6,959 matches
-
braț, Pe-un petic de atlaz cu crini brodați Și fără de pereche-n țesătură, Când te stârnesc cu nurii mei drăcești Și-ți suflu foc și pară prin pupilă, Amăgitor de suflete ce ești, Mai meșteră-n sonet și mai subtilă, Vrăjindu-te cu stihuri femeiești Care ucid pe loc și fără milă. 3 Binevestim lumina care plouă Și lăudăm roșeața din căpșună, Iar degetele ei de Doamnă Brună Orbecăiesc ușor prin iarba nouă. Pe urmă nu mai știu ce îi
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
mai venise vorba în Romanul roman, ca și în Tipologia literară, Vladimir Streinu remarcă marea varietate a formelor, permanenta ambiție de a se înnoi, ceea ce îl apropia de Balzac. Spre deosebire de majoritatea comentatorilor, el socotește Amândoi, drept unul dintre cele mai subtile romane prin caracterul său detectiv, dar și prin satirizarea acestei formule. Ne amintim cu ce admirabil simț al plasticității l-a caracterizat pe josnicul parvenit Pirgu. Acele considerații păreau desprinse dintr-un context mai larg și acesta îl reprezintă chiar
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
cheia operei, fără să fim seduși de umorul ei. Toată literatura eroicomică europeană, chiar și de valoare cu totul minoră, intră în sinteza făcută de Ulrich Broich (Studii asupra eposului comic, Tübingen, 1968), numai Țiganiada lipsește, deși e o operă subtilă, spiritual-aluzivă la lumea tulburată a Europei de la finele veacului luminilor. Comparativ considerând-o, credem că e cea mai importantă dintre poemele genului eroicomic scrise în Polonia, Ungaria sau Cehia. Vina absenței cărții lui Deleanu o purtăm noi și nu istoricul
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
profund) nu se arată captivați doar de iradiantele aspecte politice, istorice, sociale și chiar erotice ale Galeriei..., cît mai ales impresionați de felul cum sînt ele extrase din fluxul existențial, gîndite și legate într-o realitate conceptuală cu mult mai subtilă. C. Regman dă un verdict tranșant și insolit: "roman filosofic, în timp ce N. Manolescu observă că "nivelul adevărat la care se desfășoară acțiunea nu este niciodată al faptelor brute, ci întotdeauna acela, superior, al vieții în conștiință. Amprenta acestui tipar intelectual
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
Să fi ajuns noi, românii, un popor de mână ieftină de lucru? Pe de altă parte, principala cauză a stagnării noastre în șiragul de tunele este - retoric - invocată ca fiind lenevia. Congenitală, balcanică, mioritică, cinică, veche, cum o fi. Mai subtilă totuși, aș zice, de genul: "Sarea-i bună la fiertură/ însă nu peste măsură". Indiferentă la filozofia muncii, masa cere bucate. Până una-alta, tot omul acceptă - cu recunoștință deseori - putința câștigării unui ban în plus, prin muncă. Astfel, e
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
în numai 40 de ani. În plus, eșecul istoric demonstrat al ideologiilor, pîrghii nefaste pentru ascensiunea la putere a unor fanatici și/ sau criminali, a condus la o sărăcire de conțnut a mai tuturor idealurilor, valorilor și credințelor tradițonale, jocul subtil dintre luciditate și bovarism fiind fascinant în lumea postmodernă în care trăim. Chiar dacă, din punct de vedere teoretic, evaluarea maioresciană din studiul În contra direcței de astăzi în cultura română își mențne valabilitatea, totuși diagnoza lovinesciană, formulată cu ajutorul grilei sincronismului, apare
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
pagini, în timp ce Masto prezidează imperial coloane, imagini și fonturi, eu privesc cu coada ochiului profilul Ioanei, decupat parcă direct din afișele cu Greta Garbo, și mi se pare că surprind în privirile ei mai mult decît sclipiri ale inteligenței și subtile voluptăți livrești. Aparent absentă atunci cînd discuțiile trenează, dar agilă ca o panteră cînd trebuie găsită o soluție salvatoare, Ioana acaparează întregul spațiu al spontaneității și identifică scînteietor exact acele idei care par să ne frămînte pe toți, de cele mai multe
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
făcută din mici cristale sfărâmate, parcă boabe mici de rouă înghețate, cristale neținându-se ferm pe lucruri sau pe resturile vegetației din anul trecut, așa cum obișnuiește să se țină bruma. Erau niște cristale împletite atât de complicat, de un geometru subtil, căzând în aer în linie dreaptă, fără să danseze în inele repezi, direct din albastrul întunecat al cerului din orașul marțial, Stockholm. În limba laponilor din Suedia există neobișnuit de multe cuvinte pentru a denumi zăpada, felul ei de a
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
ori Seara tîrziu, trecute prin cenzura comunistă, și poate de aceea excelînd în calități care scapă chiar cenzorului celui mai inteligent: ironie, alegorie, metaforă poetică, aluzie intertextuală și alte forme literare ale acelui ductus obliquus despre care vorbește atît de subtil Leo Strauss în cartea sa Persecution and the Art of Writing. Analogia nu trebuie însă dusă prea departe. Tînărul Mann își scria romanul declinului unei familii burgheze plecînd de la teoria naturalistă a eredității și de la ciclul Les Rougon-Macquart al lui
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
loc în dimensiunea tacită a romanului, în profunzimea lui, lăsînd să se desfășoare în libertate arta nuanțată a prozatorului. Exemplară în această privință e prezentarea conflictului tăcut dintre tată și fiu în chestiunea moștenirii, descris pe larg și cu numeroase subtile reverberații în text, conflict prelungit în care se articulează un singur cuvînt, o singură silabă decisivă în scena din biroul avocatului care trebuia să înregistreze renunțarea naratorului la dreptul de moștenitor: "Nu!". Ar mai fi multe lucruri de spus despre
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
conservate în memorie tocmai prin cuvinte și replici care nu pot fi uitate și nu pot fi decît ale lui Caragiale. ";Povestea" se recompune mai degrabă în mintea cititorului, poezia rămîne mai ales joc al alăturării de cuvinte. E trucul subtil și reușit în cele mai multe dintre poezii prin care Foarță păstrează spiritul și atmosfera unui Caragiale pe care nu l-am bănui traductibil în rime. Și de aici apare surpiza. Surpriza unor detalii care nu sînt în Caragiale, dar care par
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
ai tinereții autorului, și o rețetă, legate între ele prin faptul că amintirea e și povestea aflării rețetei, iar rețeta, proustian, unul dintre ingredientele amintirii. Nu știi însă ce e scop și ce rămîne pretext. La jumatatea acestei indecizii întreținută subtil în carte, prinde contur imaginea unui oraș pătruns de un farmec discret și difuz, ezitînd, ca și amintirea, între real și ficțiune. „Bucureștiul - spune Sergiu Singer - este fermecător, iar secretul acestui farmec durabil este ascuns adînc. încercînd să dezvălui acest
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
întîmplare trăită a fost un vis numai sau vreo istorie citită ori auzită undeva, cîndva de mult" (p. 53). Uitarea care transformă totul în vis și iluzie, înainte de a șterge toate urmele, a și început să-și facă opera de subtilă eroziune în memoria cititorului care și-a plimbat ochii peste aceste rînduri; dar textul rămîne, mărturie ambiguă, și ne putem întoarce la el spre a ghici adevărul sau adevărurile - nu neapărat ficționale - pe care le conține. Ne vom întreba: cine
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
mai puțin comune, precum cele de scriitori. Fiecare dintre interviuri e precedat de o schiță biobibliografică oferind cititorului un maximum de informație bine cântărită, niciodată superfluă. în același timp dialogurile sunt grupate pe criterii tematice cartea căpătând structură și articulație. Subtilă analistă a fenomenului literar actual, Rodica Binder surprinde corect particularitatea sociologică a unei generații de scriitori imigranți (Sanda Nițescu, Aglaja Veteranyi, Rudiger Șafranski,s.a). Cazul fascinant al Aglajei Veteranyi al cărei roman a apărut recent la Polirom a făcut
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
îi făcuse mult bine. Am verificat eu însumi acest efect stimulator, dătător de viață și de energie citind jurnalul Gabrielei Melinescu și simțindu-mă îndemnat - chemat de vocile amintirii care veneau din text, delicate și totodată vibrînd de o forță subtilă și severă - să scriu despre această carte extraordinară, să scriu numaidecît - ceea ce am și făcut, trimițînd fără întîrziere articolul meu revistei 22, unde a apărut. (Un fragment, spre măgulirea mea, a fost selectat pentru coperta a 4-a a noului
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
păstrează în ele duhul celui evocat (invocat) ce-și merită, fie și în răstimpuri, eliberarea. "Condei sprinten" în opinia lui P. Constantinescu, "peniță veselă", după prietenul de o viață Vl. Streinu, iată două definiții en raccourci ale unui spirit inteligent, subtil și ironic, "voltairian" după cum îi plăcea să se considere și să fie considerat. Inserat biografic în generația criticilor postlovinescieni, alături de G. Călinescu, Perpessicius, Vl. Streinu și P. Constantinescu, Șerban Cioculescu își fixează dintru început piatra de hotar în eristică. De pe
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
latură a canapelei din piele verde, decolorată. Era înalt, slab, adus de spate și avea o voce șoptită pe care și-o dregea tot timpul ca un tic, intervenind în conversație cu observații severe. Prezența Cellei Delavrancea era ca accentul subtil punând în valoare cromatica unui tablou. Purta o rochie verde din stambă cu mâneci scurte și fusta lungă, amplă. Figura ei, cu trăsăturile înmuiate în pielea șifonată, era susținută de atenția concentrată cu care îi asculta pe vorbitori. V. Voiculescu
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
masochista, pentru că înțelege și fără să o înjuri birjărește că nu merită decît iubire. Eu cam atît am avut să-ți spun despre zen-ul absolut în care îmbraci tu o intimplare de mahala românească. Mi s-a părut un articol subtil și personal. Adică cu o notă de amprenta personală în ea, împodobita cu stilul retoric și elegant cu care ne obișnuiești. Cred că părerile sunt împărțite privind articolul, eu nu te cunosc în calitate de om/persoană, insă cred că ai avut
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
departe însemnarea asta. Îi las pe apologeții homofobiei rafinate să despice și pe mai departe firul în patru (le sugerez să se ia de mână cu rasiștii simandicoși și cu antisemiții de bună credință și să dezbată între ei diferențele subtile dintre soiurile de ură care există pe lumea asta). Celor care sunt off-topic le urez călătorie sprâncenata, iar celor cărora le-am șters comentariile le doresc să le fie bine la ei pe blog, unde le promit că n-am
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
prins într-o zi proastă, întâi are să examineze darul tău pe toate părțile pentru că apoi să-l declare defect. Sau ieftin. Sau contrafăcut. Sau la mâna a doua. Apoi are să-ți impute o agendă ascunsă, o intenție machiavelica, un sarcasm subtil sau o ironie cam transparență. Oricum ai încerca s-o dregi, nu vei avea scăpare. Te vei afunda din justificare în gafă și din gafă în autoculpabilizare. Vei ieși din această înfruntare mânjit cu reproș și dornic să-ți arunci
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
pot căsători decât între ei, pentru că singurul mod de a rezista prezentului incert este acela de a-și păstra rangul, spița, sângele? Și panterele oglindindu-se în apa aceluiași lac, descoperindu-se în bezna catifelată a aceleiași nopți, cu fiorul subtil al afinităților elective, pereche, pentru totdeauna pereche. Ce-ar mai putea face sărmanul mascul de panteră decât să uite și de frig, și de Scoția, cucerit, fascinat, topit în raza verde a ochilor-pereche? Ar mai exista alegere, ar mai exista
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
ani. Ba da, cred, știu bine data la care s-a născut (31 mai 1946), dar mai cred că aceasta e o vârstă frumoasă, îndeosebi atunci când e împlinită de o ființă minunată ca Ada. Ea este o scriitoare talentată și subtilă, o cititoare competentă și pasionată, un om de atitudine (ferm, dar nezgomotos), o prezență luminoasă în viața culturală de azi, invadată de atâtea prezențe sumbre. O am mereu în minte, ca pe un reper. Și mă bucur că și eu
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
cu vicleșuguri și un om capricios, cu destule irascibilități blamabile, foarte sensibil la managerierea imaginii sale. Toate acestea le știam deja măcar în parte: Ovidiu Pecican își scrie însă cartea înmiresmat și cu enluminuri, realizând aproape o proză, abilă și subtilă. îl percepem astfel pe Ștefan cel Mare prin fizicul sau boiul său (păr bogat, prins uneori cu bentiță, dar lăsat de obicei liber, în plete lungi, ondulate; nas cărnos, trup cu răni), apoi prin psihicul său: individ cu răbufneli și
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
chanson d^un dadaiste venit prin tristan tzara când încă avea pene așa că organizatorii au importat O echipă de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și în așa de subtilul sentimentalism venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă pioșenie își plecau ochii când treceau pe lângă statuia venus-adonis ca apoi în sacristie să caute în prin pantalonașii copiilor
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
de luciditate" (formulă camilpetresciană). Tragicul mai este și o durere gîndită în serie și sublimată în spirit, "așa cum o idee, la presiunea puternică a unei conștiințe, poate sublima în patetism". E ciudat și aproape inexplicabil cum o gîndire modernă, de subtilă răscolire a substraturilor, eșuează nu o dată în impresia de desuetudine care persistă în bucățile lui literare, oricît de infuzate cerebral ori "lucrate cu frăgezime" (I. Negoițescu) ar fi ele. E salvat în permanență de stilul cordial și ingenuu, reușind să
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]