3,225 matches
-
au venit din partea filozofilor, în special James și Dewey, care susțineau că nu este adevărat ceea ce corespunde realității, căci gândirea nu reflectă realitatea, ci doar elaborează reguli sau instrumente care facilitează acțiunea practică a individului, ceea ce făcea inutilă preocuparea pentru subiectivitatea umană. Al doilea atac al introspecționismului a venit din partea zoopsihologilor, care explicau comportamentul prin ideea că organismul este o mașină chimică pusă în mișcare de forțe externe, extinzând teoria tropismelor de la plante la animale (Jaques Loeb: 1859-1924). Zoopsihologii recomandă metode
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
topice) și care caracterizează un vorbitor sau o colectivitate. Există două mari categorii ale stilului: "Stilul individual" se caracterizează printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat în raport invers proporțional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individuală a limbii este marcată de subiectivitate, participare afectivă a emițătorului, generând trei registre stilistice: neutru, solemn și familiar. Există cinci stiluri funcționale: Stilul beletristic se folosește în operele literare și prezintă următoarele trăsături: Stilul științific se utilizează în lucrările științifice și prezintă următoarele caracteristici: Stilul administrativ
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
la casa omului bogat, acesta nu a dorit să ucidă un animal din turma sa pentru a-i pregăti de mâncare. În schimb, acesta a luat mielul celui sărac și a preparat mâncarea”. Făcând abstracție de propriul interes și de subiectivitate, David vede nedreptatea mai clar și dorește să rezolve problema cu ajutorul povestirii - din în spatele unui văl al ignoranței.
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
ajuta să se debaraseze de adjectivele superflue, să păstreze « doar verbul ». Cu toate acestea, limbajul pe care Zola îl dorește nu este unul neutru, echivalent al obiectivității fotografice în domeniul literaturii . În mod paradoxal, în timp ce încurajează metoda științifică, în care subiectivitatea observatorului este eliminată, ca model pentru creația romanescă, Zola amintește mereu importanța personalității, a temperamentului creatorului. « Stilul măreț » este cel prin care se exprimă « expresia personală » a artistului. Din acest motiv, explică Zola, Balzac are « propriul stil tot timpul cu
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
iconografie. Prispa, Vatra, Fântâna, apoi Trepte, Praguri, Cupole și Cetăți, Tronul și Scutul și Cartea sunt serii tematice propunând în înlănțuirea lor un progam coeret și aureolat de perenitatea tradiției, alternativă posibilă și cu grad sporit de obiectivitate în fața dezlănțuitei subiectivități a mitologiilor artistice individuale care ne asaltează (...) Pe de altă parte, în spațiul artistic românesc, pictura lui Marin Gherasim , alături de alte câteva poetici vizuale înrudite, ilustrează un mod exemplar al atitudinii exemplare în și față de imagine; integrând și păstrând achiziția
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
trăirii) în interiorul unei dialectici imposibile. Adevărul trăirii nu trebuie căutat în manifestările trăirii, ci într-o structură care îi este exterioară și transcendentă : în sensul Istoriei, așa cum este indicat de către « politica de partid ». Țelul televiziunii ca instituție de regularizare a subiectivității, după criteriul adevărului trăirii, formulat mai înainte, nu se îndeplinește decât în punctul imposibil al coincidenței între sensibilitate și adevărul acestei sensibilități desemnat a priori. Sunt momente în care interpretarea istorică nu ține seama de lecturi, în care, în urma discuțiilor
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
mult posibil de natural. Artificiul constă în culoare, în inovație, în felul de a folosi frumusețea podoabelor și a pietrelor prețioase. Pentru decadenți nu viața se dedică artei, ci arta se aplică vieții...viața ca artă. Viziunea decadentă schimbă prin subiectivitatea sa imaginea prin proiectarea propriei dorinți. Astfel, pentru receptor, opera de artă are un efect de lentilă, uneori concavă și alteori convexă, care reflectă printr-un sistem de reciprocitate propria plăcere... pentru că, potrivit decadentismului, perfecțiunea nu poate fi decât artificială
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
prin violență extremă a celui mai puternic. Și tot la el vedem clar că această perspectivă este una a confirmării subalternității. El privește istoria că Istoria Europeană, mare, hegeliana, a supraorganismelor politice transcedentale, statelor-națiune. Aceasta e o perspectivă tipică unei subiectivități colonizate, o interiorizare a privirii colonial, care spune că tu esti în afara istoriei și trebuie să faci ceva supranatural, să-ți depășesști condiția fundamentală ca să intri în istorie. D: Încerc să trec puțin mai departe în timp acum, mă gândeam
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
să trec puțin mai departe în timp acum, mă gândeam și la care sunt specificitățile procesului de modernizare comunist, propus de regimul socialist de dupa 1945. Pentru că până la urmă, tot un model de modernizare, o „intrare în istorie”, atât în planul subiectivității oamenilor, cât și în planul modernizării proceselor de producție, a propus și comunismul. Cel puțin în privința modernizării economice, acest proces a fost reușit - în perioada anilor 1950-1970, România a trecut de la capitalismul incipient din Interbelic, la producția industrială masivă, specifică
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
demnitatea de subiect de sine stătător. În America Latină, o mare parte din referințele la indigenism, chiar și în state în care populația nativă nu este foarte numeroasă, au exact această miza și acest sens - servesc procesului de legitimare a unei subiectivități la fel de puternice precum cea a colonizatorului. Și atunci cred că e important de analizat de unde a pornit protocronismul și... unde s-a greșit. Pe de-o parte, cum s-a ajuns la această formă extremă, hilara și necredibila, care nu
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
avem nevoie. Trebuie să ne uităm la proiectul național în contextul românesc în toate ava-tarurie sale că o serie de încercări de a răspunde la acea tensiune coloniala care este la baza acestei culturi. Sarcina construirii unui nou tip de subiectivitate și proiect al colectivităților este o ruptură, dar trebuie să adreseze această istorie, să se revendice de la ea, într-un sens opozițional sau transformativ. De aceea pentru mine este și așa importantă cercetarea variantelor de identitate românească create în secolul
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
să se revendice de la ea, într-un sens opozițional sau transformativ. De aceea pentru mine este și așa importantă cercetarea variantelor de identitate românească create în secolul XX, pentru că acestea îmi spun ceva despre cum putem astăzi să construim o subiectivitate decolonială radicală în spațiul acesta.[:en]by Veda Popovici and David Schwartz Our discussion is rooted în the presentation Veda Popovici gave at the conference-workshop Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach, organized by Third Generation
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
practică Cristi Puiu se vrea un instrument epistemologic care facilitează obținerea unei cunoașteri universal valabile despre lume și revelarea unor adevăruri altfel greu de identificat în țesutul nediferențiat, ”nefiltrat prin artă”, al cotidianului. Îmi propun în continuare să vorbesc despre subiectivitatea manifestă în Sieranevada, despre procesele de obiectificare pe care le practică și despre modalitățile specifice prin care, departe de a livra o imagine ”neutră” și ”adevărată” a societății contemporane și a relațiilor care o caracterizează, legitimează o raportare subiectivă, conservatoare
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
invita la identificare, așa cum sunt construite în Sieranevada. Pe ele nu le cunoaștem în profunzime, ele sunt vehiculele unor diverse stereotipuri. Doar bărbații purtători ai unei masculinități împlinite sunt personajele complexe, nuanțate, coerente și umane. Reprezentarea unui anumit tip de subiectivitate este caracteristică oricărei manifestări artistice, dar în Sieranevada ea are pretenția unei poziționări ”neutre”. Privirea lui Lary este însă privirea lui Puiu și este privirea cuiva care are păreri clare despre lume, artă, femei, bărbați, dragoste, politică; această privire pretinde
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
el a fost mult mai interesat în a combina toate formele de artă cu Gesamtkunstwerkul său. Astăzi, dezbaterea continuă asupra faptului dacă muzica are sau nu sens. Cu toate acestea, cele mai multe opinii contemporane, care reflectă idei emergente din opinii de subiectivitate, in sens lingvistic, ce apar în Lingvistica cognitivă, precum și lucrarea lui Kuhn asupra prejudecății culturale în domeniul științei și alte idei asupra sensului și esteticii (de exemplu, Wittgenstein asupra construcției culturale în gândire și limbaj), apar a se îndrepta spre
Muzică absolută () [Corola-website/Science/331513_a_332842]
-
lui Constantin Argetoianu, ele au doar meritul de a spune tranșant adevărul despre epoci sumbre, ca acelea ale legionarismului și comunismului, ce nu trebuie să fie uitat. Nu li se poate contesta sinceritatea pe care, principial, o nega G. Călinescu. Subiectivitatea lor, de regăsit și în alte scrieri similare, tinde să devină obiectivă.
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
meu a fost că și acesta se datora mai mult considerentelor de ordin estetic. Mai există o perspectivă din care poate fi analizat romanul, aceasta ținând de schimbarea punctului de focus de la viața copilului la cea a mamei. Odată cu părăsirea subiectivității se produce nu doar o nouă cunoaștere a sinelui, ci și acceptarea multiplelor fațete ale realității: mama e percepută diferit În funcție de nivelul de Înțelegere a realității, e Înstrăinată și apoi regăsită din frânturi de imagini pe care străinii din țara
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
cel de egalitate propus de social-democrație. Termenul de recunoaștere vine pe filieră hegeliană și presupune să-l consideri pe celălalt egal, dar în același timp diferit de sine și astfel relațiile sociale devin mai presus decât individul, iar intersubiectivitatea primează subiectivității . Cei doi termeni sunt antagonici astfel că susținătorii sunt în dezbateri permanente. Liberalii, cei care propun dreptatea distributivă, consideră că politicile de recunoaștere sunt centrate prea mult pe comunitate, în timp ce teoreticienii recunoașterii acuză teoria distribuției ca fiind prea individualistă și
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
un izvor de prețioasă informație, mai cu seamă în ce privește contemporanii săi." O serie de informații ce trebuie verificate în documente sunt cele privind originea și vechimea unor familii. După opinia genealogistului Alexandru V. Perietzianu-Buzău,aceste informații , izvorâte din ranchiunele și subiectivitatea arheologului sunt cele fanteziste și deci neutilizabile științific. Frații Costache Sion și Constantin Sion au fost niște fervenți antiunioniști. Unionismul, susținut de către ultimul domnitor reglementar, Grigore Al. Ghica, i se părea arhondologului o idee dementă, vrednică de "hagiul", de "împușcatul
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
superior al memorialistului, ideea mai adîncă a zădărniciei și conștiința foarte acută (în "Aqua forte", mai ales) a morții. O confesiune amară se constituie în aceste pagini pline, altfei, de verva, de ironie fină și atingătoare. S-a discutat despre subiectivitatea memorialistului și cîteva dintre spiritele mai inclemente (între ele Camil Petrescu) au protestat în articole de o descurajantă agresivitate. Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile (1933) e un asemenea pamflet, nici primul, nici ultimul de care Lovinescu a trebuit, în
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
mainstreamului, fie și cel al literaturii SF, este urmărit că gest anarhic. Prezentul articol pornește de la lizibilitatea să socială pentru a îl urmări că act estetic ce reunește un status al ființei care se confruntă cu redefinirea coordonatelor sale esențiale: subiectivitate, timp, spațiu. Zona ficționalului - din perspectiva fragmentaristă - va fi cu atat mai fertila cu cat fenomenul în cauză, mișcarea cyberpunk, nu pare a dezvolta plenar acest pattern. Confruntarea cu vocația imperialista a spiritului în contextul în care aceasta își ia
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
sale cercetări ca fiind sufletul și Dumnezeu. Problematica cercetării, pe lângă scop ca element esențial, este important să se definească relația dintre credință și cercetare, aceasta ținând seama de natura preocupărilor sf. Augustin , precum și relația dintre adevăr și credință, adevăr și subiectivitate, ceea ce trimite, de fapt, la necesitatea de a rezolva chestiunea locului eu-lui în ansamblul cercetării, deci la ceea ce privește interioritatea. În "Contra Academicilor", sf. Augustin respinge argumentele scepticilor referitoare la negarea adevărului, surprinde erori copioase ale acestora despre relația dintre
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
și van Gogh. Expresionismul este curentul artistic modern, apărut în Germania la începutul secolului XX, caracterizat printr-o puternică tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. Expresionismul se caracterizează prin: tensiune extatică, transcedere tragică a realității, voință creatoare, năzuință spre absolut, accente halucinatorii, atitudine neconformistă și accentuat subiectivă, pierdere în haos, presentimentul unei iminente catastrofe universale și interesul pentru fenomenele originare. Vincent van Gogh
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
apare ediția a doua revăzută și adăugită de profesorul Alexandru Piru. Capitolele cele mai subiective sunt cele consacrate scriitorilor contemporani. Camil Petrescu, Mihail Sebastian sau Mircea Eliade s-au plâns în jurnalele lor intime sau în diferite recenzii de această subiectivitate excesivă, perfect conștienți că va dura mult timp până când statura lor va fi reconsiderată de urmași. De multe ori în cărțile care conțin analize ale operei unor mari scriitori interbelici influența chiar subconștientă a geniului călinescian îi împiedică pe criticii
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
susține: “calea samuraiului este moartea”, de aceea el trebuie să fie întotdeauna pregătit de moarte. Într-o situație extremă, un samurai adevărat va alege moartea cu siguranță. După Mishima, “Hagakure” era format din trei părți: dragostea, viața și filosofia acțiunii. “Subiectivitatea”, afirma Mishima, este cea mai înaltă valoare a filosofiei acțiunii, iar moartea este sfârșitul natural al acestei acțiuni. Faptele sunt cele mai importante, ele putând determina caracterul unui om - ne învață Jocho, iar mai apoi ne subliniază Mishima. Mishima a
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]