior: câmpie/pășune/pajiște [] în interior: teren arabil/culturi/vii/livezi [] în interior: pădure; predominant sau total plantată [] în interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș [] la
NORME TEHNICE din 21 aprilie 2009(*actualizate*) privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261345_a_262674]
-
interior: parc/teren comun [] în interior: câmpie/pășune/pajiște [] în interior: teren arabil/culturi/vii/livezi [] în interior: pădure; predominant sau total plantată [] în interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș [] la
ANEXĂ din 5 martie 2014 la Ordinul nr. 256 din 5 martie 2014 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261171_a_262500]
-
32.11 Cu Quercus suber și/sau Quercus ilex Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte 37.31 Pajiști mezohigrofile pe argile și calcare cu iarbă albastră (Molinia, alianță de vegetație Eu - Molinion) 37.4 Pajiști mediteraneene cu ierburi înalte și stufăriș (Molinion-Holoschoenion) 37.7 și 37.8 Ierburi înalte eutrofice - Pajiștile cu Cnidion venosae expuse inundațiilor Pajiști mezofile 38.2 Fânațuri de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 38.3 Fânațuri de munte (tipuri britanice cu Geranium sylvaticum) TURBĂRII ȘI MLAȘTINI
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
Bălătău corespunde categoriei IV IUCN, și anume aria de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire. 1.4.2. Flora și vegetația Pe jumătatea din amonte a lacului se întâlnesc aninișuri - Alnetum, stufărișuri, păpurișuri și rogozișuri. Pădurea de pe versanții înconjurători s-a păstrat sub aspectul compoziției, la parametrii pădurilor de amestec - rășinoase și fag. Din punctul de vedere al regimului silvic, pădurile din jur sunt din categorii pentru producție. 1.4.3. Fauna
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
Stepe panonice nisipoase 6310 32.11 Cu Quercus suber și/sau Quercus ilex 6410 37.31 Pajiști mezohigrofile pe argile și calcare cu iarba albastră (Molinia, alianța de vegetație Eu - Molinion) 6420 37.4 Pajiști mediteraneene cu ierburi înalte și stufăriș (Molinion-Holoschoenion) 6430 37.7 și 37.8 Ierburi înalte eutrofice 6431 37.7 Ierburi înalte umede de pe malurile râurilor sau de la marginea pădurilor 6432 37.8 Vegetații de ierburi înalte subalpine și alpine 6440 - Pajiștile cu Cnidion venosae expuse inundațiilor
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp, se găsesc pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului și în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat, datorită microreliefului. În imediata apropiere a stufărișului, pe o suprafață restrânsă, se găsesc câteva petice de iarbă albastră - Molinia caerulea. Asociațiile vegetale din sit sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația vegetală Fitocenoze fără valoare
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
rotari, fierari. Datele de după recensemântul din 1552 nu le cunoaștem exact, acestea au fost întocmite deja de încasatorii turci de impozite. Din păcate trupele turcești, prin incursiunile lor, tot mai des jefuiesc, devastează, ard satele. Populația se refugiază când în stufăriș, când în munți. După dominația turcă, măsura ravagiilor se face simțită prin satele părăsite, localități transformate în pustiu, ruine de biserici acoperite de buruieni. Comuna Biharia a supraviețuit lumii turcești. Biharia a suferit și în timpul luptei de libertate a lui
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Brașovului. Prima atestare documentară este la 1909. Se spune că imediat după 1700 un baci, pe care îl chema Lungu, a întocmit această așezare, după ce a venit cu oile la păscut pe aceste meleaguri și a constatat iarba bună și stufărișul. Inițial acesta a poposit pe plaiurile secelene, actualul oraș Săcele, imigrând spre nord și stabilindu-se pe partea stângă a malului Râului Negru. Cu timpul așezarea a ajuns la 48 de familii numindu-se “Bacitelec” sau Cătunul Baciului. Doar pe la
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
solului și a microclimei, bazinul pârâului Baraolt, în zona Biborțeni , deține o vegetație spontană relativ bogată, conținând și specii ocrotite. Luna pârâului este ocupată în mare parte de fânețe, iar în zonele joase, cu o vegetație caracteristică șesurilor aluvionare (milaștini, stufărișuri). O caracteristică aparte este faptul că deasupra luncii lipsește etajul dealurilor piemontane. Locul lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer, stejar). Pe partea de nord a albiei, pe dealul Tirco se găsește
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
mai multor forme negative de relief, liniare sau în formă de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar la circa 2500 ovine și 500-600 cornute mari. În perioada 1700-1920 la nivelul satului au existat 3 mari ferme, din care două zootehnice și una de cultură vegetală și pescuit. În localitate există stufăriș, care se poate preta pentru lucrări artizanale. Resursele de apă pe plan local asigura condiții de irigare a circa 30 hectare, la Ciurgău și Șes, existând un bazin cu apă prin cădere, folosit, dar abandonat după 1989. Populația este îmbătrânita
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
porumbul se usucă și frunzele încep să facă zgomot la adierea vîntului, fazanul iese și caută ierburile uscate, grupurile de mărăcini, desurile, etc. Toamnă cînd cîmpul este dezgolit fazanul se retrage din nou la adăpostul pădurii, iar în lipsa acestuia în stufărișuri, culturi de protecție și orice vegetație care îi poate oferi adăpost. Manifestă o slabă fidelitate față de locul unde a crescut.
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
cu ocazi ultimei consolidări a clădirilor, au fost edificate sistemele de încălzire și alimentare cu apă. Legenda spune că Matei Basarab, fiind urmărit de turci, se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine ale unor biserici, iar Matei Basarab a hotărât că dacă va scăpa, va ctitori o mănăstire. Pentru a determina perioadele în
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
fost văzute o serie de animale sălbatice precum: vulpea, iepurele, căprioara, porcul mistreț. Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu- zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit și clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălților sunt înconjurate de fâșii de stufăriș. Salciile și florile sălbatice în special trandafirii sălbatici completează peisajul de vis.
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
și o interdependență cu apele subterane din vecinătate și, în general, cu mediul subteran limitrof al lacurilor și bălților, care face obiectul preocupărilor gospodăririi apelor stătătoare. Pe de altă parte, vegetația din unele zonele umede, cum sunt diferite forme de stufăriș, au un efect pozitiv asupra calității apelor. Aceste plante extrag din apă unele substanțe poluante. În multe zone de coastă, vegetația din zonele umede are un efect de protecție a litoralului de efectele negative ale mării sau oceanelor. Gospodărirea apelor
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
Putna primește în dar mai multe sate. Una dintre legende spune că satul ar fi fost întemeiat de 5 pescari de prin părțile Chiliei (dintre care unul Crihan și altul Vâlcu), cărora le-a plăcut locul bogat în pește, păpuriș, stufăriș, vânat și s-au instalat aici cu familiile lor. Boierul Toader Șerban din Iargara, unde avea o fabrică de var, cumpără în Crihana Veche 2500 desetine de pământ de la Dumitru Crăciunescu și se mută încoace cu traiul, hotărându-se să
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș. La 13 martie 1835 datele istorice indică că staroste al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din 1878 populația satului constituia
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]