2,342 matches
-
-ăraie, lingviștii au fost interesați de sufixul pitoresc. Au scris despre el Al. Graur și Iorgu Iordan; ultimul, în Stilistica limbii române (1944), enumeră forme populare ca apăraie, colbăraie, fleșcăraie, focăraie, fumăraie, glodăraie etc. și constată echivalența relativă cu celălalt sufix colectiv, apropiat ca formă: „Se pare că nuanța depreciativă este mai accentuată la -ăraie decât la -ărie” (p. 497). O oarecare stabilitate și frecvență în uz au și alte derivate actuale cu sufixul -ăraie: tăblăraie, căblăraie, sticlăraie. Tăblăraie (sau tablăraie
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
etc. și constată echivalența relativă cu celălalt sufix colectiv, apropiat ca formă: „Se pare că nuanța depreciativă este mai accentuată la -ăraie decât la -ărie” (p. 497). O oarecare stabilitate și frecvență în uz au și alte derivate actuale cu sufixul -ăraie: tăblăraie, căblăraie, sticlăraie. Tăblăraie (sau tablăraie: scrierea fără diacritice nu permite distincția) este un substantiv derivat de la un nume de materie, așa că ideea de pluralitate nu aduce nimic nou, valoarea dominantă a sufixului fiind cea depreciativă. Tăblăraie apare adesea
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
au și alte derivate actuale cu sufixul -ăraie: tăblăraie, căblăraie, sticlăraie. Tăblăraie (sau tablăraie: scrierea fără diacritice nu permite distincția) este un substantiv derivat de la un nume de materie, așa că ideea de pluralitate nu aduce nimic nou, valoarea dominantă a sufixului fiind cea depreciativă. Tăblăraie apare adesea ca sinonim ironic pentru tablă, cu specializarea „caroserie”: „Caut un magazin de piese de Dacia Nova (în general tăblăraie ) care sa fie ieftin” (forum.softpedia.com); „cei mai mari producători de tăblăraie pentru mașini
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
model, atrăgându-se una pe alta: „vând tot ce am sub pat, mufăraie, căblăraie, plăci etc.” (forum.softpedia.com), „am îndopat bătrânul oltcit cu dulciuri pentru mamaie, roșii și legume de București, sticlăraie, bidonăraie, tablăraie, cartonăraie, ziare vechi” (supereva.ro). Sufixul ignorat de dicționare pare să reziste foarte bine în uzul colocvial actual.
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
Rodica Zafiu În descrierile gramaticale ale limbii române se precizează, de obicei, că în conjugarea verbelor se produc deplasări regulate ale accentului (de pe rădăcină pe sufix), în vreme ce substantivul are un accent stabil. Excepțiile, foarte puține, apar în cazul unor împrumuturi lexicale care s-au încadrat mai greu în morfologia românească. Cel mai cunoscut e cazul cuvântului radio: împrumutat din franceză, cu accentul pe vocala finală (radió
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
contributors.ro). Cele două verbe a deservi sunt împrumuturi din secolul al XIX-lea; în Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, partea a 4- a, Litera D, deja-deținere (2006), sunt înregistrate și forme vechi, care primeau în conjugare sufixul -ez (deservez, cu sensul tehnicpozitiv) sau se foloseau fără sufixul -esc (deservă, cu sensul negativ). E interesant că ambele variante apar în citate din publicistica lui Eminescu: „se dă o aparență de legitimare rentei anuale ce s-a angajat d.
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
secolul al XIX-lea; în Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, partea a 4- a, Litera D, deja-deținere (2006), sunt înregistrate și forme vechi, care primeau în conjugare sufixul -ez (deservez, cu sensul tehnicpozitiv) sau se foloseau fără sufixul -esc (deservă, cu sensul negativ). E interesant că ambele variante apar în citate din publicistica lui Eminescu: „se dă o aparență de legitimare rentei anuale ce s-a angajat d. Brătianu să deserveze d-lor deputați”; „acum puteți aprecia dacă
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
în dicționarele mai noi de argou și limbaj familiar, inclusiv în cele on-line ("e plin de boarfe pe Calea Victoriei după 9-10", 123urban.ro). De la boarfă s-a format în ultima vreme un derivat colectiv, chiar mai marcat peiorativ: borfet (cu sufixul -et, ca în tineret, păsăret etc.); cuvântul ar putea fi mai vechi (și atunci ar fi stat la originea formei borfeturi), dar lipsesc atestările sale în forma de singular. Pe la începutul anilor �90, borfet circula cu acest sens colectiv: "Ceva
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
pe care unii vorbitori au rezolvat-o considerând că borfet este un epitet negativ pentru bărbați (masculinul lui boarfă): "Nu am nevoie de comentariile unui borfet trădator, securist, cu impresii intelectuale" (forum Capital, 18.05.2009). S-a format (cu sufixul specific) și un nou feminin: borfetă, al cărui segment final e identic cu sufixul -etă, simțit azi ca ușor depreciativ (cf. nașpetă): "R. e o borfetă netalentată" (forum, libertatea.ro, 15.10.2008) și care are pluralul borfete ("cele ŤTrei
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
pentru bărbați (masculinul lui boarfă): "Nu am nevoie de comentariile unui borfet trădator, securist, cu impresii intelectuale" (forum Capital, 18.05.2009). S-a format (cu sufixul specific) și un nou feminin: borfetă, al cărui segment final e identic cu sufixul -etă, simțit azi ca ușor depreciativ (cf. nașpetă): "R. e o borfetă netalentată" (forum, libertatea.ro, 15.10.2008) și care are pluralul borfete ("cele ŤTrei suroriť au ajuns să fie Ťtrei borfeteť, în viziunea unor regizori neconvenționali", Evenimentul zilei
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
LOLURI o mie !" (roportal.ro). Substantivizarea e doar un aspect al îmbogățirii lexicale pe care o produce lol. Există deja un derivat al acestuia: verbul a (se) lolăi, care se conjuga însoțit sau nu de reflexivul se, cu sau fără sufixul -esc: "Lolăie-te tu cât vrei" (forum.computergames.ro); Toată lumea se lolăie... (să mă lolăi și eu)" (forum.portal.edu.ro); "lolăim întrîuna" (coolgirl.ro); "suntem toți egali, așa cum scot eu perle, scoți și tu și alții... asta nu înseamnă că
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
arăta etc.). Pe de altă parte, forma a emfaza intră în concurență cu a emfatiza, care mi se pare ceva mai vechi și mai răspândit. E posibil ca a emfatiza să se fi format în română (pornind de la emfatic, cu sufixul -iza, prin substituție de sufix), dar mi se pare mai probabil ca termenul să fie un împrumut cult din franceză (emphatiser) sau din italiană (enfatizzare). De fapt, în franceză verbul emphatiser nu este cuprins în dicționarele generale, fiind considerat termen
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
parte, forma a emfaza intră în concurență cu a emfatiza, care mi se pare ceva mai vechi și mai răspândit. E posibil ca a emfatiza să se fi format în română (pornind de la emfatic, cu sufixul -iza, prin substituție de sufix), dar mi se pare mai probabil ca termenul să fie un împrumut cult din franceză (emphatiser) sau din italiană (enfatizzare). De fapt, în franceză verbul emphatiser nu este cuprins în dicționarele generale, fiind considerat termen de specialitate (din domeniul lingvistic
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
fost o neînțelegere între contabilă și manageriță" (metalfan.ro). Familia lexicală ar fi fost totuși incompletă fără un verb (sinonim contextual cu a conduce sau a administra). În ultimele decenii s-au creat de fapt mai multe verbe concurente, cu sufixe diferite. Cel mai folosit pare a fi a manageria, formație regulată, în -a și cu sufixul -ez, apărută probabil și sub influența adjectivului managerial: „Manageria-ză-ți singură cariera!" (unica.ro). Există și un verb a manageriza („ce-i drept, candidează la
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
fără un verb (sinonim contextual cu a conduce sau a administra). În ultimele decenii s-au creat de fapt mai multe verbe concurente, cu sufixe diferite. Cel mai folosit pare a fi a manageria, formație regulată, în -a și cu sufixul -ez, apărută probabil și sub influența adjectivului managerial: „Manageria-ză-ți singură cariera!" (unica.ro). Există și un verb a manageriza („ce-i drept, candidează la administrarea banului public, cel mai ușor de managerizat și cel mai ușor de cheltuit", ziaruldemures.ro
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
o firmă, nu o conduce; el se îmbracă cu haine «firmate» și «targhetuiește»" (avocatnet.ro). Efectul comic al cuvântului e produs de contrastul dintre conotațiile sale moderne și oficiale, asociate pronunției originare englezești (dovedite de forma scrisă a menegiui) - și sufixul popular și familiar. Verbul apare scris și a managiui, ceea ce ar putea indica grija pentru forma scrisă a etimonului, dar și o eventuală variantă de pronunțare („soft de managiuit poze", explorish.net). Câtă vreme aceste forme sunt simple glume, marcate
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
o asemenea confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă atât verbul a împrejura, cu infinitivul său lung substantivizat împrejurare, cât și substantivul împrejurime (format cu sufixul -ime). Verbul a împrejura e atestat încă din secolul al XVII-lea; împrejurare și-a consolidat însă uzul în secolul al XIX-lea, când a fost folosit ca echivalent pentru termenul cult circumstanță. E interesant că în secolul al XIX
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
de „a lua”, „a înțelege”; caber, „potrivirea” și „ajustarea”, în spaniolă și portugheză... Când primește prefixe, în latină, capio devine cipio: accipio, concipio, decipio etc. Românește: accepție, concepție, decepție, excepție, unele cu variante active și chiar cu sens diferit cu sufixul -iune. Incepția e un cuvânt nou. Are sensul de „început”, „întemeiere”, „insinuare/ inseminare” într-un loc străin pentru a manipula sensuri (vezi și filmul lui Christopher Nolan, Inception). În majoritatea cazurilor, formele „ceptive” se intersectează, nici una nu e regăsibilă în
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
Lazăr Șăineanu, în Încercare asupra semasiologiei limbei române, din 1887 („numirile de mâță și de pisică... ar fi deci ambele onomatopoetice”). Dicționarul limbii române (DLR, Tomul VIII, partea a 2-a, Litera P, pe-pînar, 1974) conține tot explicația dominantă (pis + sufixul -ică), sugerând și o alternativă, prin trimiterea către turcismul dialectal pisik. Argumentele pentru explicația prin împrumut (cel mai probabil, din turcă) sunt mult mai solide decât o ipotetică derivare interjecțională. Termenul turcesc pisik este astăzi considerat dialectal sau învechit, ceea ce
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
în primul rând în azeră și turkmenă. Așadar, e foarte posibil ca pisic să fie în română un cuvânt de origine turcică, împrumutat ca atare și care și-a format cu ușurință un feminin, prin asimilarea finalei -ic cu un sufix deja existent și care avea și corespondentul feminin -ică. De altfel, denumirile pisicii sunt în română un bun exemplu al numeroaselor straturi etimologice și al dificultății de a le separa: cătușă continuă latinescul cattus, catta, prin diminutivare, dar și-a
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
numele dochi. Seneca În Tragedii scrie că Roma s-ar putea ridica Împotriva triburilor dahue de la țărmurile Mării Roșii. În egipteana veche grecescul Thoth era pronunțat Dahauti, ori acest cuvânt arată numele geților și sciților dahue, pomeniți de Seneca iar sufixul ti Înseamnă a semăna cu, a se aduna, a se Înrudi cu [sufix cu același sens folosit și de românii de azi: adunați, căutați, Sarmați, Galați, etc., n.n.]. și Quintus-Curtius (Istorii, IX, 2) spune despre unele triburi dahae din Asia
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
triburilor dahue de la țărmurile Mării Roșii. În egipteana veche grecescul Thoth era pronunțat Dahauti, ori acest cuvânt arată numele geților și sciților dahue, pomeniți de Seneca iar sufixul ti Înseamnă a semăna cu, a se aduna, a se Înrudi cu [sufix cu același sens folosit și de românii de azi: adunați, căutați, Sarmați, Galați, etc., n.n.]. și Quintus-Curtius (Istorii, IX, 2) spune despre unele triburi dahae din Asia care s au alăturat armatei lui Alexandru Macedon: „Dahae Sogdianique inter nos militant
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
săptămâni, când toate felinarele aprinse și toate lămpile și opaițele din carnea femeilor au fost înlocuite cu becuri electrice. Plase de pescuit întinse la uscat pe garduri. Știu, știu: ultima pasăre din fiecare cârd, identică în felul ei cu un sufix, este biserica noastră, iubito. La ora asta, undeva departe, cineva este așteptat, în zadar, cu două pahare - neatinse - de absint sau poate doar de vin roșu, iarba din spărturile asfaltului dintre blocuri, pe terenul de fotbal din pantoful meu din
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
ale familiei sale lexicale sînt numeroase. De la substantiv s-a refăcut ușor verbul a lustra (prin derivare regresivă convergentă cu împrumutul cult, rezultatul corespunzînd verbului latinesc lustrare). De la verb, s-a format în contextul actualelor dezbateri politice derivatul lustrabil, cu sufixul -bil: adjectivul adesea substantivizat adaugă sensului tehnic o notă ironică, pentru a caracteriza pe insul pasibil de lustrare (acțiunea defavorabilă celui vizat este văzută și ca o aptitudine personală, în măsura în care evocă termeni ca prezidențiabil, ministeriabil etc.): "nu va rămîne în
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
zi; utilizarea gerunziului adjectivizat (șovăindă) și, mai recent, a participiului adverbializat fost (țări fost comuniste). Este descrisă combinarea adverbului mîine cu timpuri din sfera trecutului, în scopuri stilistice (marcînd perspectiva interioară asupra evenimentelor narate); sînt culese numeroase adverbe culte cu sufixul -e, din limba secolului al XIX-lea (certe, exclusive, recte, respective - ultimul e cel mai cunoscut, datorită lui Marius Chicoș Rostogan !), evocîndu-se și valoarea mai generală de marcă adverbială a finalei -e. Ultimele articole se ocupă de prepozițiile neologice (contra
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]