2,764 matches
-
Acasa > Poeme > Dragoste > KARMA Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului KARMA Ne asaltează uneori trecutul, Degeaba ne împotrivim cu arme, Că-ncep să ruginească, să se sfarme Și sabia și sulița și scutul. Niciuna dintre amintiri nu doarme, Mult prea ades acelea cu-nceputul, Cu prima-mbrățișare, cu sărutul, Care ne-a pus sigiliul pe karme. Așa suntem legați între destine, Dar căutăm lumini și libertate, Un loc cu adevăr, frumos
KARMA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384364_a_385693]
-
vor distruge mai întâi cimitirul, apoi vor năvăli la palat unde-l vor ucide pe prinț și o vor lua ostatecă pe prințesă. Dar ea e ca pasărea nopții, apare și dispare... Cavalerii trebuie să fie bine înarmați cu săbii, sulițe, arce cu săgeți și să poarte cu ei crucifixe... Brrr!... Mă cutremur numai când mă gândesc la ele, dar să le mai și văd... Apoi vor cerceta castelul unde stau contele și contesa cu slujbașii cei mai credincioși. Acolo se
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
săculeții energetici”. Se presupunea că aceste ciudățenii se manifestau ca niște “forțe centrifuge” care practic tractau omul în urma lor, făcând astfel imposibilul săriturii de până la 16m!? Tot în timpul acelor războaie elene, cât și a primelor olimpiade s-a observat că sulița dacă este un pic răsucita pe timul aruncării ei, atunci ea rotindu-se în jurul axei sale, având și o frecare mai mică, are viteză mai mare și zboară și mai mult, plus că oferă mai multă siguranță în țintire. Astfel
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
însuportabilă a fost uitată pentru câteva momente de toți. Deodată, taurul este înțepat de o albină rătăcită de căldură. Înțepătura îl enervează. Durerea îl înnebunește. Animalul se repede brusc și își înfige cu forță coarnele răsucite și cu vârfuri ca sulițele, în coapsa bărbatului. Împăratul Claudius se mișcă spasmodic în tribună și îngăimă câteva vorbe cu dificultate, în colțul gurii prelingându-i-se salivă. Fata își aminti atunci de handicapul acestuia, despre care i-a povestit Alfredo. Cornelia observă că totul
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
gurii prelingându-i-se salivă. Fata își aminti atunci de handicapul acestuia, despre care i-a povestit Alfredo. Cornelia observă că totul era diferit, comparativ cu corida spaniolă la care asistase recent. Nu existau cei doi picadori - călăreții înarmați cu sulițe, care însoțeau matadorul, cei trei banderilleros, asistenții care înfig în grumazul taurului țepușele cu cârlige în vârf, ornate multicolor, precum și purtătorul de spadă, care înmânează toreadorului spada înainte de actul final. Corida ce avea loc nu respecta organizarea tipică - cu prima
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
enervat. Lipsea desigur scena ultimului act, în care taurul slăbit, datorită pierderii de sânge, a rănilor cauzate își pierde coordonarea mișcărilor iar "eroul" matador îi aplică animalului ultima lovitură, prin înfigerea unui pumnal între vertrebrele cervicale, sau a sabiei, a suliței, direct în inimă. Acest moment periculos al luptei era însă acum, mult mai sângeros. Gladiatorii se descurcau singuri, ca niște adevărați Hercule, fără niciun ajutor uman. Și nici armele lor nu erau atât de sofisticate. În arenă, sub privirile înfierbântate
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
privirile înfierbântate ale spectatorilor își făcu apariția Alfredo, viteazul gladiator. Taurul devenise mai însetat de sânge și părea din ce în ce mai greu de învins. Cornelia tremura ca o frunză în vânt. Tânărul era însă priceput în mișcări. Părea un zeu înalt, cu sulița răzbunătoare deasupra capului monstrului sângeros. Câteva femei extaziate îi aruncară câțiva trandafiri roșii ca sângele. Alfredo ridică una dintre flori, de pe pământul gălbui, uscat și o atinse cu buzele. O căută cu privirea pe Cornelia și îi aruncă apoi,cu
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
într-un miros fetid de-aprinse abatoare, răsfățând iluzii în calupuri. 83. Reperaj: într-o aureolă din aur trezit de verde, peste dealul mare cât soarele, răsare Sfântul Triptic ce răstignit își pierde prin cele cinci găuri de cuie și suliță, mâinile și picioarele. 84. Reperaj: crucea cu papion, cămașă și vestă, aprinsă în penitență fără distractive culori, e cărată pe spate de omul gol, nu e o glumă sau o festă pe care ne-o joacă, este comoara dintre comori
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Diavolul fu nimicit ! Eva e prima femeie ; "de viață e dătătoare" Nevastă bărbatului, de fii și fiice Născătoare ! ........... Cain. Era plugar la țarină ; gândea și săvârșea ce-i rău Zgârcit la Jertfe către Ceruri și neplăcut lui DUMNEZEU... Cain înseamnă "suliță" iar uneori "meșter-fierar" Primul născut al lui Adam și ucigaș, ajuns fugar... ............. Abel. Păstor de vite, bun la suflet, Bun Jertfitor lui DUMNEZEU Făcea mereu doar fapte bune și se ferea de ce e rău ! Abel înseamnă "suflare, aburul" sau un
PERSONAJE BIBLICE (DE LA ADAM LA SET) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384042_a_385371]
-
sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți, Craiova, Brăila. Mănăstiri cu denumiri slave: Vorona (în Moldova), Cernica (în Muntenia), Dobrovățul. Numiri grecești: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile râurilor și orașelor sunt dace: Bistrița, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt românești: Frasinul, Ulmul, Șipotul, Sulița. Bucovina, asemenea Daciei întregi...” Am mai semnalat, cândva, în scrierile mele, faptul că după ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astăzi în viață - profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu, pe care l-am și ascultat
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
Auu! Bârneață gemu și el: ââ, mie-mi spui,șefu’? Da’ o șunculiță cu ceapă mov, cu palincă alături...mmm! Amândoi oftară prelung, după care se cufundară-n tăcerea șoselei, deranjată doar de bocănitul ghetelor din dotare. Pe cer, o suliță liliachie izbea în umbrele tolănite la orizont, alungându-le și făcând loc unor sclipiri trandafirii, care anunțau sosirea mărețului Soare. Dar, tot din depărtările orizontului, fulgerele unor faruri îngrozite strigau: Păziți, că vine Trache, călare pe rablă, cu suta pe
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
strofă din „Luceafărul”, sau orice poezie în română - fie cu greșeli, cu poticneli. I-am fi înțeles și aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu pun la îndoială că la fel de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
scopul implementării Legii Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, participanții la Sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”, societățile național-culturale românești din ținut să se adreseze către fracțiunea majoritară din Consiliul Regional și cele raionale Hliboca, Storojineț și Noua Suliță, din consiliile de orășel și sătești, cu propunerea ca la sesiunile următoare, prin intermediul deputaților români, Limbii Române să i se acorde statutul de limbă regională în localitățile în care 10% și mai mult o constituie românii. 3. A se adresa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
noi și ne-a transmis un mesaj”, stârnind hohote de râs în sală. Dar imediat veselia s-a stins, când oratorul a trecut la punctele cele mai vulnerabile: „Ce frumos ar fi fost astăzi dacă reprezentanții societății moldovenilor de la Noua Suliță (organizație manipulată nu știu de cine) ar fi avut îndrăzneala să urce pe scenă și să recunoască că moldoveneasca este aceeași limbă română. Anul acesta, în martie, în sala Filarmonicii a avut loc sărbătoarea limbilor materne, comunitatea noastră fiind prezentată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
rezistente (ciment, rășină, os) și materiale fragile (scobitori, crengi), de volume întregi și tăieturi expresive, care întrerup armonia formei. Dimensiunile obiectelor sunt înșelătoare - micul devine mare și marele devine mic. Copacul e miniatural, steagul e supradimensionat, iar scobitorile pot fi sulițe înfipte în zidul unei cetăți. Arta lui Cristian Răduță de azi se situează între activism și poezie, iar rinocerul său emblematic i-a împrumutat epiderma tăbăcită, din care au crescut ziduri. (Simona Vilău, curatoare, februarie 2014) Cristian Răduță (n. 1982
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93000_a_94292]
-
colaboratorii animați de dragostea pentru limba și patria română. Cine conduce publicația românilor din Bucovina de Nord, teritoriul hăcuit de Stalin, din trupul României? Nicolae Toma. Un conațional care s-a născut în anul 1956, în satul Boian, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți. În 1979 a absolvit secția de ziaristică, a Universității de Stat, din Chișinău. Din același an devine corespondent special și locțiitor al redactorului-șef, iar ulterior, din anul1999, redactorul-șef al ziarului românilor din Ucraina - ZORILE BUCOVINEI. În
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
ele au rămas doar 70 la număr. Consiliile sătești în care româna a obținut statut de limbă regională le poți număra pe degete - cu excepția Ținutului Herța, care a adoptat hotărârea respectivă la sesiunea Consiliului Raional - Tărăsăuți, Mahala, Boian - raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Carapciu, Tereblecea - raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea - raionul Storojineț. Dar și primăriile, deputații cărora au votat hotărârea nu se grăbesc să întocmească documentația în limba română, conform legislației în vigoare
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
La urmă, lângă balta de sânge a fiilor săi, ce lucea sub razele amiezii, a fost omorât și bătrânul Constantin Brâncoveanu de aceeași lovitură nemiloasă a călăului. Oribilul spectacol s-a încheiat, după obiceiul otoman, cu purtarea capetelor în vârful sulițelor, pe străzile Istanbulului, iar trupurile mucenicilor au fost aruncate în mare. Trupurile neînsuflețite ale domnitorului și fiilor și a ginerelui Ianache au fost, pe ascuns, pescuite din mare de creștini și înmormântate în biserica din Insula Halki, în biserica Maicii
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Nu știu dacă există un alt loc în dulcea Bucovină a lui Eminescu, unde durerea e atât de strigătoare, iar lacrima trecutului picură încă cu sângele martirilor neamului, sacrificați pentru Credință și Libertate, pentru ȚARĂ. Satul Mahala din raionul Noua Suliță, rămâne un adevărat panteon al eroilor români, aici, prin osârdia conducerii primăriei, oamenilor de bună credință, fiind înălțate mai multe monumente comemorative în memoria celor masacrați în februarie 1941 la Lunca, celor deportați și exterminați în lagărele morții și în
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
se luptă cu dușmanul, se antrenează, ca să-și mențină forma de luptător. Și “domnul” Dode ne-a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu sabia, cu...bolovani... Uite-l aici pe Mihai Viteazu’ cum dă cu barda în turci! Aici, la Grivița și la Plevna, cum ne urcam pe metereze și înfigeam țepușa în turci! Vedeți? Păi cum credeți voi că
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
domnul” Dode. Vedeți că românul e isteț și descurcăreț? Hai să începem o luptă, ca să antrenăm “flăcăii”! Să ne închipuim că suntem la... la... - La Rovine în câmpii! A sărit un “isteț” dintre noi. - Nu, mă, acolo ne trebuie lănci, sulițe, de unde le luăm? Ne scatem ochii cu ele... mai bine...să cuceriți “redute.” Să învățați asaltul, mă, să dați în turc cu îndârjire, cu...dârzenie, adică așa...să scrâșniți din dinți! Nici nu se putea o fericire mai mare pentru
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
să Îi compenseze pierderea pe care oamenii i-o produseseră. Dar ceea ce surprindea era vederea celuilalt braț, sau mai bine zis a puținului care mai rămăsese din el. Imediat sub articulația umărului, ieșea printr-o crăpătură a vestonului ca o suliță de flanc, acoperit de o cupă din alamă, probabil un vas din cârciumă. Omul surprinse privirea poetului. — Îți place Graalul meu, messere? Întrebă cu un glas ironic, apropiindu-i ciotul de față. — La Damietta ai fost rănit? Îl Întrebă Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ridice primul și să o zbughească spre moara plutitoare de pe partea dinspre Ponte di Carraia, păstrându-și un mic avantaj asupra urmăritorilor care o apucaseră pe același traseu, atenți să nu alunece și să nu se Încurce Între ei cu sulițele. — Ticăloși blestemați! strigă el spre oamenii Înarmați care se apropiaseră de capătul treptelor. Ticăloși blestemați, feciori de scroafe ciumate! strigă cu Întreaga mânie pe care o adăpostea, ridicând spre ei mâinile unite, cu degetele așezate Într-un gest obscen. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
misterios și inaccesibil minții noastre mărginite - o vinovăție, un secret fundamental care i-a indus o frică divină, copleșitoare și insuportabilă. ...Pentru a-și apropria șansa uciderii animalului vital, primitivii vânători Îl desenau mai Întâi pe pereții peșterilor străpuns de sulițe, nutrind convingerea că, biruindu-i spiritul, capturarea sa ulterioară devine o chestiune formală. Devastat de o sălbatică spaimă, Demiurgul a creat el Însuși o infinitate de asemenea imagini imperfecte, schematice, umbre palide cum zice Platon - ale Dumnezeirii, oferindu-le ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai târziu, În 212, legenda spune că, În timpul asediului orașului Siracuza, grecul Arhimede, care, nederanjat de iureșul luptelor dimprejur, desenase pe nisip o figură geometrică și era adâncit În studierea ei, i-a adresat soldatului roman care Îl amenința cu sulița celebrele cuvinte latinești: noli tangere meos circulos - să nu te atingi de cercurile mele! Nu este imposibil, prin urmare, ca printre grecii din timpul lui Alexandru cel Mare să fi existat călători la Roma, deprinși să vorbească latina sau care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]