1,460 matches
-
circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă, conștient sau inconștient, tendința suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă, conștient sau inconștient, tendința suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva foamei, refuzului tratamentului chiar în cazul unor afecțiuni severe, sub forma asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva foamei, refuzului tratamentului chiar în cazul unor afecțiuni severe, sub forma asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară care constă în pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva foamei, refuzului tratamentului chiar în cazul unor afecțiuni severe, sub forma asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară care constă în pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea actului suicidar. Kreitman (1977) a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară care constă în pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea actului suicidar. Kreitman (1977) a introdus termenul de "parasuicid" pentru a se referi la "un act nefatal în care individul, în mod deliberat, își provoacă o leziune sau ingera
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea actului suicidar. Kreitman (1977) a introdus termenul de "parasuicid" pentru a se referi la "un act nefatal în care individul, în mod deliberat, își provoacă o leziune sau ingera o substanță în exces față de orice prescripție sau doza terapeutică recunoscută". Observam ca
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
VI-lea si al VII-lea ale secolului nostru) pot fi apropiate prin scopurile lor de sinuciderea corectivă: corectarea unei situații politice sau sociale de a cărei rezolvare, victima nu mai poate beneficia. Cu toate că în cel mai frecvent mod, actul suicidar este comis individual, de obicei în condiții discrete, se descriu și cazuri de suicid realizat de două sau chiar mai multe persoane în același timp și în același loc. La baza acestor acte stă o înțelegere mutuală între persoane aflate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul tulburării acute de conștiință: suicid impulsiv; suicid premeditat;, suicid disimulat; 9. criteriul finalității motivaționale: suicid preventiv; suicid curativ; suicid eutanasic. Toate aceste clasificări ale actelor suicidare reprezintă plaja largă a metodelor de autoliză, pe baza diferitelor motive, mai mult sau mai puțin raționale și/sau afectice. Suicidul este una din problemele morale, psihologice și sociologice care necesita prin amploarea sa o atenție și o abordare multidisciplinară
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de suicid poate să contribuie la înțelegerea stării de spirit a unei părți importante a populației și să evidențieze factorii eroziunii acesteia. Oricum l-am defini, excluzându-l sau incluzându-l în limitele normalului, putem afirma cu certitudine că actul suicidar este un punct final care a fost precedat în timp de o serie de comportamente pe care aproape toți autorii le denumesc comportamente presuicidare. Acestea sunt adesea avertismente sau forme mascate de amenințare pe care cei din jur nu le
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
că cel ce emite asemenea avertismente se află realmente în "stare de pericol" și ca ajutorul uman sau medical este de urgență necesar. O analiză comparativă între factorii complexului cauzal dovedește că cel mai bun factor de explicație pentru comportamentul suicidar este labilitatea psihică, în timp ce satisfacția față de viață este cea mai bine explicată de situația materială a subiectului. Nu se poate deduce o relație nemijlocită între nivelul scăzut al satisfacției și propensiunea spre sinucidere. Există relații dificile în familie și condiții
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pentru o demitere urmată de un linșaj. După vreo cincisprezece zile, situația a Început să se calmeze puțin; era sfârșitul anului școlar și, după toate semnele, Adjila nu vorbise. Dosarul lua o Întorsătură mai clasică. Un prof depresiv, cu tendințe suicidare, care trebuia să-și refacă psihismul... Surprinzător În toată istoria e că liceul din Meaux nu avea reputația de a fi unul prea dur; dar Azoulay a scos În evidență traumatismele legate de copilăria mea, reactivate de revenirea În liceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
câtă rețetă îți rămâne până la raiul cel mare. Îți împingeau acul sub piele, îți sfredeleau vena și te împroșcau din raiul cel mic. Majoritatea pacienților vioi încercaseră, cel puțin o dată, să-și realizeze stocuri de medicamente în scopuri de sinucidere (suicidar). Pe Doru Cișmea, poreclit Sinistratul, l-au adus la sanatoriu direct de pe spinarea unei mese de operații, unde dădea nas, piept și organe interne, unui bisturiu militar. Caftise Securitatea la el toată neîndurătoarea iarnă a lui 1988, de-și trecuseră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
imixtiunile agenților străini au fost secundare, esențială fiind revolta populară. Mărturisește că a aflat de revolta timișoreană încă din 17 decembrie și că era, prin urmare, în așteptarea unei schimbări majore. Consideră mitingul bucureștean din 21 decembrie drept un act suicidar al lui Ceaușescu, acesta constituind cea mai sigură cale ca întreaga țară să afle despre ceea ce se întâmpla în capitală. Mai departe, Iliescu își descrie participarea la evenimente pas cu pas. În 22 decembrie se îndreaptă spre Televiziune, cu dorința
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
evitarea complicațiilor și evoluției acesteia (de exemplu, reducerea riscului de suicid la pacienții cu depresie). Prevenția terțiară se face în cazul bolilor cronice și urmărește reducerea problemelor induse de complicațiile bolii (de exemplu, creșterea calității vieții pacienților depresivi cu risc suicidar). Două constructe strâns asociate celui de boală și care permit analize matematice, sunt cele de „incidență” și „prevalență”. Incidența se referă la numărul de cazuri noi de o boală anume care apar într-o unitate de tip specificată; unitatea de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și nedreaptă (Lelord, André, 2003). Pe fondul acestui context mental, se manifestă simptomele specifice depresiei: apatia (lipsa interesului pentru viață), probleme cu somnul, probleme cu centrarea pe și cu îndeplinirea sarcinilor, pierderea apetitului, letargie și sentimente de disperare, anxietate, intenții suicidare (Wilks, 2003). Pe scurt, simțământul fundamental ce caracterizează depresia îl reprezintă pierderea puterii (înțeleasă nu atât ca forță fizică, ci mai ales ca energie și capabilitate). Așadar, este important să nu lăsăm tristețea să se prelungească, să ne domine. Să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu numai de faptul de a fi suferind; 8) diminuarea capacităților cognitive, deficit de concentrare sau indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată de ceilalți); 9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideație suicidară recurentă, fără un plan anume ori tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului. A. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt; B. Simptomele cauzează detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Simptomele nu sunt explicate de doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcționării, preocupări morbide de inutilitate, ideație suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie. 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore Tulburarea depresivă majoră poate apărea la orice vârstă, dar vârsta medie de debut a bolii este situată în intervalul 20-25 de ani. Totuși, depresia nu poate fi exclusă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
căsnicie ruinată. Și care dintre sentimentele mele sunt reale? Și întrebarea obsesivă: când se va întâmpla din nou? Care parte a mea mă reprezintă cu adevărat? Cea sălbatică, impulsivă, haotică, plină de energie și nebunie? Sau cea timidă, retrasă, disperată, suicidară, blestemată și obosită? Probabil, mă reprezintă un pic din fiecare, sper să nu fie mult din nici una. (Jamison, 1995b., p. 68, apud. Nolen-Hoeksema, 1998)149. Sentimentul că nu pot avea niciodată încredere în emoțiile sau percepțiile lor îi urmăresc tot
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
semnificativ mai crescute de tulburări afective decât aveau rudele lor adoptive sau rudele persoanelor adoptate sănătoase. Totodată, în cazul rudelor biologice ale persoanelor adoptate cu tulburări afective s-au depistat rate mult mai crescute de tentative de suicid sau acte suicidare complete decât în cazul rudelor adoptive din cele trei grupuri (Power & Dalgleish, 1998, apud Hoeksema, S.N., 1998)157. Studii despre incidențele în cadrul istoriei familiei, studiile asupra gemenilor și studiile de adopție sugerează că genetica joacă un rol important în cazul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
oamenii cu sau fără tulburări afective. Studiile care au încercat să examineze scheme biochimice specifice unei anumite forme de tulburări afective au avut un oarecare succes. De exemplu, un studiu a sugerat că oamenii depresivi care au impulsuri agresive și suicidare e posibil să manifeste o scădere a nivelului de serotonină (Howard & colab., 1987, apud Hoeksema, S.N., 1998)158. Teoriile mai recente asupra monoaminelor s-au concentrat asupra numărului și funcționării receptorilor de monoamine ai neuronilor în cazul oamenilor care suferă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
uneori o stare paranoidă congruentă cu dispoziția și autoevaluarea sa; cognițiile, conceptele, negative față de viitor, respectiv evaluarea negativă a viitorului (hopelessness) vizează expectații univoc negative, anxiogene, umilitoare și punitive; în consecință pacientul dezvoltă uneori o atitudine pesimistă, defetistă și ideație suicidară. În ansamblu, triada cognitivă se manifestă prin "percepții și interpretări eronate, pe baza cărora interacțiunile cu mediul sunt prost construite, destinate eșecului, înfrângerii și anulării, pacientul decupând astfel faptele încât ele să corespundă expectațiilor sale negative" (A.T. Beck, 1979
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și a devalorizării propriei persoane. 3) Crizele anxios depresive sunt rezultatul unei nevroze infantile, în care predomină tulburările de organizare a personalității, și se manifestă prin fobii (frica de a fi trist, de a fi deprimat, de a avea idei suicidare); simptomul cel mai important este apariția unei anxietăți care poate fi alimentată de teama de tristețe: adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, tristeții și de gândurile care însoțesc aceste efecte; aceste situații de criză pot dura mai multe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și apetitului; (3) sentiment de neajutorare; (4) viziune negativă asupra viitorului. Depresia la vârstnici este asociată cu patologia cerebro-vasculară, pot apărea afecțiuni somatice grave (boli cardio-vasculare, cancerul, tulburări endocrine, infecții) și sunt afectate și funcțiile superioare, respectiv capacitățile mnezice. Riscul suicidar la vârstnici este o gravă consecință a depresiei, deoarece dorința și voința de a pune capăt suferinței este mult mai evidentă și mai violentă decât la tinerii adulți, fapt ce explică de ce numărul cazurilor de suicid este de două ori
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adverse și este mai putin probabil să aibe consecințe letale în caz de supradozaj. Cu toate acestea, efectele adverse, cum ar fi problemele gastrointestinale și sexuale, pot fi descurajante. Dovezile că ISRS pot să crească frecvența gândurilor și a acțiunilor suicidare în rândul copiiilor și adolescenților, au dus la atenționări în legătură cu prescrierea lor la aceste categorii de vârstă în S.U.A și la interdicția de a le prescrie minorilor în Marea Britanie (Hollon, 2002)205. 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
conștient mai mult sau mai puțin de motivele sale (Cosman, 2000)211. Scopul suicidului poate fi: evitarea unei situații inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]