2,494 matches
-
a Dunării, activitățile comerciale desfășurate la Sulina și Sfântul Gheorghe erau limitate fiind afectate de brigandaj și piraterie 137. Circulația navelor la Sulina era dirijată cu metode primitive trebuind să țină seama de capriciile curenților marini. Exista un far la Sulina și un altul în Insula Șerpilor 138. Comisia Europeană a Dunării a cumpărat cele două faruri de la turci, ulterior, instalând altele noi. La Sfântul Gheorghe a fost instalat în 1859 un far care era vizibil de la 14 mile, iar la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și un altul în Insula Șerpilor 138. Comisia Europeană a Dunării a cumpărat cele două faruri de la turci, ulterior, instalând altele noi. La Sfântul Gheorghe a fost instalat în 1859 un far care era vizibil de la 14 mile, iar la Sulina au fost instalate 4 faruri ce puteau rivaliza cu cele mai performante existente în Europa acelui timp139. Inițial, sediul Comisei Europene a Dunării a fost la Galați și, ulterior, la Sulina. După alegerea brațului Sulina pentru amenajare în vederea navigației s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
far care era vizibil de la 14 mile, iar la Sulina au fost instalate 4 faruri ce puteau rivaliza cu cele mai performante existente în Europa acelui timp139. Inițial, sediul Comisei Europene a Dunării a fost la Galați și, ulterior, la Sulina. După alegerea brațului Sulina pentru amenajare în vederea navigației s-au întreprins lucrări de dragare la gura sa de vărsarea în mare140. Începute în aprilie 1858, lucrările de realizare a două diguri provizorii la Sulina au fost terminate în iulie 1861141
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de la 14 mile, iar la Sulina au fost instalate 4 faruri ce puteau rivaliza cu cele mai performante existente în Europa acelui timp139. Inițial, sediul Comisei Europene a Dunării a fost la Galați și, ulterior, la Sulina. După alegerea brațului Sulina pentru amenajare în vederea navigației s-au întreprins lucrări de dragare la gura sa de vărsarea în mare140. Începute în aprilie 1858, lucrările de realizare a două diguri provizorii la Sulina au fost terminate în iulie 1861141. După stabilirea sediului Comisiei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost la Galați și, ulterior, la Sulina. După alegerea brațului Sulina pentru amenajare în vederea navigației s-au întreprins lucrări de dragare la gura sa de vărsarea în mare140. Începute în aprilie 1858, lucrările de realizare a două diguri provizorii la Sulina au fost terminate în iulie 1861141. După stabilirea sediului Comisiei Europene a Dunării la Sulina, orașul se dezvoltă rapid, iar în 1872 obține statutul de "porto-franco"142. Între anii 1860-1865 au fost construite la Sulina două biserici grecești, iar în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-au întreprins lucrări de dragare la gura sa de vărsarea în mare140. Începute în aprilie 1858, lucrările de realizare a două diguri provizorii la Sulina au fost terminate în iulie 1861141. După stabilirea sediului Comisiei Europene a Dunării la Sulina, orașul se dezvoltă rapid, iar în 1872 obține statutul de "porto-franco"142. Între anii 1860-1865 au fost construite la Sulina două biserici grecești, iar în 1866 a fost construită o biserică românească. Mai existau în oraș: o sinagogă, două geamii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a două diguri provizorii la Sulina au fost terminate în iulie 1861141. După stabilirea sediului Comisiei Europene a Dunării la Sulina, orașul se dezvoltă rapid, iar în 1872 obține statutul de "porto-franco"142. Între anii 1860-1865 au fost construite la Sulina două biserici grecești, iar în 1866 a fost construită o biserică românească. Mai existau în oraș: o sinagogă, două geamii, două lăcașuri de cult germane și unul anglican 143. În perioada 1856-1877 atât Tulcea cât și Sulina au reprezentat două
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost construite la Sulina două biserici grecești, iar în 1866 a fost construită o biserică românească. Mai existau în oraș: o sinagogă, două geamii, două lăcașuri de cult germane și unul anglican 143. În perioada 1856-1877 atât Tulcea cât și Sulina au reprezentat două orașe cosmopolite prin intermediul cărora s-a propagat în Dobrogea procesul de modernizare inițiat de interesele Marilor Puteri la gurile Dunării. În această perioadă traficul de mărfuri și de călători pe Dunăre era deservit în mare măsură de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întocmită de către generalul rus Beloțercovici, guvernatorul Dobrogei în anii 1877-1878, anterior integrării provinciei în statul național român la 14 noiembrie 1878154. Astfel, conform acestei statistici, în sangeacul Tulcea, cuprinzând cazalele: Tulcea, Chilia, Mahmudia, Isaccea, Măcin, Hârșova, Babadag, Constanța, Medgidia și Sulina, dar excluzând cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, locuiau 15 701 familii. Dintre acestea: 5 542 erau românești, 4 750 bulgărești, 1 670 lipovenești, 1 579 rusești, 544 grecești, 416 germane, 222 evreiești, 131 tătărești, 111 armenești și 736 de alte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iunie 1877, la operațiune contribuind și navele românești: "Fulgerul", "Ștefan cel Mare" și "Rândunica"224. Concomitent cu operațiunea de debarcare a trupelor ruse în Dobrogea, din 9-10 iunie 1877, a avut loc o bătălie navală pe mare, în apropiere de Sulina, la aceasta participând 4 torpiloare turcești împotriva a 2 torpiloare și 4 șalupe rusești venite de la Odessa împreună cu nava "Constantin"225. Forțele rusești debarcate în Dobrogea grupau: 22 000 de infanteriști, 4 000 de cavaleriști și 130 de tunuri, în timp ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
măsuri pentru prevenirea unor atacuri navale turcești. În acest sens au fost instalate tunuri pe înălțimile ce domină Tulcea și au fost scufundate în Dunăre corăbii încărcate cu piatră, în dreptul satului Prislav, în aval de Tulcea 227. În amonte de Sulina au fost scufundate câteva șalupe încărcate cu nisip pentru a izola forțele navale turcești din zonă și au fost instalate câteva tunuri la Hârșova 228. Tot la Hârșova au fost construite magazii pentru aprovizionarea armatei 229. Trupele otomane staționate la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
corăbii care transportau cereale și lână spre capitala Imperiului Otoman 231. Înainte de sosirea trupelor ruse la Constanța, orașul fusese părăsit de către turci. Celelalte naționalități din oraș se aflau sub protecția consulului englez. Un vas de război englez a sosit la Sulina pentru a asigura protecția orașului 232. Cu toate acestea, locuitorii bulgari au devastat casele ce aparținuseră turcilor, distrugerile producându-se pe toată perioada administrației rusești 233. După ocuparea Constanței, misiunea armatei ruse din Dobrogea s-a redus la controlarea căilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lui Osman Pașa cu spatele frontului nu putea fi ruptă 245. Urmare a acțiunilor trupelor româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie 1877, Osman Pașa era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu acest prilej a fost scufundată canoniera "Suna", precum și celelalte nave otomane staționate la Sulina 246. Încă de la declanșarea războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată fiind de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie 1877, Osman Pașa era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu acest prilej a fost scufundată canoniera "Suna", precum și celelalte nave otomane staționate la Sulina 246. Încă de la declanșarea războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată fiind de a i se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a adoptat o poziție
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată fiind de a i se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a adoptat o poziție de strictă neutralitate 247. Sulina, sediul Comisiei Europene a Dunării, nefiind fortificată, era apărată de o escadră formată din 4 cuirasate. Invocând prezența la Sulina a forțelor otomane, Rusia a prevenit diplomații europeni din oraș asupra intenției sale de a bombarda obiectivele militare turcești din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de a i se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a adoptat o poziție de strictă neutralitate 247. Sulina, sediul Comisiei Europene a Dunării, nefiind fortificată, era apărată de o escadră formată din 4 cuirasate. Invocând prezența la Sulina a forțelor otomane, Rusia a prevenit diplomații europeni din oraș asupra intenției sale de a bombarda obiectivele militare turcești din oraș, fapt ce s-a produs la 8 octombrie 1877, în ultima zi a sărbătorii musulmane a bairamului 248. După
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prevenit diplomații europeni din oraș asupra intenției sale de a bombarda obiectivele militare turcești din oraș, fapt ce s-a produs la 8 octombrie 1877, în ultima zi a sărbătorii musulmane a bairamului 248. După câteva zile bombardamentele rusești asupra Sulinei au încetat, Rusia dorind să evite complicațiile politice în legătură cu Comisia Europeană a Dunării, astfel că, până la capitularea cetății Plevna, în Dobrogea s-a menținut o stare de acalmie. Pentru asigurarea securității trupelor ce încercuiau Plevna, s-a decis ocuparea cetății
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Marea Neagră și Marea Egee. Conform tratatului, Imperiul Otoman trebuia să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 000 ruble și să-i cedeze unele teritorii 266. În schimbul cedării către Rusia a sangeacului Tulcea, ce cuprindea cazalele: Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge și Medgidia, insulele din Delta Dunării și Insula Șerpilor, despăgubirea de război ce urma să fie plătită de către Imperiul Otoman scădea cu 1 100 000 de ruble 267. Imperiul Otoman nu s-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la apus se mărginește cu talvegul Prutului, iar la miazăzi cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari-Stambul"297. Conform articolului 46 al tratatului de pace, "insulele formate de Delta Dunării, precum și Insula Șerpilor, sangeacul Tulcei, cuprinzând districtele (cazas): Chilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge (Constanța, n.n.) și Medgidia se vor uni cu România", precum și "ținutul situat la sudul Dobrogei până la o linie care plecând de la răsărit de Silistra se termină la Marea Neagră la miazăzi de Mangalia"298
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Externe și Saadulah Bei, ministru otoman la Berlin, din partea Imperiului Otoman, în schimbul unei sume de 1,1 milioane ruble din despăgubirea de război de 1,4 milioane de ruble datorată Rusiei, Imperiul Otoman ceda sangeacul Tulcei, adică "districtele (cazas): Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge și Medgidia, precum și insulele Deltei Dunărei și insula Șerpilor"336. Preocupată în cel mai înalt grad de înlăturarea tuturor consecințelor tratatului de pace de la Paris din martie 1856, diplomația țaristă a inclus, în cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sale Împăratul Rusiei partea din ținutul Basarabiei care a fost despărțită de Rusia în urma tratatului de la Paris din 1856"367. Articolul 46 al tratatului stabilea ca "insulele din Delta Dunării, cât și Insula Șerpilor, sangeacul Tulcei, cuprinzând districtele (cazas): Chilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kiustendge, Medgidie se vor uni cu Principatul României, care primește și teritoriul situat în sudul Dobrogei până la o linie pornind din estul Silistrei ce se terminâ la sud de Mangalia, la Marea Neagră. Linia granițelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a și trimis adrese numeroase (...) La luarea în stăpânire a Dobrogei voi da o proclamație și poate chiar la toamnă voi vizita această nouă țară. Orașele de la Dunăre le cunosc; acum câțiva ani am fost primit la Tulcea și la Sulina cu mari demonstrațiuni. Constanța este un port frumos, care, ca și calea ferată până la Cernavodă, a fost construit de o societate engleză. Sunt acolo instalațiuni pentru băi de mare și câteva hoteluri mari. Clima este sănătoasă. Mangalia este un sat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
total de 15 719 de familii, 5 542 erau familii românești (35 %) și doar 4 750 erau familii bulgărești, reprezentând 30% din totalul populației. Astfel, statistica rusă realizată în anii 1877-1878 în districtele: Tulcea, Măcin, Hârșova, Babadag, Kustendge, Medgidia și Sulina, dar care nu include districtele: Mangalia, Cernavodă și Silistra 429, menționează că românii erau cei mai numeroși locuitori ai Dobrogei. Aceeași statistică menționează o populație totală de 79 357 de locuitori din care 24 167 români și 21 916 bulgari
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județul Kiustenge se compune din 3 plăși: Kiustenge, Hârșova și Mangalia"479. Referitor la județul Tulcea, al cărui prim prefect a fost numit George Mihail Ghica, articolul 2 al regulamentului administrativ prevedea faptul că "se compune din 4 plăși: Tulcea, Sulina, Măcin și Babadag"480, în timp ce, articolul 4 se referea la înființarea județului Silistra Nouă, care "se compune din două plăși: Medgidie și Silistra Nouă"481. Organizarea poliției în Dobrogea este reglementată de către articolul 5 al regulamentului ce prevedea că "în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Macedonski din funcția de director al prefecturii județului Silistra Nouă, prefectul județului Tulcea, George M. Ghica, expedia către ministrul de Interne o telegramă datată 8 aprilie 1879 cu solicitarea: "rog bine voiți a confirma în postul vacant de administrator arondismentului Sulina pe D. Macedonski"503. În același sens, ministrul de Interne I. C. Brătianu, îi adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]