637 matches
-
culise o muzică sărbătorească Toate personajele dansează). CONDICA LUI MOȘ CRĂCIUN I. Personajele: 1. MOȘ CRĂCIUN (Cu sacul plin de jucării în spate și cu un coș cu daruri, bomboane, ciocolată, fructe etc.) pe care îl poartă la braț, la subsuoară, MOȘUL are un registru sau o condică mare. 2.MIRCEA ANGHELESCU 11. ANDREI 3. MARIANA 12. MARGARETA 4. ILEANA 13. AUREL 5. EMILIAN 14. RADU 6. DĂNEL 15. SAVA 7. PETRUȚA 16. MATEI 8. DOREL 17. MIHAI 9. GEORGEL 18
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
se vede coșul Pregătiți-vă că vine... Să-l primim cum se cuvine! GEORGEL: Să strigăm însuflețit Moș CRĂCIUN, bun sosit! MOS CRĂCIUN: (Intră-ncet cu sacu-n spate plin cu jucării. În mână ține un coș cu daruri, iar la subsuoară are un registru sau o condică mare). TOȚI COPIII: Moș CRĂCIUN, bun sosit! MOȘ CRĂCIUN: Bună seara! Bun găsit! Corul cântă, după aceeași melodie următoarele versuri: Moș CRĂCIUN, Moș CRĂCIUN, Fii la noi binevenit, Să aduci darurile tale, Că demult
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
trunchiul acestuia poate fi observat În partea dreaptă) și doi soldați poartă trupul rănit al unui al treilea. Cel rănit are haine de culoare Închisă, țesute probabil din lână, un postav țărănesc, făcut În casă. Cel care Îl ține de subsuori și se află cu spatele În sensul de Înaintare, deci și cu spatele la copacul al cărui trunchi se vede În dreapta, are capul plecat și pare să-l privească atent pe rănit. Cel care-l susține de picioare privește undeva Înainte, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sudat și el de podea. Detectivul Upshaw stătea cu spatele la perete și își umplea un pahar cu apă de la un dozator fixat în perete. Scoppettone se foia pe scaun, iar uniforma lui de pușcăriaș al comitatului era leoarcă de sudoare la subsuori. Dudley apăru și el. — Ah, grozav! Vinnie porcușorul! Am auzit că băiatul de colo a descoperit că una din păsările lui de noapte își oferea favorurile într-un alt cuibar și atunci i-a vârât o țeavă de calibrul 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
L.A., cu bogătași crescuți în seră. Reynolds Loftis era cuplat cu Claire De Haven, iar acum se pare că juca și în echipa cealaltă. Buzz își trecu aparatul de ras electric peste față, se stropi cu apă de colonie la subsuori și perie firimiturile cojii de plăcintă de pe nodul cravatei. Cei putrezi de bogați îl iritau. Putred de bogat și homo era o combinație cu care nu se mai întâlnise până acum. Audrey Anders stărui în gândurile lui și în timpul deplasării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de altă culoare. Acum arăta vag boem, vag hispanic și mai mult sau mai puțin june-prim. Noua lui frizură era în contradicție flagrantă cu îmbrăcămintea. Orice polițist care nu l-ar fi cunoscut și ar fi remarcat umflătura pistolului la subsuoară l-ar fi arestat pe loc, gândindu-se că e vreun asasin mafiot. Alura sa și improvizațiile lui dezinvolte îl făceau să se simtă încrezător, iar Chateau Marmont i se părea un accident pe care prinderea lui Claire De Haven
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Tunica maiorului trece prin raza de vedere a aparatului chiar în momentul în care fotograful uluit e gata să-l declanșeze, piciorul îi alunecă de pe scaun și cade, vărsându-și pulberea de magneziu pe achkan. Senzația de răcoare în zona subsuorilor este exact stimulul de care are nevoie maiorului pentru a-și termina treaba și culminează cu un urlet care-ți îngheață sângele în vine. Pe când creierul său este inundat de hormonii treziți din beție, începe să privească situația cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
băț care le croiește o cale de trecere spre vamă. Albii ezită și clipesc des în lumina soarelui, în timp ce femeile din piață pretind că nu-i văd, mulțumindu-se în secret să observe cercurile de transpirație care se întind la subsuoara cămășilor lor curate, felul în care se uită în jur nervoși, de parcă ar vrea să evite orice privire. Jonathan se uită la Africa cu o privire cercetătoare, neliniștit. Vizorul căștii de soare îi taie din perspectivă. De-a lungul cheiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Sale și se consideră expertă în eticheta de la Curte. Se îmbracă magnific, dar nu are bani să își dea hainele la curățat. În timpul sezonului păduchilor, mă roagă pe mine să-i adun păduchii din jurul gâtului. Se scarpină până la sânge la subsuoară. Când prinde creaturile, le zdrobește între dinți. În atelierul ei lucrez cu ace, ață ceruită, sfredele, clești și ciocane. Mai întâi decorez pantoful cu șiraguri de perle, îl incrustez cu pietre, iar apoi ridic talpa pe o pană centrală, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întind pe una dintre mese. Își făcură apariția patru doamne în vârstă de la Curte. Fețele lor vopsite erau lipsite de expresie. Își întinseră nasurile și începură să mă miroasă peste tot: de la păr la urechi, de la nas la gură, de la subsuoară până la părțile intime. Mă verificară între degetele de la mâini și de la picioare. O doamnă își băgă degetul mijlociu într-un vas cu ulei și apoi înfipse în fundul meu. M-a durut, dar am încercat să nu scot nici un sunet. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
poziția lui Tung Chih - fiecare ceremonie îl va aduce mai aproape de statutul de moștenitor legitim. Sub privirile a sute de ochi, lui Tung Chin i se face prima baie, însă copilul devine din ce în ce mai agitat. — Priviți, are o pată întunecată la subsuoara dreaptă! Nuharoo se ridică de pe jilț și aleargă spre mine. S-a schimbat între timp într-o a doua rochie pentru această ocazie. — E un semn de rău augur? — E un semn din naștere, îi răspund. L-am consultat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sentimentele ce mă încercau. Nu numai ca să răspund cerințelor mamei citeam, în adevăr, mult. Se afla în livada noastră o bancă putredă și plină de mușchi care toată vara mă suporta pe mine și vraful de cărți ce-l căram subsuoară. Pînă se însera și răsărea cea dintîi stea, rămîneam adîncit în strania realitate a șirelor de carte, mai cu relief decît cea din jur pentru care devenisem un leneș. Trebuințelor mele sufletești arta le răspundea într-o măsură mult mai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
școlari intonă, patriotic, două cîntece. Se produse și o brigadă de agitație de la regiment. Un gradat cu expresia înțepenită pe obraz de „ia priviți ce șmecher sînt!” amesteca slogane politice cu snoave răsuflate. Babelor în tulpane care, cu o palmă subsuoară și cealaltă peste gură, alcătuiau tot auditoriul, programul nu le fu pe plac. Dintr-o dată, sec, răsună un ordin. Părăsind scena în marș forțat, un ostaș călcă pe un capăt de scîndură iar aceasta se ridică brusc, ca o cumpănă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
altul, am găsit prilej s-o ocrotesc pe Patricia înconjurîndu-i talia cu brațele. Această îndeletnicire ne dezvălui secrete încă neîncercate. Cu buzele pe urechea ei, am întrebat-o cum se simte. - Bine, mi-a șoptit ea cu o voce gîtuită. Subsuoară cu un teanc de cursuri, a doua zi m-am înființat la Patricia acasă. Ședea într-o clădire veche, cu zidirea groasă și curte interioară la care puteai s-ajungi prin gang. Prin perete urca, în melc, o scară. La
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lemn copaci și pământ, munți, râuri, fluvii, nori, am desenat chiar și câteva rândunele pe cerul albastru pentru o mai bună punere sub pecetea realității. Transpirasem și mi-am dat haina jos, de atâta efort mi-a plesnit cămașa la subsuori și mi s-a udat pe piept și de-a lungul spinării. Apa din desenul meu se Învârtea Întruna și se transforma la infinit, fără ca vreun Dumnezeu ori sfânt să aibă legătură cu treaba asta. Totul era așa de clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
labirinturi spre tărâmuri albeca-zăpezile. Păsări nemaiîntâlnite mă învață noi pași de menuet. O plăpândă își stinge zborul în ridurile agățate zălog de colțurile ochilor mei... Surzii se trezesc din vise ascuțite, descoperinduși urechile de sub pelerina ipotetică. Vântul mă ia de subsuori și-mi îndeasă fața sub umbra violetă... Umbra își desenează valurile mării pe chip și-mi șoptește stins, ca pe o taină mereu păzită: -Și tu poți fi marea !... Corăbii pribegite își înfing ancora în umerii mei. Privesc în zare
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de când a dat ortu’ popii... —Spune-ne ce-ți amintești, a spus ea fermă. Cum arăta? — Era un bărbat solid și arătos, a răspuns John Joe rar. Era înalt cât dulapul. Și putea să care câte-un bou la fiecare subsuoară. Care e cea mai veche amintire pe care o ai despre el? John Joe s-a gândit îndelung, holbându-se înapoi, în trecut. Am fost foarte surprinsă când a început să vorbească. Eram un copilandru de vreo trei-patru ani, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să mă comport ca un adult, ca o persoană care s-a schimbat foarte mult? Am decis să rămân la abordarea serioasă și sobră, așa că mi-am legat părul la spate, mi-am îndesat o carte despre diversele dependențe la subsuoară și m-am întrebat dacă Mikey-Lou mi-ar împrumuta ochelarii ei. Mikey-Lou n-a vrut să mi-i împrumute, deci mi-am dat seama că trebuie să joc cartea cu „odată, demult, ai fost atras de mine“. M-am străduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
filigrane de argint. Acolo, sub cort, domnița Ecaterina, văduva Luminăției Sale, Poetul, și clucereasa Elenca, nora sa, dimpreună cu fiii lor, Nicolae și Iancu, își primeau invitații. Doi flăcăi zdraveni și chipeși îi săltau din sănii și-i purtau de subsuori până la podium, ca să nu li se strice imineii croiți din marochin sau brodați cu fir de aur și presărați cu mărgele și perle. Cu boierii treaba mergea repede. Tinerele neveste și fetele frumoase se bucurau însă de cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rug. Femeia nu prea înțelegea ce doresc de fapt cei doi tineri îngenuncheați. Zâmbi amuzată și trecu printre ei, continuându-și drumul. Atunci, într-o tacită înțelegere a situației, alergară spre ea tinerii boieri. Nicolae și Iancu o ridicară de subsuori și o depuseră pe podium, lângă domnița Ecaterina, care o primi cu brațele deschise. ― Ne-ai răpit cu totul, draga mea. Ne-ai reamintit momentele de grație care ne delectau pe vremea neasemuitului meu soț și iubit. În timp ce gazda îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
șic!... Acum aș vrea să vă văd flancurile. Ridicați-vă mâinile, vă rog! Nu chiar de tot! Acum e bine. Și el îi cercetă atent linia taliei, apoi, fără nici o introducere, își trecu apăsat palmele de sus în jos, de la subsuori până pe șolduri. ― A! țipă din nou Toinette. ― Oh, Doamne! Să nu-mi spuneți, contesă, că iar am reușit să vă sperii! Ha, ha!... Dar, zău așa, de ce vă temeți? Pictorii nu sunt bărbați. Un pictor vede doar liniile modelului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din cap. Nici Marițica, măritată de curând, nici Safta nu-i semănau deloc, ca și cum n-ar fi avut în ele nici măcar o picătură din sângele ei. Copila asta iar mă face de rușine. Hai, flăcăi, ajutați-o! Fu luată de subsuori, săltată și trecută pe deasupra focurilor. Ea doar strânse picioarele, dar se întrecu în țipete și râsete. De fapt asta își dorea, realiză și clucereasa, văzându-i exuberanța stârnită ca din senin. Când focurile se mai potoliră, se treziră tropotind pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de un coif care se lățea spre ceafă asemenea unor plete desfăcute. În mână purta o torță. Ca să arate mai bine că era grăbit, apropie flacăra de un vraf de suluri prăfuite. Istoricul nu stărui, luă În mâini și la subsuoară tot ce putea să ducă, fără să Încerce să facă nici cea mai mică selecție și, atunci când scăpă manuscrisul intitulat Tainele eterne ale astrelor și numerelor, nu se aplecă să-l ridice de jos. Așa arse biblioteca din Alamut vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
puteai sări. Anna avea paisprezece ani, eu am coborât privirea. Când am ridicat iarăși ochii, după un timp, privirea mi s-a oprit pe ceafa Annei. Era în fața mea, foarte aproape, cu pielea netedă ca hârtia. Brațele mele treceau pe la subsuorile ei, pe sub sâni, iar fundul mă durea de la șeaua motocicletei. Goneam pe străzi pustii și eu purtam în mine un mare dor. Dorul mă îndemna să-mi umplu palmele cu ce creștea acolo, sub bluză, și să mă gândesc acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
face frig și câteodată poți chiar muri. Eu mă înfierbântasem și făceam vocalize, până să mă obișnuiesc cu apa: „Aaaa, uuuu, iiii”. La A băgam picioarele în apă, la U apa îmi ajungea la burtă, la I mă cufundam până la subsuori. După câteva minute a venit și tata, ca să mă spele pe cap. Acasă, asta era treaba mamei, tata îi ținea locul doar când mama avea concert. Tata m-a spălat pe cap cu șamponul nemaipomenit pentru păr delicat Johnson. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]