811 matches
-
abundă, până când rezultă autonomia grupului (Michel Verret, La Culture ouvrière, Albaron, Thonon-les-Bains, 1988; Hoggart, 1970, despre "clasele populare"). • Cazul 3: anchetele relativizează existența grupurilor inițiale Alte anchete arată că există o eterogenitate în interiorul grupului de referință. Se vorbește atunci de "subculturi" de clasă, punând la plural denumirea inițială (de exemplu, "culturile muncitorești", "universurile funcționarilor"). Când Michel Crozier (Le Monde des employés de bureau, Seuil, Paris, 1965) a studiat "universul cultural" al funcționarilor în ancheta sa din 1957, a fost determinat să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Parțial Total Nici o clasă Parțial implicit cu sistematizări sau total Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4 Caz 5 Caz 6 Cultură de clasă Veblen, 1899 Kaes, 1962 Verret, 1988 Structură de clasă Halbwachs, 1912 Hoggart, 1957 Bourdileu, 1979 Subculturi de clasă Crozier, 1965 Chenu, 1994 Alte sub-culturi Donnat, 1994 Cultură de masă Mendras, 1988 Dirn, 1999 Rețele și forme sociale Durkheim, 1895 Simmel, 1897 Degenne și Forsé, 1994 Walzer, 1983 Boltanski și Thévenot, 1991 Donnat, 1994 Heinich, 1998 Sociabilitate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Aici, cultura populară sau lumile cel mai puțin integrate pot fi studiate ca atare, în autonomia lor relativă (în cadrul unui comunitarism politic, un fel de transpunere a segmentării piețelor), ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un radicalism politic (comunitarismul) sau științific (ceea ce există este arbitrar, nenecesar). Simbolistică: ansamblu de semnificații la care trimite realitatea, mereu susceptibilă de interpretări (mai mult sau mai puțin compatibile, manifeste). Socialul este semnificativ și simbolic deoarece are sens pentru actori. Subcultură: cultura oricărei grupări, adesea minoritare, a cărei autonomie este atestată de anumite trăsături obiective (valori, comportamente...). De exemplu, subcultură tânără, muncitorească, populară, evreiască... Substanțialism: atitudine in-telectuală (sau intelectualistă) care constă, pentru a-l parafraza pe Marx, în a lua "lucrurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mereu susceptibilă de interpretări (mai mult sau mai puțin compatibile, manifeste). Socialul este semnificativ și simbolic deoarece are sens pentru actori. Subcultură: cultura oricărei grupări, adesea minoritare, a cărei autonomie este atestată de anumite trăsături obiective (valori, comportamente...). De exemplu, subcultură tânără, muncitorească, populară, evreiască... Substanțialism: atitudine in-telectuală (sau intelectualistă) care constă, pentru a-l parafraza pe Marx, în a lua "lucrurile logicii drept logica lucrurilor". Cu alte cuvinte, a lua conceptele drept realitate. Este un realism sau un ontologism. Teodicee
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
193, 223-224, 229, 284. Strategie, 49, 74, 250-251, 260-261, 266, 280, 283, 285, 293, 300, 302. Structuralism, 42-43. Structură, 24, 26, 33, 41, 52, 88, 94, 101, 116-117, 129, 133, 136, 150, 156, 189, 191, 209, 260, 272-273, 277, 304. Subcultură, 115, 130, 136, 305. Subiectivism, 305. Substanțialism, 254. Subversiune, 295. Succesiune, 186, 210. Suprastructură, 34-36. Ș Școala de la Frankfurt, 85, 147, 263, 287. Știință, 7, 9, 11, 19-22, 24-25, 28, 31, 36, 40, 43-44, 49-50, 61-63, 85, 103, 137, 139
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se uită la orice; imaginile comerciale favorizează superficialitatea, proces încurajat de mass-media. Vorbirea este incultă și trivială, comportamentul periferic, frizând intervenția primitivă, se manifestă un adevărat delir al promovării nulităților. Plebeismul este instituit ca valoare supremă. Minciuna mediatică, jurnalismul flecar, subculturile sunt pe cale de a ajunge la rang de culturi dominante. Asistăm la imbecilizarea prin televizor, la dezinteresul pentru cărți, deși de prin case n-au dispărut bibliotecile; deoarece ca mobilă, produc impresie bună. Uneori, privirile sunt mai elocvente decât cuvintele
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
comportamentul oamenilor din alte culturi potrivit cu ceea ce înseamnă el pentru aceștia și nu ce însemnă el pentru cineva din cultura noastră. Chiar pentru cercetătorii sociali instruiți în realizarea observației neutre acest lucru nu este ușor de realizat. 4.4.4. Subcultura și contracultura Noi nu putem niciodată dezvolta o imagine comprehensivă a culturii noastre pentru că societatea în care trăim, la fel ca toate societățile moderne, este prea diversă. Valorile tinerilor care au puțină înțelegere față de bătrâni sau regulile de viață ale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la fel ca toate societățile moderne, este prea diversă. Valorile tinerilor care au puțină înțelegere față de bătrâni sau regulile de viață ale grupurilor de oameni care trăiesc în suburbiile mizere ale orașelor, creează o lume socială particulară cu propria lor subcultură. O subcultură este un grup care împărtășește unele credințe, valori și norme ale culturii acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca toate societățile moderne, este prea diversă. Valorile tinerilor care au puțină înțelegere față de bătrâni sau regulile de viață ale grupurilor de oameni care trăiesc în suburbiile mizere ale orașelor, creează o lume socială particulară cu propria lor subcultură. O subcultură este un grup care împărtășește unele credințe, valori și norme ale culturii acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România are un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială particulară cu propria lor subcultură. O subcultură este un grup care împărtășește unele credințe, valori și norme ale culturii acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România are un număr destul de mare de subculturi, așa cum este cea a maghiarilor, germanilor, rromilor, lipovenilor din Delta Dunării etc. În realitate, fiecare individ dintr-o societate modernă poate să aparțină unei arii largi a subculturilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
împărtășește unele credințe, valori și norme ale culturii acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România are un număr destul de mare de subculturi, așa cum este cea a maghiarilor, germanilor, rromilor, lipovenilor din Delta Dunării etc. În realitate, fiecare individ dintr-o societate modernă poate să aparțină unei arii largi a subculturilor bazate pe caracteristici de vârstă, sex, standard social, pregătire profesională, religie sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subcultură proprie. În acest sens, România are un număr destul de mare de subculturi, așa cum este cea a maghiarilor, germanilor, rromilor, lipovenilor din Delta Dunării etc. În realitate, fiecare individ dintr-o societate modernă poate să aparțină unei arii largi a subculturilor bazate pe caracteristici de vârstă, sex, standard social, pregătire profesională, religie sau petrecerea timpului liber. Oricum, a fi membru într-o subcultură nu înseamnă pur și simplu să te încadrezi într-o categorie particulară. Acest lucru se bazează pe acceptarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Delta Dunării etc. În realitate, fiecare individ dintr-o societate modernă poate să aparțină unei arii largi a subculturilor bazate pe caracteristici de vârstă, sex, standard social, pregătire profesională, religie sau petrecerea timpului liber. Oricum, a fi membru într-o subcultură nu înseamnă pur și simplu să te încadrezi într-o categorie particulară. Acest lucru se bazează pe acceptarea credințelor, valorilor și normelor subculturii precum și pe identificarea cu ceilalți membri ai acesteia. O persoană poate, spre exemplu, să fie deținut într-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vârstă, sex, standard social, pregătire profesională, religie sau petrecerea timpului liber. Oricum, a fi membru într-o subcultură nu înseamnă pur și simplu să te încadrezi într-o categorie particulară. Acest lucru se bazează pe acceptarea credințelor, valorilor și normelor subculturii precum și pe identificarea cu ceilalți membri ai acesteia. O persoană poate, spre exemplu, să fie deținut într-o închisoare dar fără să aparțină subculturii pușcăriilor. Tot la fel poți fi pasionat după un anumit sport fără să te identifici cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
te încadrezi într-o categorie particulară. Acest lucru se bazează pe acceptarea credințelor, valorilor și normelor subculturii precum și pe identificarea cu ceilalți membri ai acesteia. O persoană poate, spre exemplu, să fie deținut într-o închisoare dar fără să aparțină subculturii pușcăriilor. Tot la fel poți fi pasionat după un anumit sport fără să te identifici cu subcultura microbiștilor de fotbal, spre exemplu. Subcultura tinde să se dezvolte când un segment al societății conștientizează realitatea că împărtășește interese credințe, practici sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
precum și pe identificarea cu ceilalți membri ai acesteia. O persoană poate, spre exemplu, să fie deținut într-o închisoare dar fără să aparțină subculturii pușcăriilor. Tot la fel poți fi pasionat după un anumit sport fără să te identifici cu subcultura microbiștilor de fotbal, spre exemplu. Subcultura tinde să se dezvolte când un segment al societății conștientizează realitatea că împărtășește interese credințe, practici sau caracteristici care diferă de cele ale culturii largi. Această tendință devine puternică când oamenilor din acel segment
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ai acesteia. O persoană poate, spre exemplu, să fie deținut într-o închisoare dar fără să aparțină subculturii pușcăriilor. Tot la fel poți fi pasionat după un anumit sport fără să te identifici cu subcultura microbiștilor de fotbal, spre exemplu. Subcultura tinde să se dezvolte când un segment al societății conștientizează realitatea că împărtășește interese credințe, practici sau caracteristici care diferă de cele ale culturii largi. Această tendință devine puternică când oamenilor din acel segment li se blochează participarea la unele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor propriu de suport. Adesea aceasta le permite să se dezvolte suficient de puternic nu numai ca să prezerve propriile lor interese, dar de asemenea ca să le promoveze în ansamblul societății. Putem să ne gândim, în acest sens, la creșterea conștiinței subculturii oamenilor în vârstă care își cer mai apăsat drepturile și a subculturii membrilor grupului religios de rit greco-catolic. Dar în societate există și contraculturi care desemnează grupuri ai căror membri împărtășesc valori, norme și un mod de viață care contrazic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de puternic nu numai ca să prezerve propriile lor interese, dar de asemenea ca să le promoveze în ansamblul societății. Putem să ne gândim, în acest sens, la creșterea conștiinței subculturii oamenilor în vârstă care își cer mai apăsat drepturile și a subculturii membrilor grupului religios de rit greco-catolic. Dar în societate există și contraculturi care desemnează grupuri ai căror membri împărtășesc valori, norme și un mod de viață care contrazic fundamental credințele și stilul de viață al culturii dominante din ansamblului societății
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
formal devine mult mai important decât cel informal Diviziunea muncii simplă, bazată cel mai adesea pe vârstă și sex complexă, bazată pe multe caracteristici, dar ocupația este importantă; vârsta și sexul sunt secundare Cultura omogenă cu consensul valorilor și puține subculturi diversă, cu multe subculturi și numeroase valori conflictuale Gesellschaft, însemnând "societate" ori "asociație", se referă la relațiile sociale caracterizate de specializare, individualism și raționalitate. Specializarea apare în forma rolurilor sociale separate și a instituțiilor sociale care sunt dezvoltate să îndeplinească
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
important decât cel informal Diviziunea muncii simplă, bazată cel mai adesea pe vârstă și sex complexă, bazată pe multe caracteristici, dar ocupația este importantă; vârsta și sexul sunt secundare Cultura omogenă cu consensul valorilor și puține subculturi diversă, cu multe subculturi și numeroase valori conflictuale Gesellschaft, însemnând "societate" ori "asociație", se referă la relațiile sociale caracterizate de specializare, individualism și raționalitate. Specializarea apare în forma rolurilor sociale separate și a instituțiilor sociale care sunt dezvoltate să îndeplinească sarcini specifice și să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
copiii găsesc relațiile mult mai egale deoarece nici unul dintre copiii din grup, în mod normal, nu poate fi dominant în toate privințele. Grupurile oferă copiilor oportunitatea de a învăța cum să coopereze cu alții într-un anumit cadru social. Dar subculturile colegilor (atitudini, credințe și comportamente specifice) sunt adesea în contradicție cu acelea ale părinților și școlii, iar în plus de asta acestea surpă o cantitate impresionantă din conformitatea comportamentală. Grupul de colegi impune norme proprii în îmbrăcăminte, vorbire, atitudini etc.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că devianța este un concept evaluativ a cărui relativitate se înscrie în perimetrul variabilității istorice sau diversității modelelor cultural-normative ale societăților și grupurilor sociale. Ceea ce pentru o societate sau pentru un grup subcultural poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru o anumită perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și crimei La fel ca tot comportamentul uman, devianța
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
învățat care este transmis cultural prin socializare. Cea mai influentă din aceste teorii este teoria asocierii diferențiale care a fost dezvoltată de criminologul american Edwin Sutherland între anii 1920 și 1930. Teoria asocierii diferențiale. Această teorie pleacă de la explicațiile teoriei subculturii care consideră că oamenii nu au comportament deviant deoarece ei sunt personalități antisociale sau nesocializate; aceștia sunt devianți deoarece învață și se conformează așteptărilor subculturilor deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]