3,373 matches
-
ar putea genera viața potrivit proverbului „anul și cârlanul”. La un moment dat se mai umple și paharul, dar nu are unde să mai dea pe afară. Este cazul molimei de „pet-uri” în care trăim. Mai mâine vom muri sufocați între sticlele de Coca-Cola pe care le aruncăm „unde dă Domnul”. Numai limitarea vieții individului poate feri societatea de supra-înmulțire care, în unele zone ale globului a devenit îngrijorătoare. Timpul a intrat în preocuparea omului prin durata vieții care devine
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
cheiurile întinsului port Amsterdam. Nu era un loc prea plăcut de muncă, portul era înțesat de corăbii multe, zarva era cumplită, mărfuri de tot felul se încărcau și se descărcau încontinuu din calele pântecoase ale navelor. Miasme nu prea plăcute sufocau rada portului: algele descompuse aduse de ape la țărm, peștele neplăcut mirositor descărcat de prin calele navelor, bărci puzderie, negre și insalubre, împânzind rada portului și împrejurimile. Strigăte de stăpâni și gemete de hamali trudind din greu pentru a-și
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
luă în brațe cu-adâncă sfâșiere, Îl sărută cu sete pe bot, pe ochi pe frunte, Apoi întoarse capul și-l dete spre junghiere...” Ultimele volume și-au epuizat resursele, alegorismul luând forma unui „ petrarchim strident” și „supărător” care le sufocă orice lirism. (G. Călinescu). Cuvântul colțuros dispare treptat, spre a face loc euforiei verbale. Asistăm la o curioasă altoire a „poeziei pure” pe trunchiul liricii religioase. Lirica voiculesciană va performa și în lirica erotică, în poezia postumă. Substituindu-se marelui
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Editura “Biblioteca pentru toți” și “Editura tineretului”, care mai avea și pagini ilustrate, au fost cele mai accesibile și într-o oarecare măsură au satisfăcut cerințele cititorului. Traversând perioada proletcultistă, bibliotecile au fost depopulate de valorile clasice, naționale și universale, sufocate cu surogatele traducerilor din literatura sovietică, în fapt o sub-literatură. Încătușați de cenzură și tensionați de corsetul ideologic, condeiele talentate erau deturnate direct sau indirect de la linia vocației lor și dacă aceasta nu se reușea, în ultimă instanță, erau reduse
CARTEA ŞI PUBLICUL CITITOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382144_a_383473]
-
să devină umani dar în același timp, realiști și responsabili. Încurajați-i să fie prietenoși, vor socializa, vor deveni încrezători, cooperanți. Aveți încredere în ei! Dăruiți iubirea ce le-o purtați! Fiți prezenți și atenți la ei, fără a-i sufoca și a le tăia aripile”, este sfatul psihologului Maria Verdi. Persoană de contact Maria Verdi Psiholog-psihoterapeut integrativ Master stiintele nutritiei 0726310094 www.recreeazaviata.ro Dr. Tănase Tasențe Director General Plus Communication 0725.465.508
Programarea pentru succes sau esec este facuta in copilarie de catre parinti (psiholog Maria Verdi) [Corola-blog/BlogPost/93160_a_94452]
-
ambele părți ale peretelui, zăceau 74 morți. Deși deprins cu vederea cadavrelor, totuși d-abia puteam suporta această icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mânile deasupra capului, râmâind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
și de a semăna virgula din belșug, peste tot, pe toate șirurile, la capătul versurilor și chiar între subiect și predicat. Rostul ei de a te face să te oprești o secundă, să tragi aer în piept, ca să nu umbli sufocat de-a lungul frazei lirice, ca să nu te lași păgubaș sau să-l urăști pe autorul care a scris parcă doar ca să-ți arate disprețul ignorenței lui. Văzând cum merg lucrurile, ajungi să te întrebi dacă poezia nu și-a
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
modificări în funcție de noua realitate. Lumea s-a schimbat și oamenii odată cu ea, chiar dacă numele înscrise în buletine, obiectele din casă și chipurile au rămas aceleași. Deruta existențială este totală. Tentaculele noii ordini se întind ca norii negri și riscă să sufoce orice speranță de libertate. Situație cu atât mai greu de înțeles cu cât ea îi afectează pe niște oameni născuți în libertate și educați în cultul ei. Inegal și, pe alocuri, având aerul unei opere aflate încă în stadiul de
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
nu uita de tăcere/ e undeva cum intri în tine/ ca și cum ai da de sânge/ din orașul cu un singur locuitor/ trei au plecat spre marginea lumii/ de acolo îmi trimit bucăți mari de aer/ cu care vor să mă sufoce/ în mai multe rânduri nu le-am răspuns/ trăiam prea intens fiecare viață"; video d.m.: "profetul respiră în timp ce respiră aerul său intim/ el este o mașină de respirat de 25 de ani/ care se încolăcește noaptea înăuntrul păsărilor/ el respiră
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
serafic, extras "alchimic" din ordurile marginii de lume românească. Acolo unde eul gesticulant, retoric, sarcastic al fracturiștilor înflorește în jubilația imprecației și expectorației, eul retractil, sfios și cuminte al bietului intelectual aflat sub vremi se apleacă asupra gunoaielor ce-i sufocă viața, cu credința că va găsi aici "cel mai frumos poem al lumii": "poate că printre multele/ hârtii/ de la tomberoanele/ de gunoi/ din fața blocului meu/ este scris/ și cel mai frumos/ poem al lumii/ dar cine să-l citească?/ pisicile
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
un lift, ca o cabină telefonică, dar cu pereți transparenți, un spațiu închis și în același timp aparent deschis prin transparența lui, în care trei corpuri - dansatorii Carmen Coțofană, Mihaela Dancs și Adrian Stoian - se împiedică unele de altele, se sufocă unele pe altele, își dispută același spațiu, oricum neîndestulător nevoilor lor de mișcare, încearcă să se înghesuie unele pe altele, să își fure unele altora spațiul vital. De jur împrejurul spațiului îngust și vitrat stau spectatorii, fiecare având un unghi propriu de
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
coregrafi de dans contemporan, toți sunt tineri, frumoși, vitali. Atunci de unde atmosfera seacă și lipsită de elan a creațiilor lor? Din ambientul nesatisfăcător, sufocant, neprielnic aspirațiilor și viselor artistice? Dar atunci de ce nu sparg zidurile care îi îngrădesc, care îi sufocă? De ce nu ies la aer curat, de ce nu schimbă lumea? Dacă ei nu schimbă lumea, atunci cine altcineva o mai poate face? Numai ei și creațiile lor.
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
lumii scriitoricești) este dependent de cîmpurile cărora le datorează existența: politica și banul. Autonomia breslei literare e un deziderat descins din lumea basmelor. Iar tendința actuală e ca libertatea ei să scadă pînla anulare, ceea ce înseamnă că presiunea ideologiei va sufoca complet motivația scriitorilor. Cu alte cuvinte, plantele serei literare vor fi parazitate cu niște îngrășăminte filantropice - burse, proiecte culturale, concursuri, premii - care le vor schimba direcția de creștere: din teotropice vor deveni cratotropice. Se vor orienta după factorii de putere
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
în viața comunității. În orașul în care am crescut, auzeai din orice punct cel puțin clopotele catedralei ortodoxe și ale celei catolice. Era, pentru urechile noastre, echivalentul formulei din vremea cetății medievale: "E miezul nopții și e liniște, seniori!" Astăzi, sufocate de cacofonia traficului haotic, de amplificarea demențială a zgomotelor de motociclete, de boxele din mașini date la maxim, de schelălăiturile tramvaielor pe șinele prost întreținute, de frânele și accelerările isterice, de țipetele și urletele cetățenilor ce-și trăiesc dramele în
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
e, însă, un semn al infantilismului, și nu a ceea ce, cu un cuvânt calp, numim "originalitate". Cea mai recentă carte a lui H.-R. Patapievici, Despre idei & blocaje, s-a născut din constatarea că astfel de boli de creștere culturală sufocă și astăzi dezvoltarea armonioasă a valorilor. E ca și cum, într-un spartanism deșuchiat, am arunca în prăpastie tocmai elementele culturale cele mai sănătoase și mai bine dezvoltate. Moartea Monicăi Lovinescu a repus cu acuitate problema testamentelor și-a moștenirilor. Am văzut
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
ritual al adîncirii într-un deliciu livresc, ori nu-ți place deloc, și atunci îl treci în rîndul grafomanilor plicticoși; ori îl savurezi pe milimetru de proză degustîndu-l picătură cu picătură, ori îl decretezi drept un incorigibil tărăgănător care te sufocă cu interminabilele lui divagații. Și fiindcă Proust este un radical despicător al apelor în materie de gusturi literare, taberele adverse ce se formează în apărarea sau respingerea lui nu cunosc moderația. Ce te izbește la ele este lipsa nuanțelor intermediare
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
finețe de autor, tulburarea se materializează epidermic, simte furnicături sub tegumente, "sub pielea gândurilor". Nici semeața distanță a bătrânului nu rămâne nefisurată deoarece și pentru el ivirea supusului predestinat satisface o așteptare. Aflăm că duce lipsă de elevi dotați, se sufocă în carapacea izolării, simte nevoia să încheie o treabă apăsătoare, predarea ștafetei. Reapare astfel releul caracteristic în epica lui Nicolae Breban, maestrul și ucenicul în raport de atracție și respingere, raport pe care alteori îl transgresează în dualitatea stăpân-slugă sau
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
de la teorie la concret o dă realitatea scenei. Acolo, însă, mai degrabă un amatorism actoricesc se amestecă cu imagini regizorale goale, lipsite de conținut, de mesaj, cu prăfuială și stîngăcie în toată punerea în scenă, cu un decor greu, care sufocă spațiul și nu comunică nimic, cu lumini făcute la voia întîmplării. Pentru mine a fost aproape imposibil să recunosc stilul lui Hausvater din cele cîteva spectacole importante, serioase, cu miză teatrală pe care le-a făcut. Lista mea e mai
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
și principiile înaintate pe care le promovează în relațiile cu celelalte țări ale lumii." (pag. 253) Între asemenea jaloane se strecoară memorialistica romanescă a lui Maier Bianu. Memorialistică în deplină amnezie și roman în deplină lipsă a unei narațiuni vertebrale. Sufocată de tot soiul de decupaje din ziarele vremii și de tăioase obsesii personale - nici ele imune la ficțiunea politică din jur - proza pare să se nască de la sine. După modelul vădit: fără vocația salturilor, fără morbul autodepășirii, fără vreo formă
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
avut în program Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Concertul pentru vioară și ansamblu cameral „Capricii și raga” de Aurel Stroe, Concertul pentru pian și orchestră de Dan Constantinescu și Moz-Art á la Haydn de Alfred Schnittke. Sufocat de aniversările din acest an (bincentenar Verdi-Wagner, centenar Lutosławski, Poulenc 50 etc), centenarul Constantin Silvestri a fost marcat prin programanea în cadrul SIMN a celor Trei piese pentru orchestră de coarde , lucrare neobarocă amintind de concerti grossi și care folosește un
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
mai puțin ceea ce mi se-ntâmplă, cine sunt și cum trăiesc eu! Durerea cea mai mare este dată de faptul că pentru a merge mai departe în demersul meu așa-zis literar trebuie să depind de alții. într-o societate sufocată de hazard, comercializare, insuficiență și chiar indolență, nu se pot face prea multe lucruri. Unicul meu regret este faptul că, de la Revoluție încoace, în loc să răsară florile (mirific aromitoare), au apărut numai mărăcini! Am nesuferita senzație că ne dezumanizăm pe zi
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
Capitalei i-au solicitat insistent o declarație după vizita la soțul său. „Ce doriți? Nu fac comentarii, nu știu nimic. Vă rog să-mi dați voie, că altfel sun la 112. Să mă lăsați în pace, să nu mă mai sufocați!", a exclamat, nervoasă, Doinița Băsescu.
Radu Tudor sare în apărarea Doiniței Băsescu: Să nu mă înjurați, dar... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79848_a_81173]
-
O tragedie bizară s-a petrecut la un adăpost canin din Manhattan, New York, după ce un un câine bulldog lăsat pentru prima dată de stăpân la un adăpost privat s-a sufocat din cauza lătratului excesiv. Bulldogul englezesc, numit Cowboy, a fost găsit în mort în adăpostul din Manhattan, după ce îngrijitorii și veterinarii i-au ignorat lătratul insistent, informează Daily Mail, citat de . În timp ce veterinarii au susținut inițial că animalul ar fi murit
Tragedie bizară: Un bulldog englezesc a lătrat până a murit () [Corola-journal/Journalistic/69407_a_70732]
-
că animalul ar fi murit în urma unei crize cardiace și că nu ar fi putut să facă nimic pentru a-l salva, o autopsie a demonstrat că patrupedul ar fi lătrat atât de mult încât ar fi ajuns să se sufoce. Proprietara susține că firma care administrează așezământul ar fi încercat să șteargă urmele neglijenței îngrijitorilor.
Tragedie bizară: Un bulldog englezesc a lătrat până a murit () [Corola-journal/Journalistic/69407_a_70732]
-
accesibile, și e în van să construim edificii menite a-l apăra pe Dumnezeu de acuza generală că nu e un judecător imparțial, ci revoltător de orb în felul în care împarte binele și răul. Și atunci, decît să ne sufocăm în distincții conceptuale, mai bine să încercăm să combatem pe viu răul. Din păcăte, nu poți să lupți împotriva a ceva ce nu înțelegi. Așa cum diagnosticul precede tratamentul și orice terapie eficientă e etiologică și nu simptomatologică, tot așa lupta
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]