350 matches
-
avis de Meschonnic, le rythme constitue l'opérateur principal du sens dans le discours (" Le rythme fait sens ") et, par cela, îl devient également l'opérateur du sujet du discours ; en d'autres mots, îl contribue à la " configuration " du sujet dans le discours. V. Henri Meschonnic, Critique du rythme. Anthropologie historique du langage, op. cît., p. 217 et p. 71. 680 V. Henri Meschonnic, " Traduire ce que leș mots ne disent pas, mais ce qu'ils font ", în op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cît., p. 136). 774 V. Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît. 775 Idem, p. 183. C'est nous qui soulignons. 776 Idem, p. 189. 777 Idem, p. 191. C'est nous qui soulignons. 778 Nous développons le sujet dans le sous-chapitre 4, qui présente la pensée philosophique de Blaga. 779 Nous considérons que la présence du vers libre constitue un atout pour la traduction et la diffusion des œuvres, parce que le traducteur se concentre plutôt sur le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op. cît., p. 182-186. 945 V. Ibid. La traduction en français est l'œuvre de Paul Miclău. V. Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, op. cît. 946 Nous approfondissons le sujet dans leș deux derniers chapitres de notre thèse, qui ont comme but l'analyse du corpus. 947 V. aussi Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 183. 948 Ionel Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
concept est emprunté d'Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 242. 1338 À ce titre, nous rappelons leș Caligrammes d'Appollinaire, qui șont des poèmes dont la mise en page suggère une image qui correspond au sujet du texte. Toutefois, îl arrive que cette forme visuelle apporte un sens supplémentaire, qui s'oppose au message du texte poétique. Par exemple, dans le poème La cravate et la montre, ces deux objets qui peuvent à eux seuls représenter
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moarte mi se preling. " șont traduits par " En moi aujourd'hui encore on parle de țoi,/Et des eaux mortes me coulent des cils. " 1467 Par rapport au roumain, la langue française montre une servitude linguistique dans l'emploi du sujet qui accompagne le verbe : și, en roumain, le sujet peut manquer, en français să présence est absolument nécessaire dans le discours. V. Jean-Paul Vinay, Jean Darbelnet, Stylistique comparée du français et de l'anglais, op. cît., p. 14 : " Servitude Cas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aujourd'hui encore on parle de țoi,/Et des eaux mortes me coulent des cils. " 1467 Par rapport au roumain, la langue française montre une servitude linguistique dans l'emploi du sujet qui accompagne le verbe : și, en roumain, le sujet peut manquer, en français să présence est absolument nécessaire dans le discours. V. Jean-Paul Vinay, Jean Darbelnet, Stylistique comparée du français et de l'anglais, op. cît., p. 14 : " Servitude Cas où le choix, la forme et l'ordre des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
œuvres que nous avons incluses dans cette deuxième partie de notre recherche et que nous avons choisi de citer abondamment, justement pour que le lecteur puisse pénétrer plus facilement dans l'atmosphère de terreur, sont, pour nous, paradigmatiques pour le sujet de la terreur fictionnelle dans la littérature roumaine. Nous espérons que notre étude, ce modeste vademecum pour une problématique littéraire des plus séduisantes, aura atteint son double but : de familiariser le public avec ce type de littérature, tout en lui offrant
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
feminine. Georges Duroy învăța de la femei artă conversației, precum și arta scrisului: "Alors îl parla de șes projets, en termes vagues, puis recommença avec elle la conversation qu'il venait d'avoir avec Mme Walter; mais comme îl possédait mieux son sujet, îl s'y montra supérieur, répétant comme de lui des choses qu'il venait d'entendre" [Maupassant, Bel-Ami, p.34]. Spiritul feminin a marcat puternic limbajul de salon, șlefuind caracterele și moravurile, cum observa filosoful englez Hume. Este interesantă observația
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène innatendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stérotypé par l'événementiel" [Bondarenco, p.168]. 153 "La représentation instaure donc un écart par rapport à l'objet, écart qui est au principe de l'art" [Thorel-Cailleteau, p.22]. 154 "În societate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din perioadele cele mai strălucite în istoria Franței: "le Second Empire (...), avec șes fastes (...) d'exposition universelle, n'est-il pas la dernière et belle époque d'un cosmopolitisme" [Dupront, p.1468]. Flaubert va notă în Dictionnaire des idées reçues: "Exposition: sujet de délire du XIX siècle". 178 Punerea în spectacol a bulevardelor (prin decor arhitectural și defilări), a cafenelelor (prin proiectarea interiorului spre exteriorul bulevardelor), a marilor magazine (prin etalarea mărfurilor) a determinat, în mare măsură, rolul spațialității în epoca modernă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène inattendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stéréotype par l'événementiel" [Bondarenco, p.167-168, subl.n.]. 241 O putem califica că aventuriera și imprevizibilă. "Des gaietés nerveuses la prenaient, dés caprices prodigieux, dont s'entretenaient leș journaux, en la désignant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unghi poemele, observăm că Heliade n-are preferință pentru un domeniu al universului material și nici obsesii atît de puternice și statornice care să-i fixeze sentimentul liric Într-un spațiu anumit. El crede În recomandarea lui Boileau că: „orice sujet se scrie, fie simplu or sublim” și că: „ceea ce cunoaștem bine se enunță lămurit, / Vorbele prin care-o zicem vin pe loc și lămurit.” O variantă În proză a acestor sfaturi aflăm În studiul Pentru stil (1834), o compilalție după
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
superficial În lumina concretului, fapt curios la un spirit care vrea să Îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni Întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt („Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea sînt/ PÎn-a nu zbura În ceruri, ea se cearcă pe pămînt”), Într-un mers lin, la pas, În ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că muza
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
filozofii, culoarea și gustul tragediei. Prima figură a iubirii conachiene este aceea de natură tristaniană pe care Rougemont o numește „reciproc nenorocită”, iar Roland Barthes „hipnoza abisului”. Reproduc definiția dată de ultimul: „S’abîmer. Bouffée d’annéantissement qui vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia ei este ceea ce poetul numește, Într-un chip fericit, „un potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pp. 113, 270-275, 439, 441, 442. * Maurice Couquiaud, L'horizon poétique de la connaissance, Paris, L'Harmattan, 2003, p. 256. * Cassian Maria Spiridon, Atitudini literare, t. iii, Ucenicia libertății, București, Cartea Românească, 2003, pp. 19, 32, 256. * Patrick Paul, Formation du sujet et transdisciplinarité, Paris, L'Harmattan, 2003. * Pompiliu Crăciunescu, Strategiile fractale, Iași, Junimea, 2003, pp. 7, 19, 46, 58, 115, 121, 123, 130, 139, 154, 158-160. * Simona Modreanu, Le Dieu paradoxal de Cioran, Monaco, Rocher, 2003, pp. 124, 175. * Dominique Temple
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de revitalizare pusă la lucru pretutindeni, un izvor inepuizabil și pentru creația literară. Căci "istoria noastră, nota redactorul, are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice pentru ca să găsim și noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații." A doua sursă capitală trebuia să devină folclorul, domeniu a cărui însemnătate pentru renașterea culturii noastre Kogălniceanu o revelase și mai înainte, urmând o directivă spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de dezvoltare. Semiotica nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru social; devenim noi înșine locul și timpul în care se operează semioza (cf. formula lui G. Deledalle le sujet est un adverbe de lieu et de temps). Altfel spus, nu noi controlăm procesele de semioză, ele definesc condițiile vieții noastre afective, sociale, intelectuale. PARTEA A II-A SEMIOTICI REGIONALE 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii Filosofia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
audibil măcar pentru sine", Într-o mulțime proliferantă de voci, la ora la care, vorba lui Sloterdijk, “individul este masă”. PS Numele celor două autoare din care am citat fragmente exemplare pentru ceea ce consider a Însemna autoficțiune sînt Christine Angot (Sujet Angot, Fayard, 1998) și Elena Vlădăreanu (Pagini, Timpul, 2002). Nu-i așa că amîndouă scriu de parcă s-ar fi vorbit? IV. 3.3. Autoficțiuni dionisiace Nu toate autoficțiunile sînt crude, violente, subîntinse de un mesaj social, de revolte ale memoriei, de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
res cogitans și, În același, timp, chintesența comună indivizilor, ceea ce-i unește În lume: Într-o lume unică gestionată de relații de putere conform unui sistem pe care subiectul nu-l poate controla deși ar vrea, pentru că-i este supus (sujet). CÎnd spui subiect, drama existențială s-a pronunțat În aceeași mișcare a coardelor vocale și a fost confirmată În conștiința de subiect a fiecăruia. Istoria numără subiecți cu o puternică dorință de libertate, neîmplinită Însă. Indivizii sînt liberi fără s-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de marile ei majuscule (Opera, Stilul, Inspirația, Viziunea despre Lume, Opțiunile fundamentale, Geniul, Creația, etc.), istoria literară pare să ignore În mod deliberat scriitura ca practică, ca travaliu. » (apud Magazine littéraire, no cit., p. 52. ) Michel Foucault, L’Herméneutique du sujet. Cours au Collège de France, 1981/1982, Paris, Seuil, Gallimard, 2001. Volum tradus În românește la Polirom de către Bogdan Ghiu, În 2003. Vezi de pildă La Chair fraîche, miniromanul publicat În colecția Folio de 2 euro (Gallimard 1994, 2002) Marin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
uns des autres, que la Société "Idealul" tenaient șes assises dans divers éstaminets de baș étage, qu'ils n'y réglaient pas leurs comptes, pas plus de ceux de leurs propriétaires, fourniseurs. J'ai reçu même des réclamations à ce sujet. J'eus une certaine désillusion de voir que M. Becescu, que j'aurais cru plus sérieux et qui avait certains moyens, s'étaits lui aussi laissé entraînné. Ce qui perd ici tous ces jeunes gens, ce șont leș courses où
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Leș quatre chapitres du livre répondent aux quatre grandes questions évoquées précédemment, auxquelles des questions supplémentaires se șont ajoutées. Des réponses fragmentées, car l'idée de fragmentarium est un leitmotiv de cette étude: dans l'opinion de l'auteur, aucun sujet ne saurait être complètement épuisé, donc l'historien ne peut restituer le passé que partiellement. Tous leș fragments șont néanmoins réunis dans une architecture classique, chaque chapitre étant structuré en une introduction, quatre sous-chapitres et une petite conclusion. La même
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
professionnel, moins visibles parfois. Ce type de démarche, plus difficile à căușe du nombre restreint des sources ou à căușe de la difficulté à leș retrouver, vu qu'elles ont été peu ou pas du tout explorées par l'historiographie du sujet, ouvre de nouvelles pistes de recherche. Descendant au niveau local et au niveau des individus moins " exceptionnels ", l'analyse des carrières des jeunes qui ont fait des études à l'étranger permet une évaluation plus large et plus fine de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se rapportaient aux normes d'organisation de l'université fréquentée, leurs projets professionnels ou humains, ou bien leș stratégies discursives utilisées pour convaincre leș autorités (roumaines ou belges) de leș aider. L'intervention des parents met en lumière, au-delà du sujet proprement dit des demandes, leș liens familiaux, leș relations entre leș parents et leș enfants. De même, leș lettres de ces jeunes et de leurs parents șont une source précieuse pour étudier leș pratiques des institutions, telle la Légation de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la Pologne, pour abaisser davantage la Maison d'Autriche et pour mettre un frein aux voeux audacieuses de la Russie" (s. Ven.C.)40. Căci susținea el, ceva mai tarziu, în cuprinsul unei Note, având aceiași destinatari, de vreme ce Polonia devenise "un sujet de discorde" între cele trei puteri copartajante, declanșarea unui conflict armat între ele apărea că iminentă, ceea ce ar fi asigurat succesul planului franco-otoman41. Or, tocmai acel plan ținea în alertă cercurile conducătoare ruse, stare de spirit sesizată lesne și de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]