484 matches
-
10420, VY Canis Majoris, Betelgeuse, Antares și Spica. Multe stele Wolf-Rayet, cum ar fi Gamma Velorum WR 104, și cele din clusterul Quintuplet, sunt și ele considerate posibile precursoare ale unei supernove în viitorul apropiat. Cea mai apropiată stea-candidat de supernovă este IK Pegasi (HR 8210), aflată la 150 ani-lumină. Acest sistem binar cu orbită mică constă dintr-o stea din secvența principală și o pitică albă, aflate una de alta la o distanță de 31 milioane de kilometri. Pitica are
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
la o distanță de 31 milioane de kilometri. Pitica are o masă estimată de 1,15 ori masa Soarelui. Se estimează că după câteva milioane de ani, pitica albă ar putea aduna prin acreție masa critică pentru a deveni o supernovă de tip Ia.
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
alte denumiri, atât pentru desemnarea constelației Orion, cât și pentru desemnarea constelației Gemenii. Betelgeuse constituie unul din vârfurile asterismului Triunghiul de Iarnă, celelalte vârfuri fiind reprezentate de Procyon și, respectiv, de Sirius. Este posibil ca Betelgeuse să explodeze într-o supernovă . Acesta ar fi probabil cel mai spectaculos fenomen astronomic de acest tip și ar lumina cerul nopții mai puternic decât o lună plină. Având în vedere mărimea și vârsta sa de 8,5 millioane de ani, vârstă avansată pentru clasa
Betelgeuse () [Corola-website/Science/311500_a_312829]
-
o lună plină. Având în vedere mărimea și vârsta sa de 8,5 millioane de ani, vârstă avansată pentru clasa sa, steaua ar putea exploda în următoarea mie de ani. Deoarece axa sa de rotație nu este orientată spre Pământ, supernova nu va provoca o explozie de raze gamma suficient de mare în direcția Pământului pentru a afecta ecosistemul. Masa lui Betelgeuse este suficient de mare pentru a lăsa in urma sa o stea neutronică sau, eventual, o gaură neagră.
Betelgeuse () [Corola-website/Science/311500_a_312829]
-
ce existau acum câteva miliarde de ani. Până la 10% din timpul de observație al HST era desemnat drept "timp la discreția directorului", și era acordat în mod obișnuit astronomilor care doreau să studieze fenomene neașteptate și trecătoare, cum ar fi supernovele. Imediat ce s-a văzut că dispozitivele optice de corecție ale lui Hubble se comportau corect, Robert Williams, pe atunci director al Institutului Științific al Telescopului Spațial, a decis să dedice o porțiune substanțială din timpul aflat la discreția sa în
Hubble Deep Field () [Corola-website/Science/311775_a_313104]
-
(M1, NGC 1952, Taurus A, Taurus X-1) este o rămășiță de supernovă, rezultat al exploziei unei stele masive în supernovă istorică (SN 1054), observată de un astronom chinez în perioada dinastiei Song, din iulie 1054 până în aprilie 1056. Nebuloasa a fost observată pentru prima oară în 1731 de John Bevis, apoi în
Nebuloasa Crabului () [Corola-website/Science/311964_a_313293]
-
(M1, NGC 1952, Taurus A, Taurus X-1) este o rămășiță de supernovă, rezultat al exploziei unei stele masive în supernovă istorică (SN 1054), observată de un astronom chinez în perioada dinastiei Song, din iulie 1054 până în aprilie 1056. Nebuloasa a fost observată pentru prima oară în 1731 de John Bevis, apoi în 1758 de Charles Messier care l-a trecut
Nebuloasa Crabului () [Corola-website/Science/311964_a_313293]
-
care este situată la 28 de minute de arc spre nord-est. O galaxie mică, IC 4617, se află la jumătatea distanței dintre NGC 6207 și M13, la nord-nord-est de centrul "marelui roi globular". Recent galaxia NGC 6207 a produs o supernovă de tip II (SN 2004A). Fiind compus din peste de stele, M13 este și unul dintre cele mai bătrâne obiecte astronomice: vârsta sa este estimată de la 12 până la 14 miliarde de ani. Apare cu un diametru de 20 de minute
Messier 13 () [Corola-website/Science/311969_a_313298]
-
poate extinde la sute de ani-lumină. Forța de gravitație este prea slabă pentru a comprima norul, fiind contracarată de presiunea foarte slabă a gazului din nor. Fie în urma coliziunii cu un braț spiral, fie din cauza undei de șoc emise de supernove, atomii se condensează în molecule mai grele, fapt care duce la formarea unui nor molecular. Aceasta precedă formarea stelelor din nor cu . Discul se concentrează în nucleul viitoarei stele, care poate fi înconjurat de un disc protoplanetar. Aceasta este faza
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
un proces numit "fotoevaporare". Acest proces are ca efect crearea unei cavități în interiorul nebuloasei care permite stelelor din centru să devină vizibile de pe Pământ. Cea mai mare parte din aceste stele au o durată de viață mică și devin curând supernove. Ipotetic, în aproximativ , majoritatea gazului și a prafului va fi îndepărtat. Rămășițele nebuloasei vor forma un roi deschis, tânăr. Unele dintre stelele care se comprimă sunt foarte mari și pot emite mari cantități de radiație ionizantă ultravioletă. Un astfel de
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
si Brook. "Monkey D. Luffy" Monkey D. Luffy (ンキー D. Rufi)(Recompensă:500 milioan de Belli) este protagonistul principal al seriei anime și manga One Piece. El este căpitanul echipajului de pirați Pălărie de paie, și unul dintre Cele 11 Supernove. Este fiul Liderului Armatei Revoluționare, Mogey D. Dragon, Luffy este cunoscut la nivel mondial din cauza că a provocat la lupta Shichibukaii, Marinării și chiar Imperatorii, comițând fapte pe care Guvernul Mondial le consideră amenințări. După incidentul Enies Lobby, incidentul Impel
One Piece () [Corola-website/Science/311353_a_312682]
-
la sfârșitul lui 2009. Observarea undelor gravitaționale promite să completeze observațiile din spectrul electromagnetic. Se așteaptă obținerea de informații despre găurile negre și despre alte obiecte dense, cum ar fi stelele neutronice și piticele albe, despre unele feluri de implozii supernova, și despre procesele ce se desfășurau la începutul genezei universului, inclusiv urmele unor ipotetice corzi cosmice. Când un obiect devine suficient de dens, relativitatea generală prezice formarea unei găuri negre, o regiune din spațiu din care nimic, nici măcar lumina, nu
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
care are masă (sau, echivalent, influență gravitațională), dar nu interacționează electromagnetic și, deci, nu poate fi observată direct. Nu există nicio descriere general acceptată pentru acest tip de materie, în cadrul fizicii particulelor sau altfel. Studii asupra deplasării spre roșu a supernovelor îndepărtate și măsurătorile asupra radiației cosmice de fond arată și că evoluția universului este profund influențată de o constantă cosmologică, ce are ca rezultat accelerarea expansiunii cosmice sau, echivalent, de o formă de energie cu o ecuație neobișnuită a stării
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
stele variabile din constelație. În jurul a două stele din Compasul s-au descoperit planete: HD 134060 are două planete de dimensiuni mici iar HD 129445 este orbitată de o planetă de tip Jupiter (gigant gazos). În anul 185 d.Hr. supernova SN 185 a explodat în Compasul fiind observată de astronomii Chinezi, alte două nove s-au înregistrat aici în secolul 20. În 1977 s-a descoperit o ploaie de meteori care își are radiantul în această constelație: Alpha Circinidele.
Compasul (constelație) () [Corola-website/Science/306228_a_307557]
-
numai 10%, în acord cu alte măsurători, mai precise, folosind alte tehnici, efectuate după lansarea lui Hubble. În timp ce Hubble a ajutat la precizarea estimărilor vârstei universului, a generat îndoieli privind teoriile despre viitorul acestuia. Astronomii din echipa de cercetare "High-z Supernova" și din Proiectul cosmologic Supernova au folosit telescopul pentru a observa supernove și au găsit dovezi că extinderea universului nu este frânată de influența gravitației, ci ar putea chiar să se accelereze. Această accelerare a fost măsurată ulterior cu mai
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
alte măsurători, mai precise, folosind alte tehnici, efectuate după lansarea lui Hubble. În timp ce Hubble a ajutat la precizarea estimărilor vârstei universului, a generat îndoieli privind teoriile despre viitorul acestuia. Astronomii din echipa de cercetare "High-z Supernova" și din Proiectul cosmologic Supernova au folosit telescopul pentru a observa supernove și au găsit dovezi că extinderea universului nu este frânată de influența gravitației, ci ar putea chiar să se accelereze. Această accelerare a fost măsurată ulterior cu mai mare precizie de alte telescoape
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
efectuate după lansarea lui Hubble. În timp ce Hubble a ajutat la precizarea estimărilor vârstei universului, a generat îndoieli privind teoriile despre viitorul acestuia. Astronomii din echipa de cercetare "High-z Supernova" și din Proiectul cosmologic Supernova au folosit telescopul pentru a observa supernove și au găsit dovezi că extinderea universului nu este frânată de influența gravitației, ci ar putea chiar să se accelereze. Această accelerare a fost măsurată ulterior cu mai mare precizie de alte telescoape de la sol și din spațiu care au
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
din timpul de utilizare al telescopului este considerat "timp la dispoziția directorului". Astronomii pot cere să folosească acest timp în orice moment din an, și este de obicei folosit pentru studii ale unor fenomene neașteptate și trecătoare, cum ar fi supernovele. Alte utilizări ale acestui tip de timp au inclus observații care au condus la producerea imaginilor Hubble Deep Field și Hubble Ultra Deep Field și, în primele 4 cicluri de timp de telescop, observații efectuate de astronomi amatori. Programarea observațiilor
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
2451, NGC 2467 și NGC 2477, și nebuloasele planetare NGC 2438 și NGC 2440. O parte din nebuloasa Gum se întinde în constelația Pupa (cea mai mare parte din ea găsindu-se în constelația Velele). Este un reziduu al unei supernove, în parte iluminată de Naos.
Pupa (constelație) () [Corola-website/Science/306255_a_307584]
-
sau cerul nocturn desemnează cerul vizibil în timpul nopții. În astronomie desemnează cerul lipsit de nori vizibil în timpul nopții. Constelațiile sunt aranjamente stelare vizibile pe cerul nocturn. Alte obiecte nocturne strălucitoare sunt planetele sistemului solar, cometele, nebuloasele, galaxiile, supernovele. În secolul 2 d.Hr. Ptolomeu a identificat 48 de constelații, multe alte fiind identificate încă din perioada babiloniană. În prezent sunt identificate 88 constelații. Numele constelației se referă atât la aranjamentul propriu-zis al stelelor din ea, cât și la
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
Centauri, una din stelele cele mai apropiate de Pământ, este vizibilă doar din emisfera sudică. Panglica palidă care traversează cerul e Calea Lactee vazută dintr-o parte. E vizibilă și galaxia Andromeda, aflată la 2,2 milioane ani-lumină. Alte spectacole nocturne: supernovele - stele care explodează - și nebuloasele, locul de naștere al stelelor, cum e Crab Nebula. Racul este o "constelație" care seamănă cu un crab. In mitologia romană acest crab ar fi ajutat "Hidra" in lupta cu "Hercule". Legenda spune că "Hidra
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
element care poate fi produs prin fuziune nucleară în nucleele stelelor (dar doar în cele cu masă mai mare de 5 mase solare), și deci cel mai greu element a cărui formare nu necesită un eveniment cataclismic de tipul unei supernove. l (numit după Alfred Nobel) a fost produs pentru prima dată de către Albert Ghiorso, Glenn T. Seaborg, John R. Walton și Torbjørn Sikkeland în aprilie 1958 la Universitatea Berkley din California. Echipa a folosit noul accelerator liniar de ioni grei
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
de californiu(III). Californiul nu are nici un rol biologic. Californiul nu se găsește în stare naturală pe Pământ, însă este posibil ca acest element să existe în alte zone din univers, existând ipoteza (controversată) a existenței de californiu 254 în supernove . Cf are o radioactivitate foarte intensă și deci este foarte periculos (un microgram poate emit spontan 170 milioane neutroni pe minut) . În octombrie 2006 s-a anunțat că la Dubna, în Rusia, s-a reușit producerea elementului ununoctiu (număr atomic
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
cea de fierbere a azotului (important economic). Ytriul din sistemul solar a fost creat prin nucleosinteză stelară, majoritatea prin procesul-s (≈72%), dar și prin procesul-r (≈28%). Procesul-r constă în captura rapidă de neutroni ai elementelor mai ușoare în timpul exploziilor supernovelor. Procesul-s e o captură de neutroni înceată a elementelor mai ușoare în interiorul stelelor gigante roșii, pulsatoare. Mostre de pe Lună, având o greutate de 300 kg de praf și pietre, precum și probe din manta, conțin o cantitate relativ înaltă de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
a unei stele este relativ scurtă, durând între câteva sute de mii și circa un milion de ani. Cele mai mari supergigante roșii vor deveni stele Wolf-Rayet (stele WR), în timp ce supergigantele cu mase mai mici își vor încheia viața că supernove de tip ÎI.
Supergigantă roșie () [Corola-website/Science/314730_a_316059]