2,837 matches
-
Cine scrie, citește de două ori) Nu e ușoră meserie „scrisul...” Nici pentru scribi și nici pentru poeții Ce-ncununează în poeme visul Și mor căznind să afle talcul vieții... 35.Faciunt favos et vespae (Și viespea face fagure) În stupul poeziei nu m-aș pune Drept matcă, si coroană nu as cere; Sunt doar un epigon care comnpune, O viespe făcând faguri, nu și miere... 36. Ridendo câștigat mores (Râzând se corectează moravurile) Cu sancțiunea doar, si cu pedeapsa, Adesea
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
FOST CĂ ÎNTR-O FAMILIE RO 1996, No.1 POLICE HOUSE în THE UNEXPLAINED UK 2004, CASA DE LA NUMĂRUL 1 RO 2004, AMINTIRI DIN BACĂUL DE ALTĂDATĂ Germania 2004, THE BEES în MYSTERIES OF THE WORLD UK 2004, GRĂDINĂ CU STUPI RO 2004, THE SWEETS în TALES WITH A TWIST UK 2004, MARIA’S CATS în THE UNFORGETTABLE UK 2004, PISICILE MARIEI RO 2005, COSTEL’S DAY în ECHOES ON THE WIND UK 2005, ZIUA DOMNULUI COSTEL RO 2006, MY MOTHER
CV LITERAR LA ZI de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350290_a_351619]
-
în vreme de pace în nopțile cele mai negre din suflet Dărâmați! Năruiți! ploaie de cireșe, fantasme-n furtună beton, buncăre, uitare... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Șoapte ascunse, iluzorii domnițe Sperietoarea osoasă din grădina cu stupi Cerul de culoarea viespilor unde odinioară își făcea drum Râul Negel unde tritonii se adunau să se stingă la sfârșitul verii albastre Julia May simțea șoapte-n rădăcini pomi cu palma morții pe crengi Simțea melcii mușcând din flori ofilite
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
și Voci 1921 - 2011 / Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2011 Cornel Galben - Personalități Băcăuane vol.V, Editura Corgal Press Bacău 2011 Mariana Zavati Gardner - Bilet dus-întors - OPERA OMNIA, Editura TipoMoldova Iași 2013 În periodice: Mariana Zavati Gardner - Grădina cu stupi, în revista Ateneu, mai 2004 Mariana Zavati Gardner - Ziua Domnului Costel, în revista Nova Provincia Corvina nr.2, Hunedoara, 2006 Colonel tancuri(r) George Gheorghiu - Întoarcere în timp cu 70 de ani/ Veteranul de război Colonel(r) Profesor Constantin Zavati
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
ridicat și nu m-ar fi adus înapoi în biserică, zburând de data asta pe ocolite, arătându-mi alte peșteri în care au viețuit sfinți, chilii în care trăiau în sărăcie și virtute numeroși călugări, schituri ce păreau asemeni unui stup populat cu harnice albine. M-a așezat la loc în corpul meu, dar n-am mai putut să scot nici un cuvânt. Ceea ce trăisem era mai mult decât puteam duce. Eram copleșit de situațiile arătate, de miracolul petrecut cu mine în
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
noastre, postmoderne, contemporane, potrivit afirmațiilor făcute și susținute de către actorul și regizorul creștin Dan Puric. Revenind, iată care sunt, în continuare, titlurile acestui capitol: 1. Adevărul păcătosului; 2. Setea; 3. Sfântul din inimă; 4. Monahul; 5. Câinele din Montargis; 6. Stupul; Capitolul IV (sau alte povești și eseuri pregătitoare pentru a ne obișnui cu actul mărturisirii creștine); Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
mâncate. Mănânci până nu mai poți și tot ai mai mânca, pentru că nu prea țin de foame. Florile de salcâm le plac și albinelor. Am un unchi, fratele mai mare al tătucăi, care e prisăcar. Stă toată ziulica aplecat peste stupi ca un călugăr în mătăniile lui. Când mă mai duc pe la el, îmi dă să mănânc miere. E atât de dulce, că mai mult de două linguri nu pot mânca. De aceea îi cer faguri, da nu-mi poate da
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
de o jumătate de secol! Ei, câtă bucurie poate să aibă în sufletul lui acel preot ca¬re vede că a tras clopotul ce n-a mai fost tras de cincizeci, de șaizeci de ani și vin albinele - albinele din stup n-au în¬ghe¬țat, n-au murit -, și vin, una câ¬te u¬na. Mă gândesc, și pentru mi¬ne, și pentru ei, că aceasta este o bucurie sfântă, care ne ține a¬ici. Pentru că altfel nu putem spu
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
obosește în exercitarea ei. Omul lipsit de activitate degenerează. Trândăveala nu este o activitate. Este adevărat că și procrearea în scopul perpetuării speciei este un factor indispensabil al vieții. Dar trântorii, elementul mascul din familia de albine, sunt goniți din stup după fecundarea reginei. Regina, doicile, culegătoarele de nectar și paznicii au activitate febrilă, muncesc cu toată dăruirea și nu se uită că din munca lor se îmbuibă și un alt trântor denumit om. Numai omul își protejează trântorii și nedreptățește
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
ne reprezintă. Și pe vremea lui Ceaușescu tot omul mânca șvaițer și icre negre, dar prin reprezentanții săi de la raion! În concluzie muncim. Dacă avem studii și talent ne jucăm, adică activitatea nu ne obosește. Trântorii nu sunt goniți din stupul uman după procreare. Cu toții laolaltă trăim. Trântorii ceva mai bine! Referință Bibliografică: Ar fi bine de știut! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
ia-l pe azi în totdeauna Cum frământă noaptea luna sufletu-mi frământă trupul și-aș da toate pentru una urlă-n mine iarăși lupul Sufletu-mi frământă trupul dragoste ia-mi ce mi-ai dat cum albina-și cată stupul mă frămânți ca pe-un aluat Cum frământă noaptea luna eu frământ stele cu mâna Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: DIN ALUATUL NOPȚILOR / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de
DIN ALUATUL NOPŢILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349343_a_350672]
-
apar la bal cu ele. Câte nepoate ai tu? se alintă ea pe lângă bunică tot sărutând-o pe obraz. - Bine, lingușitoare șmecheră ce ești. Stai puțin că-l vezi și pe fratele tău cum dă târcoale acum ca ursul la stupul cu miere. Vrea și el bani desigur. - De unde să avem noi niște studenți pârliți bani, bunico? Doar din burse? Știi cum este și apoi nici de ciorapi nu-ți mai rămân, dar de un fard, un parfum, sau mai știu
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
viespile, cârtițile. Se supăra rău când vedea urme de iarbă călcate de animale. În ultimii ani bombanea, chiar suduia, albinele care nu-l lăsau să cosească în liniște iarba lui, fiind furioase că el le fura iarba înflorită chiar de lângă stupi. Născocea multe lucruri interesante pentru mintea noastră de copil. Odată ne-a arătat o oglindă, să ne jucăm. Nu ne puteam sătura văzând lumea, pajiștile verzi, în oglindă, parcă înmulțindu-se. Am descoperit cât de grozav este spotul de lumină
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
alte bunătăți gastronomice. Nici omul nu diferă, pruncul uman nu generează războaie fratricide chiar dacă învață ce este banul (mă refer doar în copilăria lui). Sociabilitatea Există specii ale faunei care instinctiv, prin instruire genetică, au un puternic spirit social. Societatea stupului de albine a fost în amănunțime cercetată și s-a constatat că există grupări, diferențiate genetic prin modul de alimentare. Dintre acesta amintesc, în ordinea importanței sociale: Albine doici. Sunt albinele care au atribuția specială de a hrăni puietul. Nu
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
în timpul roirii de fecundare. Această roirea are rolul de separare a celui mai puternic mascul, singurul care contactează regina în timpul unei roiri. Regina poate considera uneori necesitatea unei roiri suplimentare. Când regina începe să depună ouă, trântorii sunt goniți din stup de către albinele păzitoare. Albine de pază. Sunt destinate securității stupului. Marea majoritate rămân albinele lucrătoare care asigură culegerea hranei pentru întregul stup. Nu regina are puterea executivă în stup. Ea nu are decât atribuția de a depune în celulele speciale
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
a celui mai puternic mascul, singurul care contactează regina în timpul unei roiri. Regina poate considera uneori necesitatea unei roiri suplimentare. Când regina începe să depună ouă, trântorii sunt goniți din stup de către albinele păzitoare. Albine de pază. Sunt destinate securității stupului. Marea majoritate rămân albinele lucrătoare care asigură culegerea hranei pentru întregul stup. Nu regina are puterea executivă în stup. Ea nu are decât atribuția de a depune în celulele speciale ouă gata fecundate. Deciziile sunt luate de doici și executate
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Regina poate considera uneori necesitatea unei roiri suplimentare. Când regina începe să depună ouă, trântorii sunt goniți din stup de către albinele păzitoare. Albine de pază. Sunt destinate securității stupului. Marea majoritate rămân albinele lucrătoare care asigură culegerea hranei pentru întregul stup. Nu regina are puterea executivă în stup. Ea nu are decât atribuția de a depune în celulele speciale ouă gata fecundate. Deciziile sunt luate de doici și executate, eventual cu ajutorul albinelor de pază. Albinele nu sunt unice în sociabilitate. Țânțarii
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
suplimentare. Când regina începe să depună ouă, trântorii sunt goniți din stup de către albinele păzitoare. Albine de pază. Sunt destinate securității stupului. Marea majoritate rămân albinele lucrătoare care asigură culegerea hranei pentru întregul stup. Nu regina are puterea executivă în stup. Ea nu are decât atribuția de a depune în celulele speciale ouă gata fecundate. Deciziile sunt luate de doici și executate, eventual cu ajutorul albinelor de pază. Albinele nu sunt unice în sociabilitate. Țânțarii dau colonii mai mari în care reguli
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
sale. Nici o altă ființă nu poate concepe asemenea „gânduri” pe care omul le pune și în practică. În cea ce privește proiecte constructive, omul mai are multe de învățat de la animale sau chiar gâze. Am văzut structura socială a unui stup de albine. Nu știu cum judecă albina. Sigur este că niciodată nu-și scrie Legile după care-și organizează viața. Cunoștințele sunt transmise genetic prin hrănire preferențială iar puietul se naște practic gata învățat și poate trece imediat la treabă de îndată ce a
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Verginica deveni cap de familie deoarece, la contribuția statului pentru creșterea copiilor, se adăuga și venitul mult mai consistent provenit din, să spunem, recunoștința celor aproximativ optzeci de presupuși tați ai celor șapte copii. Acum Vergi avea rolul reginei din stup, era atent îngrijită de toți cei din jur și veghea, plină de farmec și vigilență, la respectarea programului de colectare a donațiilor în schimbul tăcerii. Desigur, Verginica nu era o excepție în zonă, am putea spune chiar că era regula, dar
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
controlezi gândurile pe care le accesezi și prin ele vorbele și faptele, să elimini toate elementele negative care ne trag spre întuneric. În trecut, oamenii știau fiecare unde le e locul în Universul ăsta, exact cum știu albinele într-un stup fiecare ce să facă, sau majoritatea animalelor. Fiecare acțiune pe care o făceau, o hotărau cu inima, cu sufletul, coborau fiecare gând în inimă și echilibrau voința minții cu dorința inimii. Când cineva începe să se observe pe sine însuși
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
bruma Și în mână duc unelte, nu țin sceptrul tău regesc. De aceea-ntreb, ca omul, să pricep și eu mai bine Cât mai pot și eu de tine să mai spun, să mai pricep, Cu mirare prins adesea între stup ii de albine Ori în beci lângă butoiul unde-nvârt și eu un cep. Ce puteri, ce așezare în gângănii și în boabe, Prin împărăția verii și a toamnelor târzii! Cum se strânge roua mierii, cum se-ngreună podoabe Când
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
roua mierii, cum se-ngreună podoabe Când lumina ta-i cernută din înalturi peste vii! Doamne, dar din toate cele ce-s făcute să rămâie, Chipul tău în mine numai, scrie-n Biblii că l-ai pus, Și de-aceea-mi tulburi stupul nu cu fumul de tămâie Ci cu focul din neliniști și cu ce-i din mai presus. Fum de baligă uscată doar stuparul mai aprinde Și îl suflă peste gâze cum tu însuți ai suflat Când ne-ai pus în
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
în toate e tot mai grăbit! Astfel păianjenul stă și se-ntreabă, Țesându-și melancolia din glas, Albina își vede liniștită de treabă Și-adună nectarul ce-a mai rămas... Poetul asemenea ei din cuvânt, Pentru cine adună mierea în stup? Ce plin de viață e zumzetul sfânt! Abia de-i mai încape în trup... Referință Bibliografică: Păianjenul și albina... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 485, Anul II, 29 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae
PĂIANJENUL ŞI ALBINA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362040_a_363369]
-
Trupul meu de vulturoaică!...Și prin Trupul lui de Prinț...ca un Stâlp Central, tăind tot văzduhul! E Noaptea asta o dulce barbarie de stele căzătoare...de meteoriți și de asteroizi și de planetoizi și de albine lucrătoare în Marele Stup de inimi vorbitoare...și de Iarbă de Mare din constelația ultimului Soare negru înainte de 2081? Adio, Soare Orbitor! Ia-mă, Lună vorbitoare! Dă-mi o scară de mătase să mă urc la voi pe cer...pe Casa lui Pitri Manu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]