429 matches
-
grauri, 1 500 de turturele, 100 de gaițe și 3 800 de guguștiuci. Pentru fiecare partidă de vânătoare este nevoie de o autorizație eliberată de către A.J.V.P.S. Timiș. Dar cine-și pierde vremea cu mărunțișuri cum sunt gaițele, graurii sau sturzii? Vânătorii străini. Pentru 50 de euro pe zi, ei pot vâna aceste păsări în sistem paușal, la sfârșitul vânătorii trebuind să specifice însă câte exemplare au împușcat. Tot în sistem paușal, dar cu 75 de euro pe zi, străinii pot
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
ce-i închidea gâtul și tata desprinzând hățurile din belciug, l-am văzut oprit pe o creastă înainte să o ia din loc iar, l-au găsit dincolo de cimitir privind florile dar ce-mi amintesc cel mai bine e un sturz cocoțat pe un înger de ipsos și ploicica de octombrie, picături care nu cădeau, își schimbau poziția sub cerul de leșie, bărbați cu sape, crucile soldaților care au murit în Franța într-o parcelă unde arbuștii creșteau fără să fie
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
Dulce uneori, amar mereu Viață petrecută ca un derbedeu Cool împachetat ca o rugăciune-n ajun Împărțind acțiuni de jur împrejur Servește ouă la micul dejun Ritm servil pungii legate cu șnur Omuleți aruncați pe pavaj Catifelat zboară cârdul de sturzi Gândul trece prin sită ca un blamaj Rămâne progresul celor surzi Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Viitorul fluieră în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar mereu Ca un strop de urină foarte greu Niciodată obosit, căutând
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
Suiugan Petru, 57 ani l Simionescu Valeriu, 76 ani l Codila Floare, 93 ani l Anghe Amalia, 81 ani l Pavel Didina, 63 ani l Dumbrăveanu Eleonora, 88 ani l Bălin Maia, 66 ani l Kiss Pavel, 65 ani l Sturz Ioan, 65 ani l Simina Elisabeta, 16 ani l Bălăceanu Lucian, 51 ani l Pop Ioan, 76 ani l Petcu Elena, 64 ani l Pitic Leurean, 58 ani l Fornade Ioan, 53 ani l Voina Dorel, 51 ani l Kremer
Agenda2005-47-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284401_a_285730]
-
lumina o ia la fugă pe străzi... O noapte de Paște, În care Învierea se Împarte tuturor. Tuturor morților și tuturor viilor... Învierea! Copilăria mea dintre două biserici... Calc pe urmele ei cu prințesa de mână. Cu lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă În ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Nici nu mai știu pe unde mi-am lăsat, aseară, gândurile. Să fie ele merele din capul copacului? Însângeratele mere? Nici sufletul nu mai știu pe unde l-am pierdut. Să-l fi uitat la greieri? Să fie el cântecul sturzului, după ce și-a pierdut fiii? Copilăria, neînvinsa copilărie! O flacără cu mâinile goale, În luptă cu Întunericul. Cu spinii. Și cum taie unul câte unul capetele Întunericului, ea mă scoate În fiecare dimineață victorios din hățișurile nopții. Din hățișurile coroanei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cărturar promis, gândiseră ai mei, țăranii, unui măreț și falnic viitor. Trecutul era încă aproape - mă vedeam copil trimis cu vaca la păscut cu-o frânghie-ntr-o mână, și cu o carte-n alta pe haturi, printre grâne și sturzi, lângă morminte, - în aur toți și pentru totdeauna. (Păcat - gândesc acum - pentru Signac, și pentru-al său confrate, Seurat, că n-au ajuns să mai trăiască ziua aceea și că nici de Someș și de mine n-au mai putut
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
Muntele încremenirea pe valea muntelui e tot ce se mișcă Cocoșii în chihlimbar cântă Alte păsări comunale dorm în zbor întemeiez în gând o copilărie Fierăstraiele tac în numele fericitului aer și al frumoaselor din picăturile de ploaie și al sfântului sturz sunt de cristal Și cum îți spuneam: în orice zi de la capătul nopții găsesc în pantofi zațul unei substanțe civile numite ovidiu. Ludovic al XIV-lea Ah moaște și ah majestate ros vă e tronul de ereditate V-am văzut
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
Muntele încremenirea pe valea muntelui e tot ce se mișcă Cocoșii în chihlimbar cântă Alte păsări comunale dorm în zbor întemeiez în gând o copilărie Fierăstraiele tac în numele fericitului aer și al frumoaselor din picăturile de ploaie și al sfântului sturz sunt de cristal Și cum îți spuneam: în orice zi de la capătul nopții găsesc în pantofi zațul unei substanțe civile numite ovidiu. Ceaiul de dimineață Liniște tu clatini lingurița în ceașca de ceai liniște de mușețel și pururi încercuitului pace
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
lumina o ia la fugă pe străzi... O noapte de Paște, În care Învierea se Împarte tuturor. Tuturor morților și tuturor viilor... Învierea! Copilăria mea dintre două biserici... Calc pe urmele ei cu prințesa de mână. Cu lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă În ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Nici nu mai știu pe unde mi-am lăsat, aseară, gândurile. Să fie ele merele din capul copacului? Însângeratele mere? Nici sufletul nu mai știu pe unde l-am pierdut. Să-l fi uitat la greieri? Să fie el cântecul sturzului, după ce și-a pierdut fiii? Copilăria, neînvinsa copilărie! O flacără cu mâinile goale, În luptă cu Întunericul. Cu spinii. Și cum taie unul câte unul capetele Întunericului, ea mă scoate În fiecare dimineață victorios din hățișurile nopții. Din hățișurile coroanei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec, cir, ciumă „umflă tură“, frică, jur (din în jur, împrejur), papură, mic, plai, spân, stup, sterp, sturz. Împrumuturi vechi germanice? În latină, au existat o serie de împrumuturi și din limbile populațiilor germanice învingătoare, care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Roman și au adoptat treptat latina, părăsindu-și în cele din urmă limbile proprii, ca urmare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pastorul cu gravitate. — Și că e bun? Că le-a făcut pe toate? Că iubește ce a făcut? — Cred și în aceste lucruri. Atunci, de ce a făcut puii de cuc astfel încît supraviețuiesc doar dacă-i omoară pe puii de sturz? Unde-i iubire în cazul ăsta? De ce a făcut fiarele care pot trăi doar ucigînd alte fiare? De ce ne-a dat pofte pe care le putem satisface doar făcîndu-ne rău unul altuia? Pastorul rînji și spuse: — Vai. Și lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
simțea prins în capcană. Deși puteau fi invocate multe contraargumente, singurul care-i veni în minte a fost: — Dar cucii? Pastorul păru încurcat. — De ce a făcut Dumnezeu cucii astfel încît să poată trăi doar dacă-i omoară pe puii de sturz? Și ei au dat lumea pe mîna Diavolului? Sau asta au făcut-o sturzii? Pastorul se ridică în picioare și zise: — Viața fiarelor, Duncan, e atît de diferită de a noastră, că atașamentul puternic față de ele nu-i decît vanitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în minte a fost: — Dar cucii? Pastorul păru încurcat. — De ce a făcut Dumnezeu cucii astfel încît să poată trăi doar dacă-i omoară pe puii de sturz? Și ei au dat lumea pe mîna Diavolului? Sau asta au făcut-o sturzii? Pastorul se ridică în picioare și zise: — Viața fiarelor, Duncan, e atît de diferită de a noastră, că atașamentul puternic față de ele nu-i decît vanitate și autoamăgire. Chiar și taică-tău, ateistul, ar fi de acord cu mine. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Acolo, se simțea sprijinit întrucîtva de sentimentul că se află printre oameni și poate cineva îl aude și-l ajută dacă țipă suficient de tare. Dar a țipa aici, în munți, era inutil; durerea lui era la fel de nesemnificativă ca durerea sturzului izgonit de cuc și a melcului strivit de sturz. începu să strige, dar se opri imediat. încercă să gîndească, dar gîndurile îi erau prinse în capcana vorbelor pastorului. Cum putea fi oare justificată lumea dacă nu doar ca pedeapsă? Pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
află printre oameni și poate cineva îl aude și-l ajută dacă țipă suficient de tare. Dar a țipa aici, în munți, era inutil; durerea lui era la fel de nesemnificativă ca durerea sturzului izgonit de cuc și a melcului strivit de sturz. începu să strige, dar se opri imediat. încercă să gîndească, dar gîndurile îi erau prinse în capcana vorbelor pastorului. Cum putea fi oare justificată lumea dacă nu doar ca pedeapsă? Pedeapsă pentru ce? în seara aceea, domnișoara Maclaglan chemă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și frământat. Vasilica, uneori, cădea într-o stare nostalgică, amintindu-și clipele de fericire petrcute în copilărie la casa de pe Deal. Iși petrcea, cât era ziulica de mare, scotocind prin livadă, curioasă și surâzâtoare, ciugulea struguri în vie ca un sturz, ori cățărându-se prin copaci după goldane sau corcodușe aurite care se topesc în gură ca mierea parfumată. Sau, alegea câte o floare și fugea cu ea pe cărare până în fundul livezii. Acolo, cu voluptate, își îngropa năsucul în floarea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
la altitudini surprinzător de mici față de condițiile climatice generale ale regiunii. Fauna. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Aici predomină multe specii de animale. Dintre păsări vom aminti: privighetoarea, mierla, cucul, sturzul[ acestea abundă în regiune ,în toate anotimpurile]. În rândul lumei animale vom aminti: vipera cu corn[Vipera ammodytes], șarpele lui Esculap[ Tropinopodus tesenotus], șoparla . Animalele predominante în pădurile din Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în groapă mi-au reîntărit hotărârea. Mormântul a fost acoperit. Barbe îl reîntâlnise pe Grav al ei pentru eternitate. Preotul a plecat împreună cu cei doi copii de cor, ai căror saboți bocăneau prin noroi. Credincioșii s-au împrăștiat ca niște sturzi pe un câmp cu grâu verde, iar eu m-am îndreptat spre mormântul lui Clămence, mustrându-mă că nu vin mai des. Soarele, ploaia și anii au șters fotografia pe care o așezasem într-un medalion de porțelan. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
să meargă să vadă. Se spunea că în felul ăsta puteam să trăim cu el. În duminica aceea, urcasem mai sus decât de obicei, nu cine știe ce, câteva zeci de metri în plus, nu fusesem prea atent, și asta din cauza unui sturz pe care îl urmăream pas cu pas, în timp ce el plana piuind și târându-și o aripă lovită pe care străluceau două sau trei picături de sânge. Nefiind atent decât la pasăre, ajunsesem pe creastă, care nu e deloc o creastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
văd pe Hantut. Așa-i spuneam noi nebunului arătat prin păpușoiștile Manei, după trecerea frontului Încolo, către Nistru: Hantutu’. Ne chemam, ne strigam, ne Îndemnam: - Hai, măi, la Hantut! Hai să-l batem! Și ne porneam ca un stol de sturzi când sunt răscoapte vișinile; ca o haită de câini răi. Porneam să-l căutăm pe nebun - și să-l batem. - Haida, măi, să-l batem pe Hantut! Că nu-i di pi la noi! - Hai, măi! Că nu-i de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
zbor și i-a dat foc cât ai zice pește, parcă iera gogeamitea Papă. Da de-abia trăsese igoistu Fumasoli primu fum, că nasolu dă trabuc a și sărit la loc În aer, mânjind ca În cărțile dă roman fața sturzului, de s-a făcut neagră dă funinge. Iera Într-un hal fără hal: ginitorii dă la bar râdeam ținându-ne dă burdihane. După toată ilaritatea, pântecosu s-a topit dân otel, și-a lipsit casa dă valorosu lui ajutor. Zarlenga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Înecatultc "Înecatul" Aveam în lunca de sălcii și plopi de dincolo de apă niște vite. Din când în când, mă scoboram din sat de la Barboși, trecând Siretul și mă duceam să le văd. Umblam pe cărările umede, printre ramurile împletite, stârnind sturzi cu zbor tăcut și mierle care fâlfâiau cârcâind spăriate. Sunetul moale al tălăngilor răzbătea din vreme în vreme ca dintr-o depărtare nesfârșită - părea că vine de deasupra, din cerul albastru, ori printre frunzișuri, cu strecurarea vântului. Într-un rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Mirabaud, Kalman Mizsei, Ethan Nadelmann, Aryeh Neier, Howard Newman, Kalypso Nicolaidas, Wiktor Osiatynski, Christopher Patten, Istvan Rev, Anthony Richter, Jack Rosenthal, Thomas Scanlon, Laura Silber, John Simon, Robert Skidelsky, F. van Zyl Slabbert, Aleksander Smolar, Jonathan Soros, Mark Steitz, Herb Sturz, Strobe Talbott, Stuart Umpleby, Mabel van Oranje, Byron Wien și Andre Wilkens. Am beneficiat de pe urma unei discuții la Universitatea Central-Europeană din Budapesta la care au participat: Aziz Al-Azmeh, Sorin Antohi, Andri Chassambouli, Yehuda Elkana, Katalin Farkas, Eva Fodor, Janos Kis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]