554 matches
-
pentru aproximarea valorică a portretului sufletesc cu care se recomandă ființa umană. La prima vedere, altele erau comandamentele științei, la care se angaja generația lui Van Gennep, la distanță doar de două-trei decenii. Pentru autorul francez, documentul era un fapt subsumat, semnalarea și descriptivismul aparținînd unei etape depășite. Se face teorie, adică etnologie, într-o manieră dorită de cei care nu mai sunt dispuși să guste rusticitatea în funcționalitatea ei vie și creatoare. Dar cine are lectura și a unuia și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pune în mișcare decît prin manevrarea directă și condiționată a lucrurilor. Doar dacă dăm relației lucru-cuvînt o accepțiune modernă (Noica, Wittgenstein), „lucrul” reprezintă începutul și sfîrșitul cunoașterii înseși. Este cunoașterea în esențialitatea sa. Intenția păstorului nu are un sens limitat, subsumat breslei și oralității, ci unul destinal, raportabil, e drept, la comportamentele mitice. Asemenea oricărui ins din marea colectivitate care poartă pe umeri povara universală a tradiției, el respectă consensul secolelor, acela de a se retrage cu „nostalgie” în cosmicitate, de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și modalitățile sintactico-lexicale de construcție textuală singularizează discursul publicistic arghezian, dar cercul prea strâmt care cuprinde piese rare în varianta extremă a pamfletului sterilizat (găsim inspirată formula lui Călinescu) a lăsat pe dinafară cea mai mare parte a producției publicistice, subsumată unui tip de discurs social, vector plurisemnificant astăzi. De gustibus non discutandum... Dovadă stă faptul că discursul cotidian al lui Arghezi a suscitat opinii contrastante printre mai tinerii săi congenerii, dintre care unii, precum Eugen Ionescu, i-au contestat brutal
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sistemelor religioase, pentru reformarea sistemului educației în sensul circumscrierii diferitelor discipline (între care se numără și studiile teologice, respectiv studiile religioase, însă alături de celelalte) unui demers comun de înțelegere și problematizare a relației om-principiu (care nu mai constituie o temă subsumată doar studiului religiilor), se regăsește doar în țări cu tradiție în promovarea de facto a ecumenismului. Astfel, aș aminti, de exemplu, încercările de constituire a unor programe care dezvoltă noi arii și domenii de cer cetare multidisciplinară, precum: studiile cognitive
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
urmărit indice la bursa din New York, fiindcă reflectă evoluția valorilor industriale cele mai reprezentative (circa 25% din capitalizarea bursieră de pe Wall Street). 158 "Consensul de la Washington" se referă la un set informal de politici promovate de principalele instituții financiare internaționale, subsumate unei doctrine bazate pe ideea ca economia de piață va deveni universal aplicabilă, dacă intervenția guvernelor naționale pe piață ar fi minimă (idee adoptată de FMI, Banca Mondială, Ministerul de Finanțe al SUA etc.). 159 http://web.worldbank.org 160
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
epistemologică pe care o propun -, ci încercării de a delimita rolurile acestora în contextul imaginarului social. În plus, scurta istorie a conceptului de ideologie reține, în dese rânduri, prezentarea acestuia ca semnificând ceva negativ prin raportare la idealurile sociale ori subsumate cunoașterii de tip utopic. Nu mai puțin, mitul își face loc în contextul discuției de față ca un element care fie deține o încărcătură ideologică, fie este parte integrantă a ideologiei. Înțeleasă, în termenii lui Paul Ricoeur, ca figură reproductivă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
498), postmodernitatea pare să impună, mai curând, o perspectivă non-centrică. Dar ceea ce este interesant cu privire la cadrul delimitat de teoria socială a globalizării nu este atât eludarea principiilor unipolarității sau multipolarității lumii, ci mai cu seamă logica marcată de contradicții inerent subsumată acestui proces. Bazându-se pe reliefarea acestei logici, teoreticienii sociali contemporani încearcă să descopere care sunt "forțele" ce "conduc" procesul globalizării. Punctul de plecare al unor astfel de cercetări poate fi localizat în concepțiile unor autori precum Immanuel Wallerstein, James
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate din Tim Crane pot fi totuși subsumate și unei alte interpretări, diferită de cea a identității numerice, în care „ocurenta formei“ este înțeleasă nu că identitate numerică, ci că identitate formală. Cred că aceasta este cheia de lectură potrivită textelor lui Crane. Filozoful britanic spune că acel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este vorba de nume care evidențiază opoziții de mărime, vechime, situare geografică etc. între topicele denumite: Obcina Mare-Obcina Mică, Olt- Olteț, Craiova- Craiovița, București-Bucureștii Noi, Precupeții Vechi-Precupeții Noi, Amărăștii de Sus- Amărăștii de Jos, Bolintinul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la o astfel de lectură. 3.9. Modul grotesc Grotescul justifică cel mai adecvat încadrarea comicului în categoria amestecului, încadrare despre care am amintit în partea introductivă. Pe axa înnegurării comicului dinspre formele vesele, bonome înspre cele amare, triste sau subsumate esteticii urâtului, grotescul, îndeaproape înrudit cu umorul negru și cu cel absurd, se află în zona de frontieră cu tragicul pe care îl găzduiește adeseori, atunci când îl parodiază, îl caricaturizează sau îl minimalizează, și la care găsește refugiu atunci când devine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se poate susține că doar contribuția lui Caragiale a înrâurit decisiv manifestările comice ulterioare, în schimb, anumite unități distinctive care construiesc mai largi clase din tipologia comicului, poartă indubitabil amprenta caragialiană. Tipuri precum Mitică, politicianul "moftangiu", amicul, semidoctul, mahalagioaica etc., subsumate așa-numitului comic de caracter, apoi teme precum politica, familia, gazetaria, justiția, care formează substanța comicului de moravuri și multe dintre componentele care guvernează comicul de limbaj, sunt printre astfel de mărci deopotrivă ale caragialismului și ale comicului. Preluarea și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și durere cu cele din acest ultim caz citat, putem remarca nota comună a scriitorilor postcaragialieni, de evidențiere cât mai pregnantă a nefirescului din cadrul conjugal, lăsat întotdeauna, în proza caragialiană, în cea mai difuză imponderabilitate aluzivă a ironiei. Dintre motivele subsumate temei caragialiene a familiei, regăsim o interesantă ilustrare a celei referitoare la problemele chiriașului bucureștean la Damian Stănoiu, în romanul Camere mobilate (1933), prin combinarea hipotextelor ușor de recunoscut Caut casă, Proces-verbal, De închiriat. Romanul urmărește practic odiseea chiriașului Liță
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
alternative, semnificativ este faptul că majoritatea studiilor consacrate ineditului fenomen teatral apreciază că premiera piesei Cântăreața cheală la Theatre des Noctambules în 1950, a constituit punctul de plecare al unei dramaturgii de avangardă care aduce în prim plan o problematică subsumată absurdului. Ulterior, întreaga creație dramatică ionesciană, în ciuda sau poate chiar datorită surprinzătoarelor metamorfoze formale și a inepuizabilelor năstrușnice mecanisme de iritare, consternare, dar și de trezire a conștiințelor, este simultan o punere în scenă și o defulare a propriei angoase
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
elite care se dezinteresează de "istoria divină", de faptele zeilor, și ajunge să nu mai creadă în mituri (în miturile tradiționale, mai exact, deoarece, cum vom vedea ulterior, însăși negarea vehementă a mitului dezvăluie o atitudine mitică), formulând primele demitizări, subsumate unor investigații și speculații filozofice menite să treacă "dincolo" de faptele zeilor, în cosmogonie. Aceasta însă vine ca o confirmare a ideii că gândirea sistematică însăși își are originea în mitologie, filozofia continuând mitologia în temele esențiale, precum puterea originilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asociate cu un nivel deosebit de mare al sprijinului acordat democrației. Datele obținute resping presupunerea că piețele și democrația reflectă un unic sindrom al sprijinului pentru instituțiile individualiste, presupunere aflată la baza paradigmei neoclasice a comportamentului economic și a teoriilor democrației subsumate școlii "alegerii publice". Explorarea cuvintelor asociate cu simbolul democrației permite sondarea modului de gîndire al oamenilor obișnuiți, în concordanță cu ideea guvernării de către popor. Dar există și dezavantaje, pentru că asocierile subiective nu trebuie neapărat să fie congruente cu instituțiile regimurilor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
alt tip de discurs pentru a beneficia de avantajele acestuia. Astfel, de la discursul publicitar nu există așteptări de obiectivitate. El trebuie să vândă un produs, fie că este de calitate, fie că nu. Acest lucru face ca o intervenție discursivă subsumată discursului publicitar să nu aibă eficiență maximă. Dar dacă se prezintă produsul respectiv ca o știre în cadrul discursului jurnalistic, de la care se așteaptă maximă obiectivitate, acea intervenție poate fi mult mai credibilă. Auditoriul crede că este informat prin respectiva intervenție
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este, în cele din urmă, subsumată. Totuși, chiar și în această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional al bucoavnelor și literaturii liturgice folosită în școală nu dispare. Asistăm în schimb la un proces de transfer
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
greutate din punctul meu de vedere tezei pe care o susțin, aceea a reinventării ideologiei. Vorbesc, mai întâi, despre modul în care am putea utiliza acest concept ca instrument analitic, și propun în acest sens un model de analiză ideologică, subsumat unei posibile teorii integrate a ideologiei. Aduc în atenție, apoi, calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale, printr-o raportare diferită a conceptului la problema diverselor interese existente în spațiul social și politic. În fine, pun sub lupă și raportul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Castoriadis au numit, în ultima parte a secolului trecut, "instituirea imaginară a societății"8, chiar dacă această situare s-a plasat împotriva tradiției marxiste de la care ei se revendicau, una în cadrul căreia "legătura dintre ideologie și imaginar a fost în gereneral subsumată unei opoziții suprapuse între realități și idei; ideologia și imaginarul aflându-se împreună de partea ideilor, constituind așadar un fel de mediu eteric ce s-ar afla departe de adevărata realitate a producției materiale"9. Ca sumă a elementelor discursive-simbolice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
lucrarea Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică. Doresc să-i mulțumesc Prof. dr. Christian Möckel pentru suportul acordat în efectuarea acestui stagiu de documentare. 16 O tratare in extenso a perspectivei teoretico-politice și a perspectivei epistemologice asupra ideologiei, precum și a concepțiilor subsumate acestora se regăsește în Șandru, Reinventarea..., 48-111. 17 Chiar și încercările teoreticienilor sociali nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
opusă triumfalismului cu care se evocă, de obicei, originea glorioasă a românilor. Dacă, de regulă, Italia era invocată, În virtutea solidarității romanice, ca un model de urmat și o soră mai mare, Drăgușanu Îi vede aici pe italieni și pe români subsumați deopotrivă unei sorți vitrege: „Până când, Doamne, vei lăsa vița romană În Occident și În Orient să pătimească?”. Simpatia și deschiderea față de cauza italiană, detectabile În textul lui Drăgușanu, aparțin Însă nivelului difuz al mentalului colectiv, sunt proprii unor sensibilități mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1987, p. 41 footnote> (nedreaptă luare). Conform acestei opinii „nu se poate susține că infracțiunea prevăzută de articolul 246 Cod Penal avea un caracter subsidiar față de luarea de mită (articolul 254 Cod Penal), de care se delimitează și ar trebui subsumată acesteia”. II.3. Obiectul juridic Obiectul juridic al oricărei infracțiuni este format din relațiile sociale amenințate sau vătămate prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală<footnote Pavel Abraham, Dan Pitulescu, Dicționar explicativ și practic de drept penal și drept procesual
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
IV. METODE ȘI STRATEGII ALE CREATIVITĂȚII/INVENTICII ÎN DETERMINAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 4.1. Formarea continuă prin creativitate De la prezentarea modelului tridimensional al gândirii de către J. P. Guilfford și atenționarea luminii științifice privind interesul redus acordat conceptului de creativitate și domeniului subsumat lui de către același autor perspectivele de abordare și studiere a creativității s-au multiplicat, modelele explicative s-au diversificat, strategiile aplicative sunt În continuă dezvoltare. În timp s-au impus câteva axiome cu privire la creativitate cum sunt: 1) fiecare om are
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
exemplificate sunt: locul, timpul, instrumentul cauza, modul și relația. Conform DLR niciuna dintre aceste șase valori nu este nouă, fiind atestate exemple pentru fiecare dintre ele. În GA (I: 370-373), relația nu este indicată printre valorile prepoziției pe (conformitatea este subsumată modului), iar la circumstanțialul de relație (II: 192-196) nu este menționată și pe printre prepozițiile care introduc un circumstanțial de relație. 2.1. Locul - în sens larg. Substantivul precedat de prepoziția pe desemnează: 2.1.1. O emisiune sau un
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
PE? Niciunul dintre aceste sensuri generale (locul, timpul, instrumentul, relația, cauza, modul) nu sunt noi, fiind deja înregistrate în lucrările de profil (cf. DLR). Elementul de noutate, care justifică folosirea termenului "extindere" în titlul acestei lucrări, îl reprezintă anumite nuanțe subsumate unei valori semantice mai generale sau frecvența cu care se înregistrează anumite valori. Astfel, în cadrul relației locative (2.1) am înregistrat extinderea prepoziției pe în locul altei prepoziții cu sens de loc (ex. în, la, prin etc.). În cadrul sensului de relație
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]