382 matches
-
Subiectul, existent funcțional în planul semantic al relației de interdependență implicită în structura morfematică a verbului-predicat, nu primește formă concretă, lexical-sintactică. Modul în care se implică prezența și identitatea lui în enunț impune două tipuri de subiect neexprimat: inclus și subînțeles. Subiectul inclustc "Subiectul inclus" Când verbul-predicat (sau component al predicatului) se află la persoana I sau a II-a, în general, subiectul nu primește expresie sintactică. Suprapunerea sferei protagoniștilor comunicării cu cea a protagoniștilor enunțului lingvistic face de prisos - în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În consecință, dacă identitatea lui concret-lexicală este cunoscută dintr-un enunț imediat anterior sau dintr-o parte a enunțului în desfășurare sintagmatică, unde a putut (sau va putea) ocupa diferite poziții sintactice, subiectul nu mai primește expresie sintactică; el rămâne subînțeles sau deductibil: „Poate e vreo pasere în odaia cealaltă, vorbi dl. Nazarie. Dar era sigur șdl. Nazarieț că fusese o pasere.” (M. Eliade), „- Dumneata nu-l cunoști pe Simeon. Totdeauna a fost nițel scrântit.” șSimeonț (G. Călinescu), „Irina puse mănunchiul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicatul se realizează prin verbe impersonale relative (apersonale), subiectul primește în mod obișnuit expresie lexical-sintactică: „Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu) „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (M. Eminescu) Subiectul acestor verbe rămâne subînțeles numai în enunțuri-dialog: - S-a întâmplat ceva?/- Da, s-a întâmplat... Când în structura predicatului analitic, verbul copulativ este a însemna, întrebuințat ca verb apersonal, sfera semantică a subiectului subînțeles se poate suprapune, relativ, peste conținutul semantic global al unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
craii cărților de joc.” (M. Eminescu) Subiectul acestor verbe rămâne subînțeles numai în enunțuri-dialog: - S-a întâmplat ceva?/- Da, s-a întâmplat... Când în structura predicatului analitic, verbul copulativ este a însemna, întrebuințat ca verb apersonal, sfera semantică a subiectului subînțeles se poate suprapune, relativ, peste conținutul semantic global al unei propoziții (sau al unor propoziții aflate în relație de coordonare sau de subordonare), anterioare, relativ autonomă(e) în organizarea enunțului: „Murise Isaac, pământul era încă reavăn, însemna că fusese îngropat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și aștepta să fie întrebată de fete.” (C. Petrescu) Complement direct subînțelestc "Complement direct subîn]eles" Când realizarea concretă a complementului ar fi aceeași în interiorul a două sau mai multe relații de dependență, cu regenți, diferiți, complementul direct poate rămâne subînțeles sau deductibil din context: „Cu toate că i-am spus că nu vreau Mi-a dat noapte-n somn să beau Întuneric.” (T. Arghezi) Uneori, când complementul ar fi avut dezvoltare propozițională, se exprimă numai elementul de relație (adverb sau pronume relativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ai trimis în lumină.” (L. Blaga) Observații: Când complementul direct multiplu, format din termeni propoziționali, se realizează în stil direct, nucleul predicațional se exprimă, adesea, o singură dată. Pentru ceilalți termeni propoziționali marcați prin elemente de relație doar, el rămâne subînțeles: „Unde și când m-am ivit în lumină, nu știu.” (L. Blaga) Niciunul dintre elementele de relație prin care se introduce în frază completiva directă nu se constituie în marcă distinctivă absolută. Identitatea specifică funcțional-sintactică a completivei directe rămâne implicită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care consistă partea cea mare a capitalei României.” (M. Eminescu, P.L., 26) • „subiectul” stării exprimate prin planul semantic al verbului sau expresiei verbale impersonale: „În speță omului nu-i place să întoarcă spatele la lucruri.” (C. Noica, 45) Complement indirect subînțeles tc "Complement indirect subîn]eles " Când a fost deja realizat în enunț sau dacă realizarea sa concretă poate fi dedusă din context, complementul indirect poate rămâne neexprimat, fiind subînțeles sau deductibil: „Cine nu se teme de nimic nu iubește nimic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
culmi atunci cînd [Ø] era inspirată. Dar fragilitatea ei funciară o lăsa descumpănită pe o acută ratată. Ce mai contează! Astăzi sărbătorim un mit al artei vocale. (Tribune de Genève, 13-14 septembrie 1977) În timp ce al doilea pronume [Ø] (pronume subiect subînțeles) și pronumele o se referă la divina soprană care coreferă la numele propriu din titlul Maria Callas, primul pronume [ea] referă prioritar la referentul nominal pivot din titlu: Vocea Mariei Callas. Datorită relației semantice de sinecdocă (parte-întreg) referința este aplicată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acestor animale, semnificînd ceva ce nu poți stăpîni, și pe care nu-l poți birui. Nu încape îndoială că legătura cu pămîntul trimite de asemeni la o izotopie a iobăgiei (pămîntul fiind lucrat pentru un proprietar). În segmentul [A], subiectele subînțelese [ELE] se află toate sub incidența lexemului "animale", introdus chiar de la început ca obiect al discursului. La fel se întîmplă și în [B], dar fiecare membru al perioadei se conformează unei structuri identice. La începutul fiecărui membru, subiectul menține referința
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-l determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele în toată complexitatea lor. Într-adevăr, conținuturile implicite sînt, într-un anume fel, exprimate în aceeași măsură. Cu toate-acestea, trebuie să facem distincția între conținuturile presupuse și conținuturile subînțelese. • Presupozițiile Exemplul cel mai utilizat este: T41 Lucky Luke s-a lăsat de fumat, dar putem considera și: T42 Sachat s-a reapucat de fumat. În afară de conținuturile exprimate explicit, vorbim de presupoziții în cazul informațiilor care, fără a fi exprimate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ieri planul de redesfășurare a trupelor americane anunțat ieri de Georges W. Bush. El s-a referit în special la amenințarea pe care o prezintă Coreea de Nord. (Ap, 19.08.2004) În special atrage atenția asupra unui element dintr-un ansamblu subînțeles aici (diferite critici)26. 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări enunțiative În capitolul 3 (§ 3) am abordat pe larg problema atribuirii unei porțiuni de text unui punct de vedere (PdV) cu exemplele T5, T15 și T16. În T30, ziaristul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere două tipuri de DE CE?: cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor. Structura canonică completă este deschisă de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
timpul, ca să i-o spui verde în față, dacă ai curaj, ce altă modalitate de a-ți exprima ostilitatea să fie mai pregnantă dacă nu înjurătura în care numele lui, atunci când o spui, explodează printre buze? Înjurătură spusă sau numai subînțeleasă, ca în cazul unui consătean din vecinătatea bisericii, care, apostrofat de preot, promisese că nu va mai recurge la înjurăturile blesfematoare, când își dezaproba fiul, și recursese la următorul cod ce-i scăpa preotului: înălța brațul spre cer sau îl
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
autorii Upanișadelor. Ideea fundamentală este că, dând naștere lumii, prin "încălziri" și prin "emisii" repetate, Prăjăpati se consumă și sfârșește prin a se epuiza. Cei doi termeni-cheie - tapas (ardoare ascetică) și visrij (emisie împrăștiată) - pot avea conotații sexuale indirecte sau subînțelese, căci asceza și sexualitatea sunt strâns legate în gândirea religioasă indiană. Mitul și imaginile sale traduc cosmogonia în termeni biologici; datorită modului lor propriu de a fi, lumea și viața se epuizează, prin chiar durata lor18. Epuizarea lui Prăjăpati e
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în sensul strict al termenului, pentru că Ahurâ Măzdă nu este confruntat cu un "antizeu"; opoziția se declară, la origine, între cele două Spirite. Pe de altă parte, unitatea dintre Ahură Mâzdâ și Spiritul cel Sfânt este de mai multe ori subînțeleasă (cf. Y., 43: 3 etc.); Pe scurt, Binele și Răul, sfântul și demonul distructiv purced de la Ahură Măzdă, dar întrucât Angra Mainyu și-a ales el însuși modul de a fi și vocația sa malefică, Domnul înțelept nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă, elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă." (Poem de dragoste II). Dincolo de aceste notații simple prezente în Portret ca și în alte texte, intervine o dublare a codului lingvistic de un limbaj "subteran", o gesticulație subînțeleasă menită să transforme poemul într-un mic text dramatic: "aici în colț o să-mi pictez gândurile -/ o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat,/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neînsemnat, în definitiv),/ sus
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tu m-ai sprijinit/ Și, în lume,/<Iar> vorbit...” 5) Vecin cu Isis N-am întrebat pe nici un poet dacă îi pasă sau nu cu cine va apărea pe pagina uneia ori alteia dintre reviste. Chestiunea mi s-a părut subînțeleasă, mai ales că nu o dată am și remarcat la cîțiva că nu prea le conveneau vecinii lîngă care nimeriseră. Ar fi preferat amînarea publicării, decît acel plasament. Cert, orice alăturare implică o comparație, care uneori avantajează, alteori dezavantajează. Lucrurile acestea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
basilica.ro). Astăzi se marșează în continuare pe ideea unității național spiritual și se pune un accent special pe marca de biserică „apostolică”: patronul ortodocșilor români fiind declarat Sf. Andrei, noua Catedrală va fi „Basilica Sf. Andrei din România”, cu subînțeleasă trimitere (simetric) la Basilica Sf. Petru din Roma. Lăsând deoparte îndrăzneața asumare a unei (insuficient demonstrate, totuși!) umbrele „apostolice”, să recunoaștem că „o catedrală patriarhală nouă sau o catedrală națională” (ibidem) va vindeca, fie și simbolic, rănile adânci lăsate Capitalei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
basilica.ro). Astăzi se marșează în continuare pe ideea unității național spiritual și se pune un accent special pe marca de biserică „apostolică”: patronul ortodocșilor români fiind declarat Sf. Andrei, noua Catedrală va fi „Basilica Sf. Andrei din România”, cu subînțeleasă trimitere (simetric) la Basilica Sf. Petru din Roma. Lăsând deoparte îndrăzneața asumare a unei (insuficient demonstrate, totuși!) umbrele „apostolice”, să recunoaștem că „o catedrală patriarhală nouă sau o catedrală națională” (ibidem) va vindeca, fie și simbolic, rănile adânci lăsate Capitalei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în care cuvântul care să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: dumneavoastră, al Ancuței, avea, niște, mele. (f) Indicați din text două subiecte multiple, un subiect inclus, un subiect subînțeles și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor han, poartă și cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care cuvântul și să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: câteva, a vorbi, domnule, mi, departe. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, un subiect subînțeles și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor pare, bei și cu omofonul cuvântului câteva. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
suprimarea unor elemente ale unei fraze fără ca sensul acesteia să se modifice sau să se diminueze". Merriam-Webster Online Dictionary, pe www.m-w.com/dictionary: Engl. "ellipsis 1.a. omitere a unuia sau a mai multor cuvinte care sunt evident subînțelese, dar care ar trebui să fie prezente pentru a face construcția completă din punct de vedere gramatical"; b. "un salt brusc de la un subiect la altul". 2. "semn [...] care indică o omisiune (de exemplu, de cuvinte) sau o pauză". David
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a unei evidențe, printre altele atunci când se răspunde la o întrebare sau când se compară ori se coordonează două cuvinte vecine. Utilizată ca figură de stil, elipsa face fraza mai dinamică, mai vie. Ea obligă cititorul să completeze cuvintele omise, subînțelese, determinându-l să fie într-un fel mai angajat în lectura sa. Exemple: (...) L'air était plein d'encents et les prés de verdure (Victor Hugo); (...) Les couleurs sont plus crues, les lignes plus nettes, les angles plus vifs (Georges
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gramatică) Omiterea unui cuvânt sau a unui segment de propoziție care este cerut din punct de vedere gramatical, dar care poate fi doar sugerat: He is faster than she. (Aici a fost omisă o secvență is fast, cerută gramatical și subînțeleasă.)" Tropes et figures de rhétorique, pe www.hku.hk/french/dcmScreen/lang3033 (pagină web intitulată Lang3033, French Media and Advertising, a Universității din Hong Kong), s.v. ellipse: În cazul elipsei, unul sau mai multe elemente sintactice sau semantice nu sunt exprimate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bătrână, biruită de părinții tăi, îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune (A. Russo). În a doua propoziție, subiectul Dunărea nu mai este repetat, având de-a face cu un subiect subînțeles. În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins... (I. Pillat). În acest poem într-un vers sunt două propoziții eliptice de predicat. Prezența subiectului zurgălăii în prima propoziție și a complementului direct suflet, în a doua, pun în evidență elipsa celor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]