717 matches
-
a turismului în perimetrul comunei Ciurea - județul Iași, se prefigurează faptul că aici se va dezvolta în principal sub impulsul mișcării (cererii) turistice o bază specifică acestei activități cum ar fi: 1. în zona de pădure se va crea o subzonă de construcție a unor vile, dar prin stricta respectare a exigențelor impuse de protecția mediului înconjurător; 2. pe malul celor două râuri și a celor două iazuri se va intensifica procesul de construire și dezvoltare a unor baze de cazare
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
de optimizat. În asemenea situație nu trebuie ignorat rolul agroturismului în zonele cu potențial și efect direct asupra vieții din spațiul rural, care asigură stabilitatea populației și revigorarea gospodăriei țărănești. Motivația abordării acestei problematici pentru județul Neamț pe zone și subzone în funcție de formele de relief existente, constă în ancorarea gospodăriilor țărănești în realitatea economică și socială, care le influențează în sens pozitiv sau negativ activitatea. În acest context în lucrare am analizat potențialul agrosilvopastoral, agroturistic, posibilitățile de redresare a gospodăriilor țărănești
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
socială, care le influențează în sens pozitiv sau negativ activitatea. În acest context în lucrare am analizat potențialul agrosilvopastoral, agroturistic, posibilitățile de redresare a gospodăriilor țărănești din zonele cu potențial agroturistic. Date generale privind județul Neamț și delimitarea zonelor și subzonelor - suprafața este de 5896 km 2 , situat în partea de vest a Moldovei, învecinându-se cu următoarele județe: Suceava (nord), Harghita (vest), Bacău (sud), Vaslui și Iași (est); - lungimea căilor ferate este de 134 km, a drumurilor publice de 1810
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
de câmpie -colinare și montane (Brusturi, Tg.Neamț, Agapia, Bălțătești, Crăcăoani, Bodești, Dobreni, Tazlău), include în interiorul său 20 localități montane. Potențialul agrosilvopastoral și creșterea animalelor Din prelucrarea datelor statistice centralizate în tabelul 1, obținute de la D.J.S. Neamț pe zone și subzone s-au evidențiat următoarele: a. La nivelul județului Neamț (total sectoare ): y suprafața agricolă are o pondere de 48% din totalul existent. Ponderea este deținută de terenul arabil (60% din suprafața agricolă), urmat de suprafețele cu pășuni și fânețe (38
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
produselor proprii. În general se aplică un mecanism simplu, după care, din veniturile obținute prin vânzarea animalelor, se cumpără efective superioare calitativ și cantitativ celor pe care le-a avut înainte. • din evidențierea suprafețelor arabile, pășuni fânețe pe zone și subzone diferite, a rezultat că sunt posibilități reale de a crește 5-6 vaci pe gospodărie într-o primă fază și 20 într-o fază următoare. De asemenea este necesar ca pensiunea agroturistică să cuprindă un șeptel format din: 20 porci, 100
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
a preocupat - Începînd În special cu a doua jumătate a secolului XIX și continuînd-se și În zilele noastre - numeroși geografi, istorici, economiști, geologi etc. care, fie prin utilizarea unor indicatori fizici sau calitativi au făcut aprecieri asupra unor zone și subzone turistice ca și a unor masive muntoase. Reliefăm astfel, doar cîteva din aceste nume de mare rezonanță În cartea de aur a turismului românesc, cum ar fi: Cristea Emilian și Nedelcu Eugen (Piatra Craiului, Turism - Alpinism, 1971), Dumbravă Bucură (Cartea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
0,07/km 2 suprafață montană. Această calitate deosebită a Carpaților Meridionali este de maximă importanță, Întrucît În condițiile turismului modern de astăzi s-a trecut de la cultul unui obiectiv la al unei colectivități de obiective. Astfel spus, o zonă, subzonă sau localitate turistică, este cu atît mai importantă și mai atractivă cu cît dispune de mai multe obiective, de valori deosebite și de structuri diferite. Carpații Meridionali răspund pe deplin acestui deziterat deoarece În orice zonă sau colț al lor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de a-l fi propulsat cu ambiție și destoinicie de la regional la național. Fiecare dintre regiunile simbolice ale României se regăsește în repertoriul ansamblului ca într-o veritabilă oglindă de cristal. Transilvania este reprezentată prin dansuri și piese din principalele subzone: Maramureș, Bihor, Someș. De data aceasta, costumul este mult mai fastuos, bogat în culori, încărcat de ornamente. Pălăriile sunt împodobite cu pene de păun, iar gagii (pantaloni specifici nordului Transilvaniei) dau o notă distinctă. Dansurile alternează între mișcări armonioase, ușoare
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
potrivit pentru legarea antigenului ce trebuie prezentat limfocitelor T. Pe când catena α este extrem de polimorfă, mai ales la nivelul domeniilor α1 și α2, β2-microglobulina este extrem de invariantă. Domeniile distale N-terminale α1 și α2 conțin o regiune variabilă cu două subzone hipervariabile care diferă prin peste 60 aminoacizi, de la un organism la altul. Catena α are o greutate moleculară de 45 kDa. Domeniile extracelulare au fiecare câte 90 aminoacizi. Domeniul α3 interacționează cu β2-microglobulina prin două punți S=S. Sectorul transmembranar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii nisipoase, gresii de kliwa (Piatra Neagului) ( Fig. 4), pietrișuri mezozoice (dealurile Pițigaia și Măgura
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
compartimente adresate numai pacienților spitalizați, cu cerințe severe privind igienă și asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulația principala a spitalului, include: ● blocul operator, serviciul AȚI, blocul de nașteri, sterilizarea centralizată; ● secțiile medicale cu paturi. Zona "murdară" (sau cu subzone "murdare"): este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfață a spitalului în relația cu serviciile tehnice și de prestații ale localității, cu unitățile furnizoare de materiale și produse, cu diverse rețele edilitare și accesului direct dinspre zona de serviciu a
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
a) cameră de spalare-sterilizare ploști și alte recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 paturi; (b) spațiu de colectare rufe murdare și boxa de curățenie; ( c) depozit de lenjerie curată. Articolul 13 (a) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzona "septica" care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienti, conform normelor Ministerului Sănătății. (b) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
compartimente adresate numai pacienților spitalizați, cu cerințe severe privind igienă și asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulația principala a spitalului, include: ● blocul operator, serviciul AȚI, blocul de nașteri, sterilizarea centralizată; ● secțiile medicale cu paturi. Zona "murdară" (sau cu subzone "murdare"): este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfață a spitalului în relația cu serviciile tehnice și de prestații ale localității, cu unitățile furnizoare de materiale și produse, cu diverse rețele edilitare și accesului direct dinspre zona de serviciu a
NORMĂ din 8 iunie 2004 privind organizarea functionala generală a spitalului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165216_a_166545]
-
a) cameră de spalare-sterilizare ploști și alte recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 paturi; (b) spațiu de colectare rufe murdare și boxa de curățenie; ( c) depozit de lenjerie curată. Articolul 13 (a) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzona "septica" care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienti, conform normelor Ministerului Sănătății. (b) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale
NORMĂ din 8 iunie 2004 privind structura functionala a compartimentelor şi serviciilor din spital Sectia medicală de spitalizare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165217_a_166546]
-
sunt cele cantonate în formațiunile sarmațiene până la adâncimi de 70-80 m, au fost înregistrate intruziuni ale apelor sărate, după o perioadă relativ scurtă, la distanțe mai mici de 1.500 m de țărmul mării. Aceste situații au fost semnalate în subzonele: a) Costinești - prin două foraje cu adâncimi de 80 m, situate la 700-800 m distanță de țărmul mării; ... b) Biruința, la coada Lacului Techirghiol, într-un foraj de circa 60-70 m adâncime, amplasat la circa 1.000 m distanță de
HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
zone de producere a legumelor: 1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune condiții privind cerințele speciilor, soiurilor și hibrizilor de legume față de factorii naturali și cuprinde două subzone: a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
producere a legumelor: 1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune condiții privind cerințele speciilor, soiurilor și hibrizilor de legume față de factorii naturali și cuprinde două subzone: a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă. Această
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice cu posibilități de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole de grădină, bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice cu posibilități de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole de grădină, bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
zone de producere a legumelor. a) Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune corelații dintre cerințele speciilor - soiuri și hibrizi de legume cu factorii naturali și cuprinde două subzone: ... - subzona I, cu un climat de stepă, cu 400-500 mm precipitații anuale, cu temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau soluri brun deschise de
HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]