715 matches
-
stabili „adevărata religie”. Natură și Cultură. Akbar a încercat printr-o metodă naturală să rezolve o problemă culturală, ba chiar una cultuală. Finalul acestei expe riențe a fost comentat de Sir James George Frazer, cu o ușoară ironie britanică în subtext : „Rezultatul experi- mentului a confirmat filosofia sceptică a împăratului mogul : copiii - ni se spune - n-au vorbit vreo limbă anume și, ca atare, suve ranul a continuat să nu împărtășească vreo religie anume” (18). 3. Cea mai veche atestare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interesează de dimensiunea tehnică a oricărui tip de experiență, abordînd fenomenele, inclusiv cel cultural, din perspectiva materialității lor. Astfel, important pentru o bună înțelegere a situațiilor și a multiplelor tipuri de enunțuri cu care intrăm în contact este să surprindem "subtextul" lor, adică să observăm rolul mijloacelor de transmitere a ideilor, a gîndurilor și a discursurilor, modul în care acestea intervin, de cele mai multe ori într-un mod hotărîtor, în alegerea, circulația sau "cariera" lor. Cercetînd ansamblul discursurilor, de la cele religioase pînă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acest sens e apropiat de Baœr. Această veghere ori păzire nu are conotația de ocrotire, ferire de rău, prezența în limba română și în mentalul celor care frecventează Biblia, ci pe aceea de atentă supraveghere a faptelor oamenilor. În subtext este ideea judecății. „Supraveghetor” ar fi o traducere mai exactă, dar ar fi inadecvată stilistic. În context, nici „Păzitor”, nici „Veghetor” nu induc în eroare asupra semnificației numelui, dar într-o listă de nume, da. Listele de nume divine nici
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
iar când stau în întuneric, Domnul este Lumina mea.” (G-R) YHWH ’Är we-yișe‘ (Ps 27/26,1a): „Domnul este Lumina și Mântuirea mea.” (t.n.) Metaforă luminii, tot o metaforă universală, vorbeste despre Dumnezeu-călăuzitorul. În Biblie, ea are întotdeauna în subtext călăuzirea minunată din vremea exodului, cănd Dumnezeu lumină drumul evreilor noaptea prin pustiu din stâlpul de foc: We YHWH holQk li-penQyhem yÄm"m be-‘ammó: ‘"n"n la-nehoÖam hadderek we-layl"h be-‘ammó: ’Qš l"hem l"-lekeÖ yÄm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
practică și alte tehnici eficace, cum ar fi: - lecturile critice, care invită la analize interpretative subtile, ajutându-l pe cititor să meargă „dincolo de materialul la care se face referire explicită”, să Înțeleagă semnificațiile mult mai largi care se găsesc În „subtextul frazelor”, să desprindă din contextul acestuia anumite concluzii cu caracter constituțional (Bruner, 1970, pp. 194-195); - lecturile paralele, care scot În evidență ceea ce este comun și ceea ce este cu adevărat specific unor texte, cu similitudini judecate prin prisma acelorași criterii (de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
n-au pierdut nici o clipă din vedere arta. Autoritatea morală și civică de care se bucură artistul este argumentul sub semnul căruia (din păcate) se petrece orice mecenat cultural. De aceea, orice mecenat are o conotație politică și rămâne, în subtext, vicios. Sinceritatea lui Platon este, în această chestiune, admirabilă. El a recunoscut o realitate față de care politicul contemporan preferă să se eschiveze recurgând la cele mai sofisticate artificii. Nici un fel de sofism nu va putea camufla însă caracterul interesat al
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de programe În domeniul sănătății publice. Demersurile reformiste ale mișcării eugeniste românești au fost motivate de scopuri similare cu cele ale mișcărilor eugeniste de pretutindeni: Îmbunătățirea materialului uman și limitarea creșterii populațiilor disgenice. De aceea, preocuparea pentru controlul reproducerii constituie subtextul tuturor măsurilor specifice adoptate, oricât de diferite ar putea părea la o primă examinare. Astfel de măsuri Își propuneau să ofere soluții la câteva probleme particulare, considerate de maximă importanță: mortalitatea infantilă, bolile venerice, alcoolismul, tuberculoza și vaccinarea Împotriva epidemiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În acest fel, se sugerează o idee periculoasă pentru profesie: este suficient ca cineva să învețe în câteva zile o tehnică particulară pentru a se considera profesionist în asistență socială, fără o pregătire de specialitate în domeniu. Se acreditează, în subtext, ideea că profesia cu înaltă calificare (asistența socială) sau alte profesii angajate în suportul specializat pentru cei în dificultate, mai ales pentru copil, pot fi realizate printr-o succesiune mai mult sau mai puțin întâmplătoare de teme mărunte, cursuri/conferințe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
narativ pentru dramatizarea și personalizarea unor psihologii și identități. Axat pe căutarea adevărului personal, ca și pe gravitatea singurătății comunitare, romanul acordă numai în aparență pondere mediului. În fapt, ceea ce primează sunt natura lirică, adică apăsat individuală, a personajului, și subtextul ideatic al fapticului. Proză reflexivă, îndatorată parțial climatului dialogului „alexandrin” al psihologismului din Noul Roman francez. În altă ordine de idei, nu este inutil a menționa că A. este primul traducător în românește al romanului O zi din viața lui
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
oamenilor politici din capitală și din orașul provincial, personaje în fond tipice, cum sunt și moravurile politice surprinse. Corupția morală și politică este tratată în maniera lui I.L. Caragiale, dintr-o perspectivă comic-ironică, dar, datorită dimensiunii autobiografice, se aude în subtext vocea unui moralist nostalgic, neînțeles de lumea meschină în care trăiește. Uneori apar ecouri din proza urmuziană, cum ar fi în Alegeri libere, unde există un savuros portret absurd al unui primar. M. a mai scris cărți de versuri pentru
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
exact atunci când ea pare că se înfiripă. În mod simptomatic, în paginile jurnalului său autorul susține că pregătește o disertație de doctorat cu tema Dislocarea povestirii prin descriere din interior. Pentru cititorul acestor proze expresia „dislocare din interior” are un subtext autoreferențial evident, dând seama extrem de exact de mecanismul prin care scriitorul își deconstruiește sau chiar își torpilează meticulos textele, glisând abrupt de la un registru la altul, de la un tip de discurs la altul (de pildă, de la proză la versuri) sau
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
de metode, a rămas neatinsă în 1822, când, trecând peste episodul revoluționar din anul precedent, puterea s-a transmis în cadrul aceluiași grup de familii. Oricine a pătruns vreodată în hățișul genealogiilor fanariote, nu pentru desfătarea personală, ci pentru a identifica subtextul social al unei politici, a observat în încâlcirea unor relații de rudenie numai aparent întâmplătoare chezășia mereu înnoită a alianțelor imediat utile. Un exemplu este cel al familiei Manu, care s-a menținut neîntrerupt într-o poziție de autoritate din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
proiect, care, altfel, nu putea fi decât utopic. Însă opinia publică românească nu putea să nu remarce ceea ce stătea, în fapt, în spatele planului de uniune personală. Spre exemplu, un articol din ziarul „Universul“, din 30 octombrie 1926, indică cu claritate subtextul acestei inițiative maghiare: „Uniunea personală româno-ungară, readusă pe tapet astăzi, nu-i decât un ultim balon de încercare al Ungariei, care nu se poate resemna să fie un stat mic, redus la propriile sale mijloace, fără putința de a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I-II, București, 2003; Creșterea iguanelor de casă, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Poezia gulagului universitar - Horia Gârbea și Cristian Popescu, PSS, 1993, 9; Sebastian Vlad Popa, Charles Bovary sunt eu, TTR, 1995, 3-4; Călin Căliman, Texte, pretexte, subtexte, contexte, Alceste, Aneste..., CC, 1995, 1-2; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea, personaj și autor, CNT, 1996, 28; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea sau Intelectualizarea ironică a emoției, LCF, 1997, 7; Ioan Stanomir, Marele teatru al literaturii, LCF, 1997, 28; Florin
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
cromatică, nici prin calități de observator al comportamentelor, dând mai degrabă curs liber fanteziei. D. Anghel îl declara superior, prin farmec și concizie, unui Louis Pergaud, scriitor animalier notoriu, laureat al Premiului Goncourt. Grațios poet al necuvântătoarelor, tandru, comprehensiv, în subtext moralist, G. introduce descripția doar ca un pretext de microscenete gingașe. Pictura sau fotografia în sine nu-l preocupă. Reține însă două-trei ipostaze semnificative, se distanțează sau se apropie de obiect, amplifică sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea unei trăsături
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
aceasta este nevoie de abordări care să pună chestiunea dintr-un alt punct de vedere, mai teoretic, care să degaje o reflecție, niște concepte pe marginea istoriei. Lăudam așadar În textul Sandei nu faptul că el nu ar avea un subtext istoric personal, ci faptul că, În ciuda acestei participări biografice, el pune problema dintr-o perspectivă teoretică, ce depășește biograficul. Horea Poenar: Terminologic, aspectele nu sunt destul de subliniate și accentuate dincolo de experiență, dincolo de descriptivism. Sunt perfect de acord cu ceea ce spuneai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace cu lăudărosul vodă Pleașcă), dar ludicul, printre ilarele peripeții de reflex parodic, conține și un subtext, avertizând asupra efectului nociv al neseriozității, al invidiei generatoare de veșnice gâlcevi și al prostiei. Un sunet mai grav, într-o desfășurare de voie bună. Din folclor se inspiră, ca spirit, feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
dramaturgiei prin nota certă de modernitate (ținută reflexivă, miza pe intertextualitate și metaforă). Un prim act teatral (datat 1934, retipărit de sine stătător în anul următor) a cunoscut și o montare pe scena Naționalului din Cluj; „dezamorsând”, cu ironie în subtext, conflictul pe care îl anunță Întâmplarea, F. se amuză persiflând convenții, stereotipii, modele, într-un scenariu căutat, parodic. Atracția spre teatrul de idei, pirandellismul - cu formula teatrului în teatru și uzura măștii - rețin în piese ca Manole și Ana (1935
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
orice maestru consacrat al cuvântului. Aurel Rău nu desfășoară un ceremonial al melancoliei livrești și nici al ironiei circumscriindu-și banalul ca Mircea Ivănescu. El este un melancolic, dar tristețea provine dintr-o supunere față de lucrurile consemnate cu obiectivitate fără subtext ironic. Desenul deslușit al poeziei lui Aurel Rău, fără încordare și tușe nervoase, conturează un univers original în care lucrurile au energia „ivirii prime”. Poetul nu e un volubil și nici un senzual, ci un contemplativ fără poză, un elegiac desprinzând
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul, nu moravurile politice sau sociale, ci mai ales limbajul, stilul gazetarilor; sunt relatate persiflant și anumite evenimente lipsite de interes public. Totuși, în unele dintre producțiile tipărite există în subtext aluzii politice. Câteodată se imită versificația populară, alteori se reproduc anecdote și texte umoristice din folclor. R.Z.
LUMEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
contrapunctic, revelând fața ascunsă a evenimentelor prezentate în Jurnal indirect. E vorba mai ales de complicitatea responsabilă, dar subterană dintre exilul extern și cel intern. Contextul particular al textului critic din Jurnal indirect devine astfel public, își pierde calitatea de subtext. În decembrie 1989, textul și contextul se întâlnesc în prag. Un prag în primul rând de conștiință, căruia autoarea îi consacră pagini cu un statut aparte. Ele nu sunt nici recitite, nici reinterpretate în vederea publicării. Ca să nu compromită starea ingenuă
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
E de ca și cum un ins se desprinde o clipă din mulțime, afirmîndu-și diferența, doar pentru a se întoarce în secunda următoare în rîndurile celorlalți. Firește, povestea transformării lui Donald în Deirdre McCloskey nu poate deveni pildă pentru umanitate, decît în subtextul ei abstract, detașat de detaliile care îi conferă specificitatea. Mai important decît faptul că personajul acestei narațiuni este un bărbat devenit femeie este felul în care își contemplă el/ea identitatea, ca pe un fel de veșmînt neîncăpător, care trebuie
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
de a descoperi, diferența e importantă) o limbă universală, o limbă a științei. Cele mai multe dintre proiectele acestea ale unei limbi universale apelează la sisteme formalizate, mai ales la matematică, dar există totuși cîteva, fie și mai izolate, care propun, în subtextul lor măcar, construirea unui vocabular, de pildă, fundamentat pe ce credeau autorii care ar fi constituit un grai primordial. Cert este că odată cu veacul al XVII-lea polemica între cei ce pledează pentru primatul ebraicei sau optează pentru o altă
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
beneficiază nemijlocit intuiția cititorului contemporan, fiind necesar un adaos de informație. Studenții mei aveau 12-13 ani la Revoluție. Deși ei nu sînt niște cititori naivi, informațiile acestea le sînt utile pentru o corectă apreciere a conținutului romanelor (personaje, situații, opinii, subtexte etc.). Cititorul contemporan absolut neprevenit face, el, o lectură încă și mai diferită. Ar putea fi vorba de trei lecturi, dacă am avea în vedere o scală deopotrivă temporală și legată de nivelul de instrucție. Să luăm exemplul romanului menționat
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
dispariții, el simțea că morțile frecvente erau curate asasinate, că adevăratul Helgomar David era individul cu creierul spălat și că celălalt, care se dădea drept inginerul de mine, era un securist. Interesul estetic provenea, în acest caz, tocmai din claritatea subtextului politic: în pofida limbajului esopic, la care cenzura îi silea pe autori, cititorul contemporan știa că e vorba de umările grevei minerilor din 1977, despre care Buzura, cel dintîi, avusese îndrăzneala să scrie; îi plăcea această îndrăzneală și era sensibil la
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]