347 matches
-
ușile? Crezi că s-ar deranja măcar să iasă din adăpost? Dumnezeule! Ar putea să ne ducă măcar la primul etaj, cînd se dă Alarma. Ar putea să ne lase să dormim pe saltelele noastre În sala de recreere! Avea vocea sugrumată și spartă ca a unui adolescent, și Duncan Înțelese imediat cît de supărat era și cît Încercase pînă acum să nu-și ia În serios frica. Avea fața albă, Încordată și plină de sudoare. Părul i se ridicase, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
orice imagine a lumii care o lăsase de izbeliște. Participanții Începeau să se risipească, pornind În urma clericului nerăbdător. Se opriră să privească În urmă cînd răsună izbitura unei cazmale Într-o piatră funerară. Se auzi un strigăt ascuțit și aproape sugrumat, acompaniat ca de un ecou de țipătul involuntar al doamnei Shand. — Doctore Sanger...! Andersson stătea cu picioarele depărtate deasupra mormîntului, ținîndu-și cazmaua la piept ca pe o lance de turnir și holbîndu-se la psihiatru cu un aer răvășit. — Doctore, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de genunchii săi grei, de pulpele puternice, Îmbrăcate Într-un fel de cord negru, și de tălpile profilate ale Încălțărilor, care scoteau un zgomot de sucțiune pe podeaua de piatră, singurul sunet pe care-l mai auzeam În afară de gîfÎielile mele sugrumate. Eram sigur că avusese mare grijă să nu mă rănească, evitîndu-mi vasele de sînge mari și laringele și aplicînd exact atîta presiune cît să mă sufoce, nimic mai mult. Dincolo de aceste detalii n-aveam mai nimic ca să-l identific. MÎinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
în hohote, intrară înapoi în sufragerie. — Ai văzut, dragă, că e simpatică Ionela și că nu te-ai plictisit? o întrebă domnul Ionescu mai târziu, în timp ce conducea mașina prin noapte spre casă. — Am văzut, îi răspunse Clara cu o voce sugrumată, ridicân du-și gulerul hainei de blană în jurul gâtului. Am văzut. Era înfrigurată și o durea capul îngrozitor. Privirea de rămas-bun a domnului Neacșu, insidioasă, galeșă și umedă, i se înșurubase în creier și de acolo îi răspândise cu voluptate
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de medicinist? Îi fixai o întîlnire și în timp ce ne plimbam prin parcul orașului îi spusei că știu ce i s-a întîmplat, dar nu știu cine pe cine a părăsit, ea pe chirurg, sau chirurgul pe ea? Îmi șopti cu un glas sugrumat că ea pe el. "De ce?" o întrebai. "E o canalie!" Ei da, am gândit, cât timp ne iubește e un om minunat, pe urmă, ei da, o canalie... "Nicidecum, i-am răspuns, l-am cunoscut, am stat de vorbă cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sine, cu o expresie de perplexitate desăvârșită. Ăsta-i sfârșitul!... Asta-i!... O să-mi dai socoteală chiar acum! spuse el deodată, scrâșnind din dinți și privindu-l pe Ganea cu o ură frenetică. Ai să... ah! Vocea îi era chiar sugrumată, chiar rostea cu greu cuvintele. Intră cu pași automați în salon, dar, trecând pragul, le văzu pe Nina Alexandrovna și pe Varia și se opri, intimidat puțin, cu toată tulburarea sa. Îl urmă Lebedev, care se ținea ca umbra de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sau pândește oarece din stradă? M-am apropiat de fereastra asta, am tras puțin draperia și te-am zărit stând și uitându-te drept la mine... Uite-așa a fost treaba. Dar unde-i... Nastasia Filippovna? întrebă prințul cu vocea sugrumată. — E... aici, spuse încet Rogojin, parcă întârziind un pic cu răspunsul. — Unde? Rogojin își ridică ochii spre prinț și-l privi fix. — Hai... Vorbea tot în șoaptă, fără grabă, rar și continuând să zâmbească ciudat. Chiar când îi povestise despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se structurează în funcție de aceste două mari teme, în secvențe izomorfe, ce se înscriu pe axa reprezentărilor negative (în configurația spațiului, în figurația umană corespondentă lumii închise și opace) sau pozitive (seria „vizionară”, poetică, a perspectivei „personajului” care se confesează). „Curțile sugrumate”, „casele infirme”, „minore(le) încă blonde (ce) curățau mașinile de gătit și mâinile lor se umpleau de tuci, ca o premergere a nopții”, „borfași de rând, cerșetori și prostituate”, „telali ofticoși, mâncați de rugina lentă a păduchilor”, „căruțele cu zdrențe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
învățat cele sfinte în munți citind (despre) faptele atlanților la templul Geei țara celor șase cuvinte, apoi, rândurile armatei romanilor le-a zdrobit. (trimiși) în împărăția cerurilor, au fost în fața ochilor lui Boerbyseto în stânga a pământenilor armate ciungi facuți (ciungiți), sugrumați (laringe strâns), (trimiși) în împărăția cerurilor prin tăierea gâtului; în al treilea rând- romanii (care) din a lor însăși voință s-au lăsat prinși, toți au fost făcuți oameni legați pe a Sido-ei nobil Tico stăpânire. Boerbyseto cu ale geților
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
au divorțat la bătrînețe, baba a murit prima! la Unguri băiatul popii din sat, degeaba a ieșit prin minune din meningita de la trei ani, la zece s-a înecat în Nistru! se umflă, mor și de bețîie, unul o bătrînă sugrumată! de unde probă ADN în sărăcia noastră! a vrut unul să vadă paternitatea, i-am spus cît costă! trei zile pe săptămînă la Ocnița, mai mult drumul, urgențele oricînd la telefon! să-i fac formele fără să-l mai văd, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu mi-am dat seama când s-a auzit goarna; și el, Vasile, m-a strâns la piept, întâi pe mine, apoi pe fete, pe fiecare și pe toate laolaltă și mi-a strigat din toată ființa, cu un glas sugrumat, udat cu lacrimi: Draga mea, ochii din cap! Și fetele!... Fetele!... Ce s-a întâmplat cu omul ei, cu bunicul meu, Vasile Lazăr, bunica a aflat mai târziu... Și mi-a relatat și mie, hăt târziu, de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
siguranței Statului pedepsite de legile țării.” După o clipă de tăcere, ca de mormânt, Ichim, „Juristul”, repetă ultima frază: „.. Faptele constituie crime delicte contra siguranței statului, pedepsite de legile țării..” „.. Știți voi, ce înseamnă asta ?!.., îi întreabă Ichim cu vocea sugrumată...Știți voi..?!”. Toți încremeniră cu semnul stupefacției pe chip. După o vreme, tot Juristul frânse tăcerea... „ - Iată ce pregăteau comuniștii, în mințile lor bolnave, încă din februarie... vă amintiți ce spunea la „Vocea Americii”. „.. Asta-i înscenarea unei curse întinse
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Baltă și camarazii, se descoperiră și se închinară încă o dată pentru sufletul lui bun. După câțiva pași privi pentru cea din urma dată, spre mormântul „Filologului” primul luptător din munții Neamțului căzut în luptele cu securitatea comunistă , murmurând cu glasul sugrumat... „Sărman prieten.. dormi în pace !”. Ceva murise și în el, murise odată cu camaradul și prietenul său. La fiecare adiere de vânt, brazii, în toată măreția și înălțimea lor... vâjâind, parcă ar fi șoptit povestea „Filologului”... povestea lor... Începu retragerea spre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ei gata de încăierare. Ca la un semnal, peste 300 de elevi, din tot internatul, au încercuit clasa lui Gâdiuță. Nu știu de unde mi-a venit în suflet atâta curaj și putere, căci cu lacrimi în ochi și cu vocea sugrumată am strigat cât am putut: Atâta vreme cât un pedagog nu poate impune prin metode și mai ales prin exemplu o operă de educație, nu are ce căuta în lumea pedagogică. Pentru noi, acești viitori învățători sunt discreditați moral ca pedagogi! S-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
frumoase ca din psalmi, pe care vi le-ați spus unul altuia”. Cu lacrimi pe obraji, i-a sărutat pe fiecare în parte și s-a întors la lucru. Cei doi s-au prăbușit unul în brațele celuilalt. Cu glasuri sugrumate și-au cerut iertare de la noi toți. Acestea erau lucrările Duhului făcute prin Valeriu în comunitatea noastră, viață sfântă de iubire între mădularele Trupului mistic al lui Hristos. O, Dragoste sfântă, cum știi Tu să sfărâmi lucrarea celui rău cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
eschivându-se de la o deschidere sinceră, prietenească) am înțeles că trăia cu gândul înfrângerii, al neîmplinirii și probabil își făcea planul pentru recâștigarea momentului pierdut. Aș fi putut fi general la 30 de ani, mi-a spus cu vocea aproape sugrumată, regretând lipsa prezenței de spirit când i se făcuse propunerea. Domnule căpitan, nu credeți că, acceptând, v-ați fi transformat în unealtă de lovire în propriul neam și că ați fi abdicat astfel de la un act de mărturisire împotriva fărădelegii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
feluri... cel puțin așa le-am clasificat eu. Erau bătăile neprofesionale ale anchetatorului, care lovea unde putea, și bătăile meseriașilor. Atunci când chema meseriașii, tortura decurgea altfel... Și metodele erau diferite: legatul de scaun și bătutul la tălpi, bătutul la stomac, sugrumatul, lovitul testiculelor. Înțepatul sub unghie cu ace... Le-am trăit pe toate... Și vă spuneam că erau anchetele de zi și cele de noapte. Anchetatorul de noapte, locotenentul Enăchescu, se arată totdeauna foarte mirat că sunt bătut... Cum este posibil
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sigiliile, numele, viețile... Înnoptezi la hotel. Stai aici ca în propria-ți tâmplă O, tinerețea ta inventând zeități! treci prin ea acum ca printr-o mitologie. Sufli în pietre, le crezi flaute și aerul respirației tale trece prin ele ușor sugrumat E târziu și-n parcul municipal spiritul gotic trage să moară O, imensitate de sticlă, sub clopotul tău, lumânarea sângelui se zbate să fie, are nevoie de aer Trimite-i acum, cât mai îngăduie clipa, respirația ta ARCA DIES (VIZIUNEA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a lăsat capturată. În schimb, pisica a intrat în panică. Neștiind cum să coboare sau nesimțindu-se în stare, s-a pus pe miorlăit. Un miorlăit prelung și fără speranță: „Miiiaauuu!...” Iar stăpâna continua să o im- plore, cu voce sugrumată, jalnică și disperată. Chemare la care năs- trușnica felină nu avea de dat decât răspunsul mieunatului prelung și din ce în ce mai stins. - Sunați la Pompieri, doamnă - s-a auzit îndemnul unui domn care tocmai trecea pe acolo. - Cum să sun, domnule, dacă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
radical orice colaborare (cum foarte puțini au fost), nici un ins al tuturor compromisurilor. În plus, se va putea conchide la finele lecturii acestui studiu de caz, rolul său în cumpliții ani '50 a fost unul benefic pentru un climat cultural sugrumat ideologic, iar echilibristica la care a recurs, încercând să apere aparențele și să își conserve demnitatea de mare scriitor, l-a consumat enorm. Călinescu nu este, în orice caz, un profitor mărunt al regimului comunist, așa cum au scris destui, cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în afara societății: "Era la marginea pădurilor o șatră,/ Era o șatră de nomazi - hau, hau.../ De jur împrejur flăcările mușcau odihna/ Și arama amurgurilor pentru bani o topeau." (Șatra). La Ion Caraion descoperim o poezie gravă, cu multe pauze, opriri sugrumate ale discursului, universul prezentat este acela al unei lumi bolnave, care nu cunoaște ieșirea din cenușiul vieții cotidiene. Regăsim aici și ceva din atmosfera bacoviană, din estetica urâtului argheziană, din infuzia de neologisme a avangardei, dar nota de originalitate e
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
intră în stație, bătrânul devine derutat, pentru că vagoanele alunecă rapid pe șine și o acoperă pe femeia decoltată. Haydn n a compus niciodată ce cântă bătrânul acum. Arcușul se mișcă haotic pe corzile care vibrează într-o cacofonie de sunete sugrumate, iar bătrânul așteaptă cu sufletul la gură ca trenul să se pună în mișcare. Ușile se închid și metroul dispare în tunel. În dreptul afișului, trei tineri cu șepci stau și se holbează la Agatha. S-a lăsat liniștea. Vioara a
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
doctori și oameni celebri la Roman și Iași. Lui Mihalache Kogălniceanu și d-rului Russ. Cuconu Ilie consimte, deși îi pare rău să se despartă de o parte, deși netrebnică, însă cuminte, a trupului său. Al doilea. Cum a căzut negelul sugrumat, băiatul lui cuconu Ilie Leu, cărturarul și poetul, a devenit pe neașteptate celebru ș-a căpătat un premiu. A scris o carte cam încurcată și-ntr-o limbă a vremurilor nouă, dar o carte care, pesemne, place. În cartea aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atunci, de acel trecut antebelic, prelungit, de altfel, ca spirit, și în anii războiului, și chiar și în primii ani de după război, când încă supraviețuiseră unele forme de viață intelectuală liberă, până când, la sfârșitul lui 1947, au fost și ele sugrumate, odată cu abolirea forțată a monarhiei. Eram deci ațintiți către valorile spirituale ale lumii antebelice, incitați pe de o parte de faptul că multe dintre ele erau încă prohibite, ispitindu-ne prin aceasta o dată mai mult, iar pe de alta pentru că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
țigani ardeleni la cursa de autocar de București, încărcați ca niște furnici recuperatoare cu televizoare stricate, haine vechi, covoare înfășurate ca niște plăcinte uriașe etc. Cel mai mult mă impresionează niște boxe vechi, imense, ambalate în saci de gunoi negri sugrumați bine cu niște cârpe galbene obiectul rezultat seamăna cu o "instalație" dintr-un muzeu de artă modernă. Numai că boxele nu vor poposi în niciun muzeu, ci în curtea-balconul-ograda lor din România, unde vor servi la exterminarea acustică a vecinilor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]