552 matches
-
casnice, boalce, oale cu baiera, cațaveici, ulcioare. Interesantă este și plastică zoo și antropomorfa, reprezentările feminine numite "păpuși" folosite în decorul arhitectural al caselor, ca și figurinele-jucării și obiectele miniaturale. Perimetrul satului Dragăești, situat în zona de tradiție între zona subcarpatica și complexul de terase sudate în Coasta Nordică a Câmpiei înalte a Târgoviștei, se caracterizează prin existența solurilor brune-roscate de pădure din zona stejarului. Pe ambele versante ale râului Dâmbovița în dreptul satului Dragăești apar solurile aluvionare. În vatra satului Dragăești-Pământeni
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
Gură Ocniței, sătul Adâncă, la vest cu localitatea Bucșani, la sud cu localitatea Dărmănești, la sud-vest cu localitatea Filipeștii de Pădure, sat Dițești, județul Prahova. Distanță față de principalele orașe: Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale aparține zonei dealurilor subcarpatice. Comună este situată pe valea râului Cricovul Dulce, într-o zonă depresionara, fiind împrejmuita de o zonă de dealuri, care îi asigură o protecție naturală intemperiilor de ordin climatic. Datorită așezării, comuna se află la adăpost de curenții reci din
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Păușești-Măglași este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Coasta, Păușești-Măglași (reședința), Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii și Vlăduceni. Situată la 10 km nord-vest de municipiul Rm. Vâlcea, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe șoseaua ce leagă Băile Olănești de Rm. Vâlcea, comuna se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică cu meridianul 2416` longitudine estică. Se învecinează la est cu comună Vlădești, la vest cu comună Stoenești, la sud-est cu Ocnele
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
întreprinse im anul 1907 de G. Murgoci-Munteanu, care începând de la Rm. Vâlcea, cercetează Ocnele Mari, Bunești, Govora și Păușești-Măglași. Alte cercetări au fost făcute după anul 1949. Din cercetările efectuate rezultă că teritoriul comunei Păușești-Măglași se încadrează în zona dealurilor subcarpatice, alcătuite din roci sedimentare. Analizând reprezentarea reliefului după altitudine se constată că cea mai mare parte din suprafața de teren a comunei se află la altitudinea specifică dealurilor subcarpatice - între 400 m - 700 m. Acest cadru cuprinde o zonă de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
efectuate rezultă că teritoriul comunei Păușești-Măglași se încadrează în zona dealurilor subcarpatice, alcătuite din roci sedimentare. Analizând reprezentarea reliefului după altitudine se constată că cea mai mare parte din suprafața de teren a comunei se află la altitudinea specifică dealurilor subcarpatice - între 400 m - 700 m. Acest cadru cuprinde o zonă de depozite paleogene în partea de nord și o zonă de depozite miocene, ce se dezvoltă în zona Ocnele Mari- Păușești-Măglași- Bunești. În regiunea dintre Valea Otăsăului și Bunești - Păișești-Măglași
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
două trepte principale de relief: cea înaltă, muntoasă, cu o evoluție mai îndepărtată și cea deluroasa și colinara, dezvoltată la periferia și pe seama primei trepte, așa cum sunt de exemplu dealurile ce înconjoară comună Păușești-Măglași și celelalte dealuri din această zonă subcarpatica. Începând de la nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
sunt români (97,04%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 2,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Climă este temperat-continentală, specifică zonei subcarpatice, cu temperaturi medii anuale de 9,5° C. Dată medie a primului îngheț este 20 octombrie, iar cea a ultimului îngheț 15 aprilie, durata intervalului fără îngheț fiind de 120 de zile. Media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 650
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
locuitorilor din comună au fost clăcași și o parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au fost împroprietăriți din moșiile proprietarilor Barbu Belu și alții cu moșii mai mici. Datorită așezării comunei în zona subcarpatică pe dealurile acoperite cu păduri și plante cultivate, ocupația vârforenilor a fost diferită pe parcursul anilor. În timpurile mai vechi locuitorii se ocupau numai cu îndeletniciri pe plan local din care își câștigau existența zilnică. Ocupația de seamă a locuitorilor a
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
i sau rușinii sunt locuitorii unei zone din inimă Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de Munții Carpați. Teritoriul de baștină, cunoscut și sub denumirea de Rusia Subcarpatica, se întinde în părțile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei și Poloniei. Denumirile sub care mai sunt cunoscuți sunt multiple: ruși carpatini, rușini, rușini carpatini, rușini ucraineni, ruteni, ruteni transcarpatini. Originea rutenilor este și astăzi neelucidată. Este evident că rutenii fac parte
Ruteni () [Corola-website/Science/301424_a_302753]
-
Galbenul", având la bază același principiu descriptiv care a dat naștere și numelui de origine slavă. Limita bazinului hidrografic Ialomița, în zona superioară (cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clăbucet și Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
a urmărit revizuirea, fie și parțială, a Tratatului de la Trianon, aliindu-se, în acest scop, cu statele revizioniste, Germania și Italia. Deși în perioada 1938-1941 s-a reușit anexarea unor teritorii care aparținuseră Dublei Monarhii (1938 - sudul Slovaciei, 1939 - Ucraina Subcarpatică, 1940 - nordul Transilvaniei, 1941 - teritorii aflate azi în Serbia, Croația și Slovenia), frontierele de la Trianon au fost consfințite din nou în anul 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947), încheiat între Puterile Aliate și Ungaria. Part V-
Tratatul de la Trianon () [Corola-website/Science/300131_a_301460]
-
România, formată din satele Căpățânești, Mărăcineni (reședința) și Potoceni. Comuna se află imediat la nord de municipiul Buzău, reședința județului, pe malul stâng al râului Buzău. Mărăcineni se află pe malul stâng al râului Buzău, la ieșirea acestuia dintre dealurile subcarpatice, la 1 km nord de orașul Buzău, aflat pe malul opus al râului. Comuna Mărăcineni este legată de oraș printr-un pod, cunoscut sub numele de "podul Mărăcineni", pod peste care trece DN2, cea mai importantă conexiune rutieră între București
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
vice-președinți ai Parlamentului European. László Tőkés a fost desemnat președinte al Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic, un consiliu multinațional care coordonează acțiuni maghiare pentru autonomie în Slovacia, Croația, Serbia, Ucraina, România (deci în Bazinul Panonic, Bazinul Carpatic și Ucraina subcarpatică). În 2001, conducerea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România l-a sancționat cu „mustrare scrisă”. Tőkés s-a îndepărtat de această organizație și a devenit unul dintre susținătorii Uniunii Civice maghiare. Deasemenea, la 27 iunie 2013 el a cerut guvernului
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
Cocorova este un sat în comuna Șișești din județul Mehedinți, Oltenia, România. Specificul localității este relieful deluros subcarpatic cu păduri seculare care o înconjoară Localitatea se află la 19 km de Drobeta Turnu Severin pe DN 67 spre Tg. Jiu. Localitatea face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Arămești este un sat în comuna Bahna din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea de Sud-Est a județului Neamț, la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
învecinează la est cu comuna Podenii Noi, la sud cu orașul Boldești-Scăeni și cu comuna Plopu, la vest cu comuna Măgurele iar la nord-vest cu comuna Gornet și la nordu cu comuna Păcureți. Relieful comunei Bălțești este specific regiunilor deluroase subcarpatice, dar situându-se la extremitatea de est a depresiunii Măgurele-Bălțești, are aspect de câmpie înaltă înconjurată de dealuri accidentate pe structuri intens cutate și foliate. Dealurile sunt acoperite cu păduri de foioase, fânețe și pășuni, iar cele cu înclinare mai
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Gura Vitioarei este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bughea de Jos, Făgetu, Fundeni, Gura Vitioarei (reședința) și Poiana Copăceni. Comuna Gura Vitioarei se situează în partea de nord a județului Prahova, în zona subcarpatică din valea Teleajenului. Este străbătută pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte, la 28 km de municipiul Ploiești, la sud de orașul Vălenii de Munte. Din DN1A, se desprinde lângă Gura Vitioarei șoseaua județeană
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana Copăceni este caracterizat printr-un climat temperat - continental, cu ierni blânde și veri răcoroase. Climatul este determinat de altitudinea reliefului major din zonă, fiind specific depresiunilor subcarpatice, cu o nuanță aparte pentru Valea Teleajenului. Verile sunt moderate, de tranziție de la munte la câmpie, iar iernile sunt subtile. Temperaturile medii anuale au valori între 9șC și 10șC, cu variații însemnate de la un an la altul. În lunile de
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
Scorțeni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Se află în partea de vest a județului, în Subcarpații de Curbură. Localitatea se situează în zona subcarpatică, deluroasă, în vecinătatea paralelei 45°N și meridianul 26°E, la o altitudine de aproximativ 350 metri. Principalele orașe aflate în vecinătate sunt: Câmpina (14 km), Băicoi (6 km), Plopeni (10 km), Ploiești (25 km - reședința județului Prahova) și Sinaia
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,45%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Climatul este specific zonei subcarpatice unde este așezată comuna și altitudinii medii cuprinse între 530 m și 650 m, variind după anotimpuri și între epoci de ani. În luna ianuarie, temperatura medie scade la −2 °C și −3 °C, iar în luna iulie (cea mai
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
Rotunda și Turburea. Comuna se află în partea nordică a județului, pe malurile Argeșului, Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geomorfologic, din muscelele subcarpatice argeșene, dintre Topolog și Dâmbovița, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munților, ceea ce evidențiază slaba influență a tectonicii și originea lor predominant eroyivă, de contact, așa cum se prezintă și comunele Corbeni și Arefu. Râul Argeș formează în Corbeni un
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
pârâul Berindești, cel mai mare afluent al Argeșului pe teritoriul comunei Corbeni care are ca afluent Valea Limpedea. Râul Argeș prezintă un regim de curgere permanent;între 1400-1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona nivopluvială, iar în zona dealurilor subcarpatice este specifică alimentarea pluvio-nivală și moderată.În regimul scurgerii râului Argeș, pe teritoriul comunei Corbeni, au survenit modificări importante ca urmare a lucrărilor hidrotehnice.Lacurile de acumulare de la Vidraru și Oești, precum și canalul de fugă dintre acestea, au influențat puternic
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Răcăciuni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252E, care duce spre est la Pâncești traseul drumului european E85 (DN 2) la cca 25 km de municipiul Bacău, la limita estică a Dealurilor Subcarpatice (Culmea Petricica) și pe malul drept al râului Siret. Tot din DN2, la Răcăciuni se ramifică șoseaua județeană DJ206B care duce spre vest la Parava și Gura Văii. Prin zona de vest a comunei trece șoseaua județeană DJ119, care o
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
înregistrată cu numărul 495. Actualmente schitul se află sub jurisdicția canonică a Mănăstirii ‘’Înălțarea Domnului’’ - Zemeș, județul Bacău. Biserica și satul Enăchești sunt situate în zona centrală a depresiunii Tazlăului, pe cursul inferior al pârâului Nadișa, într-o frumoasă zonă subcarpatică. Subcarpații Moldovei sunt cuprinși între Valea Moldovei (în nord), Valea Trotușului (în sud), Carpații Orientali (în vest) și culoarul Siretului (în est). Subcarpații Moldovei formează o zonă de trecere de la Carpații Orientali la Podișul Moldovei. Subcarpații Moldovei au un relief
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Moldovei (în nord), Valea Trotușului (în sud), Carpații Orientali (în vest) și culoarul Siretului (în est). Subcarpații Moldovei formează o zonă de trecere de la Carpații Orientali la Podișul Moldovei. Subcarpații Moldovei au un relief relativ mai simplu decât celelalte regiuni subcarpatice. Relieful lor este grefat pe o structură mai simplă, mai puțin cutată și este format dintr-un singur șir de dealuri și un singur șir de depresiuni. Pe văile principale (Bistrița si Trotuș), care-i traversează pe traiectorii de la nord-vest
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]