KorAP: Find »[drukola/base=superputere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...40 >

976 matches

Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

proprii despre genul de lume pe care vrea să o construiască - și acel vis nu va coincide Întotdeauna cu al nostru. Desigur, În multe aspecte, visul european este atât de diferit de al nostru Încât este probabil că cele două superputeri să se găsească uneori În conflict pe scena mondială, pe măsură ce Înaintăm În acest secol. 15. Al doilea Iluminism Sir Martin Rees este unul dintre cei mai distinși astronomi din lume. În 2003, bine-cunoscutul profesor de la universitatea din Cambridge a cauzat

Visul European by Jeremy Rifkin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
riguroase pentru companiile care produc semințe MG și alte OMG. Guvernul Statele Unite ale Americii a acuzat Uniunea Europeană că joacă incorect și a sugerat că Uniunea folosește de fapt OMG pentru a obține concesii În alte chestiuni - În care cele două superputeri erau În conflict - relaționate cu schimburile. Reprezentatntul Statele Unite ale Americii În domeniul comerțului a amenințat chiar că va recuza politica Uniunii Europene În domeniul OMG la Organizația Mondială a Comerțului, sugerând că aceste politici restrictive violează acordurile de liber schimb

Visul European by Jeremy Rifkin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
ambelor revoluții energetice au fost extraordinare. Uniunea Europeană este hotărâtă să conducă lumea În cea de-a treia mare revoluție energetică a erei moderne, În speranța că poate combina țelul dezvoltării sustenabile cu noi oportunități comerciale potrivite ambițiilor sale de nouă superputere. Angajamentul Uniunea Europeană pentru dezvoltare sustenabilă și o abordare sistemică a folosirii științei și tehnologiei se manifestă Într-o varietate de domenii de activitate și eforturi. Nu este surprinzător, având În vedere identificarea culturală profundă cu viața și hrana rurală, că

Visul European by Jeremy Rifkin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

rolurile pentru a putea vedea problema din mai multe unghiuri de vedere. O variație a rolestorming-ului este tehnica supereroului. În esență, pașii sunt aceiași ca la rolestorming, dar de data asta personajul interpretat de către fiecare participant este un supererou cu superputeri (Superman, spre exemplu); ideea tehnicii este evidentă. În cazul respectiv, multe aspecte care nu le sunt permise oamenilor normali sunt la îndemâna acestor supereroi, deci participanții pot să se aventureze în găsirea soluției pe căi și mai „neortodoxe” decât până acum

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565

o specificare riguroasă. Cel mai ușor mod de a reprezenta perechile potrivite de valori este printr-o imagine. Să ne imaginăm o relație cauzală între două variabile dihotomice. De exemplu, să presupunem că o țară mică, fără sau cu o superputere nucleară în vecinătate, ar intra sau nu într-o alianță militară cu acea superputere. Acest fapt poate fi descris cu ușurință de un grafic cu 2 × 2 căsuțe. Conform convenției, în graficele cauzale din științele sociale, variabila independentă (X = superputerea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
este printr-o imagine. Să ne imaginăm o relație cauzală între două variabile dihotomice. De exemplu, să presupunem că o țară mică, fără sau cu o superputere nucleară în vecinătate, ar intra sau nu într-o alianță militară cu acea superputere. Acest fapt poate fi descris cu ușurință de un grafic cu 2 × 2 căsuțe. Conform convenției, în graficele cauzale din științele sociale, variabila independentă (X = superputerea din vecinătate) apare pe axa orizontală, iar variabila dependentă (Y = alianța militară) apare pe

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
superputere nucleară în vecinătate, ar intra sau nu într-o alianță militară cu acea superputere. Acest fapt poate fi descris cu ușurință de un grafic cu 2 × 2 căsuțe. Conform convenției, în graficele cauzale din științele sociale, variabila independentă (X = superputerea din vecinătate) apare pe axa orizontală, iar variabila dependentă (Y = alianța militară) apare pe axa verticală. Fiecare variabilă poate avea una dintre cele două valori - există (+), sau nu există (-). Ipoteza susține că există o relație cauzală pozitivă între superputerea din

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
X = superputerea din vecinătate) apare pe axa orizontală, iar variabila dependentă (Y = alianța militară) apare pe axa verticală. Fiecare variabilă poate avea una dintre cele două valori - există (+), sau nu există (-). Ipoteza susține că există o relație cauzală pozitivă între superputerea din vecinătate și alianța militară. Vom presupune, pentru moment, că nu există alți factori care să influențeze preferințele țării mici în ceea ce privește alianța militară. Astfel, o valoare (+) în cazul variabilei X ar trebui să producă o valoare similară (+) în cazul lui

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
X în acest exemplu este pur și simplu Y = X. La fel de ușor ne-am putea imagina o situație diferită, cu o relație ipotetică negativă între cele două variabile dihotomice. De exemplu, în cazul în care o națiune mică are o superputere nucleară ca aliat militar, am putea susține că națiunea mică respectivă nu își va dezvolta propriul program nuclear. În cazul unei valori pozitive pentru X, am anticipa o valoare negativă pentru Y (căsuța +,-). Ca să complicăm un pic lucrurile, în acest

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
va dezvolta propriul program nuclear. În cazul unei valori pozitive pentru X, am anticipa o valoare negativă pentru Y (căsuța +,-). Ca să complicăm un pic lucrurile, în acest caz voi adăuga ceva. În situația unei valori negative pentru X (adică nici o superputere în vecinătate), națiunea mică ar putea să-și dezvolte (căsuța -,+) sau nu (căsuța -,-) propriile arme nucleare, în funcție de alte motive absolut independente. Într-o exprimare ceva mai formală, programul nuclear al unui vecin puternic este considerat suficient, dar nu și necesar

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
combinat va fi diferit la nivelul jocurilor repetitive - și de aceea privim jocul cu mare interes. Voi furniza un alt exemplu, de data aceasta de mai mare relevanță pentru științele sociale. Să ne imaginăm o situație internațională tensionată între o superputere dominantă (S) și un rival mult mai mic (R) care, din motive de popularitate politică internă și prestigiu internațional în regiune, nu dorește să se subordoneze. Ne-am putea gândi la conflictul dintre Statele Unite și Irak după războiul din Kuwait

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
am putea gândi la conflictul dintre Statele Unite și Irak după războiul din Kuwait, și în special la activitățile din așa-numita „zonă de interdicție a zborului” de deasupra părții sudice a țării. Rivalul va trebui să decidă dacă va provoca superputerea respectivă, în acest caz prin amenințări că își va trimite avioanele în zona amintită. Dacă rivalul dă curs provocării, superputerea trebuie să decidă dacă se mobilizează pentru un răspuns, sau face concesii ca să evite criza. Dacă superputerea se mobilizează, cel

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
numita „zonă de interdicție a zborului” de deasupra părții sudice a țării. Rivalul va trebui să decidă dacă va provoca superputerea respectivă, în acest caz prin amenințări că își va trimite avioanele în zona amintită. Dacă rivalul dă curs provocării, superputerea trebuie să decidă dacă se mobilizează pentru un răspuns, sau face concesii ca să evite criza. Dacă superputerea se mobilizează, cel care provoacă trebuie să decidă dacă vrea într-adevăr să se ajungă la o confruntare sau dacă va da înapoi

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
dacă va provoca superputerea respectivă, în acest caz prin amenințări că își va trimite avioanele în zona amintită. Dacă rivalul dă curs provocării, superputerea trebuie să decidă dacă se mobilizează pentru un răspuns, sau face concesii ca să evite criza. Dacă superputerea se mobilizează, cel care provoacă trebuie să decidă dacă vrea într-adevăr să se ajungă la o confruntare sau dacă va da înapoi. Schema acestui cadru de decizie este: Acest joc este prezentat în „forma extensivă”. Aceasta ne prezintă opțiunile

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
ale actorilor, precum și o gamă de recompense legate de rezultatele terminale posibile diferite. În acest joc simplu de provocare și răspuns internaționale, există trei puncte nodale de decizie: poziția inițială cu care se confruntă rivalul potențial, poziția de răspuns a superputerii dacă se face vreo provocare și poziția de reacție a rivalului în cazul în care trebuie să facă față rezistenței supraputerii. Fiecare nod decizional generează un set de ramuri dihotomice. Există doar patru puncte terminale ale jocului. Ca să completăm specificațiile

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
nici o provocare și nu există nici un răspuns; rivalul își acceptă fără proteste situația de subordonare. Acesta nu obține nici un beneficiu, ci are unele pierderi minimale (cărora am să le atribui valoarea de -1 schimbare de utilitate de schimb netă), în timp ce superputerea obține un beneficiu din păstrarea situației sale avantajoase (exprimat printr-un câștig de 2 unități de utilitate). În situația în care există provocarea, dar nu se opune rezistență din partea superputerii, rivalul câștigă 3 unități din inițiativa sa, iar apărătorul pierde

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
valoarea de -1 schimbare de utilitate de schimb netă), în timp ce superputerea obține un beneficiu din păstrarea situației sale avantajoase (exprimat printr-un câștig de 2 unități de utilitate). În situația în care există provocarea, dar nu se opune rezistență din partea superputerii, rivalul câștigă 3 unități din inițiativa sa, iar apărătorul pierde chiar mai mult (-5 unități), deoarece și alți potențiali provocatori ar putea adopta exemplul și ridica pretenții. În al treilea rând, ar putea exista o provocare, urmată de rezistență din partea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
rivalul câștigă 3 unități din inițiativa sa, iar apărătorul pierde chiar mai mult (-5 unități), deoarece și alți potențiali provocatori ar putea adopta exemplul și ridica pretenții. În al treilea rând, ar putea exista o provocare, urmată de rezistență din partea superputerii, caz în care rivalul dă înapoi. Provocatorul pierde 3 unități, deoarece în acest caz amenințările sale își pierd puterea, iar apărătorul câștigă (+ 5 unități), deoarece ceilalți provocatori potențiali știu acum că orice acțiune de amenințare va fi întâmpinată cu fermitate

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
se numește provocare și rezistență, iar, pe de altă parte, insistență a provocării. Rivalul își va trimite cu regularitate avioanele în zona de interdicție a zborului, unde acestea vor pierde confruntarea cu forțele superioare din punct de vedere tehnologic ale superputerii. Ambii actori se vor afla într-o situație de criză destul de costisitoare. Slăbiciunea relativă a rivalului va fi dezvăluită (-1 unități); superputerea, cu toate că și-a reconfirmat dominația, nu poate totuși să oprească repetarea acestor provocări enervante (-1 unități). Aceste recompense

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
de interdicție a zborului, unde acestea vor pierde confruntarea cu forțele superioare din punct de vedere tehnologic ale superputerii. Ambii actori se vor afla într-o situație de criză destul de costisitoare. Slăbiciunea relativă a rivalului va fi dezvăluită (-1 unități); superputerea, cu toate că și-a reconfirmat dominația, nu poate totuși să oprească repetarea acestor provocări enervante (-1 unități). Aceste recompense sunt arbitrare, căci le-am născocit anume pentru acest exemplu, dar nu sunt nerezonabile. Putem reprezenta aceste patru rezultate într-un mod

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
extensive, și nu doar unul, care să fie reprezentate de către aceeași formă strategică. Rezultatul jocului de mai sus reprezintă un echilibru într-un punct de criză. Altfel spus, rivalul obține o recompensă mai mare din provocare, indiferent de faptul că superputerea nu rezistă (3 față de -1), sau rezistă (-1 față de -3). Superputerea obține o recompensă mai mare dacă rezistă, indiferent de faptul că rivalul nu provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
formă strategică. Rezultatul jocului de mai sus reprezintă un echilibru într-un punct de criză. Altfel spus, rivalul obține o recompensă mai mare din provocare, indiferent de faptul că superputerea nu rezistă (3 față de -1), sau rezistă (-1 față de -3). Superputerea obține o recompensă mai mare dacă rezistă, indiferent de faptul că rivalul nu provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea bătăușului” și este jucat adesea de către elevi în timpul pauzelor acolo unde

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
un număr de explicații teoretice alternative contrastante care să poată stabili care dintre acestea pare să acopere cel mai bine faptele. De exemplu, studiul deschizător de drumuri al lui Graham Allison privind criza bombelor cubaneze, unica situație în care o superputere a avut un stand-off nuclear, identifică trei abordări teoretice diferite în literatura de specialitate internațională - maximizarea alegerii raționale, procesele de decizie și rutinele organizaționale standard, precum și interesele birocratice competitive - și reportează același eveniment în trei moduri narative diferite pentru a

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398

nu, neliniștea metafizică a unui personaj produs de cu totul altă lume și civilizație decât isteria postmodernistă a deceniului nouă al veacului trecut? Mai reprezentau acestea repere în tumultul existenței tot mai politizate a planetei amenințate de fatale confruntări între superputeri și subcivilizații? Firește că nu acestea erau întrebările din mintea moștenitorilor lui Chandler. Și - n-avem vreun motiv să credem - nici neliniștile lui Robert B. Parker, un scriitor de constant succes, inteligent, cultivat, dar deloc obsedat de marile probleme ale

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670

permis apariția unor idei și concepte inovatoare și au contribuit ulterior la dezvoltarea unei discipline internaționale a studiilor de securitate (Nye și Lynn-Jones, 1988, p. 24). Totuși, majoritatea modelelor teoretice erau generate din perspectiva și pe baza experienței celor două superputeri. Dincolo de caracterul tendințelor și deformările impuse de logica bipolarității, astfel de modele nu reușeau să explice În mod satisfăcător comportamentul și opțiunile internaționale și de securitate ale unor puteri de mai mică anvergură decât SUA și URSS, fapt cunoscut Încă

Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]