436 matches
-
cuprinzând 65 de aspecte regrupate în șase categorii distincte: calitățile intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitățile școlare, aptitudinile și talentele speciale, caracterul și nivelul de dezvoltare. În fine, J.C. Terassier (1981) a creat un inventar de identificare a copiilor supradotați din mediul școlar destinat uzului părinților și profesorilor. Totuși, el recomandă o aplicare ulterioară a unui test de inteligență. Altfel spus, deși testarea psihometrică a inteligenței reprezintă încă un criteriu foarte larg utilizat de identificare a copiilor supradotați, el nu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a copiilor supradotați din mediul școlar destinat uzului părinților și profesorilor. Totuși, el recomandă o aplicare ulterioară a unui test de inteligență. Altfel spus, deși testarea psihometrică a inteligenței reprezintă încă un criteriu foarte larg utilizat de identificare a copiilor supradotați, el nu este unicul. Psihologia nu poate oferi încă o metodă universală. Testele de inteligență, atacate de la începuturile lor, cu limitele binecunoscute, rămân principalul instrument de lucru, dar numai dacă sunt aplicate de persoane specializate și în condițiile indicate de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu poate oferi încă o metodă universală. Testele de inteligență, atacate de la începuturile lor, cu limitele binecunoscute, rămân principalul instrument de lucru, dar numai dacă sunt aplicate de persoane specializate și în condițiile indicate de instrucțiunile testului. În identificarea copiilor supradotați, un rol deosebit îl pot juca profesorii și familia. Aceștia sunt cei care vin permanent în contact cu elevii, iar diagnosticul lor se poate baza pe o observație îndelungată, cu o valoare uneori superioară testelor de inteligență. Trebuie însă evitat
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
James Galagher a concluzionat că ceea ce au în comun acești copii este „îndemnarea în a absorbi concepte abstracte, a le organiza mai eficace și a le aplica mai adecvat decât colegii de generație”. Ceea ce mai trebuie menționat este că unii supradotați se comportă ca elevi ideali pentru profesori, modele de bună purtare, în timp ce alții sunt adevărați copii problemă, putând fi evaluați de profesori ca situându-se sub nivelul mediu al clasei. Explicația acestei stări de fapt ne trimite înapoi la diferențierea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate face față celor emoționale și sociale. 2. Este dificil de prevăzut dacă o accelerare a ritmului instrucției va avea efecte pozitive sau negative pentru copil. 3. Copiii mai puțin talentați de aceeași vârstă pierd modelul pozitiv oferit de cei supradotați. 4. Accelerarea produce o senzație nedorită de elitism printre elevi. Cercetările privind eficiența acestei metode nu oferă încă date suficiente. Astfel, s-a demonstrat că elevii dotați care au beneficiat de instrucție accelerată au avut rezultate mai bune la un
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă coeficient de inteligență; Ă vârstă mentală; Ă aptitudini; Ă capacități. 2. Care este diferența dintre aptitudini și capacități? 3. Ce semnifică conceptul de vârstă mentală raportat la cel de vârstă cronologică? 4. Cum se explică faptul că unii copii supradotați (care ulterior ajung celebri în diferite domenii) nu strălucesc la învățătură? 5. Care sunt limitele testelor de inteligență? 6. Ce este comun tuturor copiilor supradotați? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de cunoaștere a elevilortc "Metode de cunoa[tere a elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mentală raportat la cel de vârstă cronologică? 4. Cum se explică faptul că unii copii supradotați (care ulterior ajung celebri în diferite domenii) nu strălucesc la învățătură? 5. Care sunt limitele testelor de inteligență? 6. Ce este comun tuturor copiilor supradotați? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de cunoaștere a elevilortc "Metode de cunoa[tere a elevilor" Cornel Havârneanutc "Cornel Havârneanu" 1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilortc "1. Necesitatea [i dificult\țile cunoa[terii psihologice a elevilor" Practica pedagogică demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în înv\ț\mânt" a. Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase speciale pentru supradotați. De când se arată că automatele dirijate prin calculatoare înfăptuiesc toate muncile stereotipe și deci omului îi revin mai mult sarcini de montaj, depanare și înnoire, cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a școlilor contemporane. Au existat însă și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
metodelor, EDP, București. • Holban, I, Gugiuman, A., 1972, Puncte de sprijin în cunoașterea individualității elevilor, EDP, București. • Holban, I., 1973, Laboratorul școlar de orientare, EDP, București. • Ionescu, M., 1982, Lecția între proiect și realizare, Dacia, Cluj-Napoca. • Jigău, M., 1994, Copiii supradotați, Ed. Știință și Tehnică, București. • Johnson, D.W., Johnson, R.T., 1983, „The socialisation and achievement crises: Are cooperative learning experiences the solutions?”, in L. Bickman (ed.), Applied social psychology annual, vol. 4, Sage, Beverly Hills. • Jussim, L., 1989, „Teacher expectations
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înscriși, iar aceștia nu reprezintă întreaga clasă de vârstă; procentul de reușită raportat la toată clasa de vârstă este de circa 40% pentru bacalaureatul general și de 60% dacă se adaugă bacul profesional (sursă: education.gouv.fr.) Copilul dumneavoastră este supradotat... și trebuie tratat preferențial? Testele de inteligență și precocitatea Pentru mămici. copilul lor este cel mai frumos și, firește, mulți părinți au tendința să creadă că au un copil supradotat, mai ales dacă, în acest caz, va beneficia de anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
adaugă bacul profesional (sursă: education.gouv.fr.) Copilul dumneavoastră este supradotat... și trebuie tratat preferențial? Testele de inteligență și precocitatea Pentru mămici. copilul lor este cel mai frumos și, firește, mulți părinți au tendința să creadă că au un copil supradotat, mai ales dacă, în acest caz, va beneficia de anumite facilități la școală. Mulți sunt decepționați atunci când copilul, fruntaș dintotdeauna într-o mică școală de la țară, se trezește situat pe la jumătatea clasei, într-un liceu dintr-o mare aglomerație urbană
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în medie, profesii cu un statut superior și au fost activi chiar și după pensionare, astfel încât un cercetător și-a intitulat articolul „Les petits génies font les nobles vieillards!”1. Cu toate acestea, pe bună dreptate, ne putem întreba dacă supradotații, copiii excepționali, nu au nevoie de o educație specială. Din acest punct de vedere, există partizani în ambele tabere. Unii autori apără această idee, argumentând că elevii dotați se plictisesc într-un sistem clasic și consideră că aceștia trebuie integrați
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aminte că, de-a lungul generațiilor, copiii sunt din ce în ce mai inteligenți (efectul Flynn), astfel încât, dacă testele nu sunt revizuite, mulți copii vor fi creditați cu un IQ mai ridicat decât capacitățile lor reale (în raport cu media). În Franța, mass-media folosește frecvent calificativul „supradotat”, așa că îl utilizez și eu. Totuși, această supralicitare, ce înseamnă în sens strict „mai dotat decât dotat”, ne face să zâmbim, evocându-ne celebra pastișă a lui Coluche, „mai alb decât albul”, dintr-o reclamă la detergenți. Americanii utilizează calificativul
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cosmică. Nebunia iubirii valorează mai mult decît toată știința lumii; pentru a relua distincțiile făcute de Origen, "înțelepciunea lui Hristos", cea a simplilor credincioși, trece acum înaintea "înțelepciunii acestei lumi", rezervată oamenilor instruiți, și dincolo de "înțelepciunea conducătorilor lumii", apanaj al supradotaților și inițiaților. Forța de propulsie a creștinismului a fost tulburătoare: el a învins o mitologie dominantă subminată nu cu ajutorul unei bune filosofii, ci cu acela al unei mitologii mai puternice. Un mit acționează mai repede și mai puternic decît un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
auxiliară, care, la cei mai slab dotați intelectual, ține loc de inteligență. Adică : să fim atenți, să nu ne lăsăm amăgiți, să nu luăm, cum zic francezii, des vessies pour des lanternes (niște bășici drept lanterne), să nu luăm drept supradotat pe unul care dispune doar de o ținere de minte ieșită din comun, nu însă și de un intelect deosebit. Iorga bunăoară, în ochii multora, nu era decât un zmeu al memoriei, o bibliotecă și o arhivă ambulante, dar nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai mult sau mai puțin pocăit, Bernard-Henri Lévy, zice că e preferabil totuși d’avoir tort avec Sartre plutôt que d’avoir raison avec Aron. Dar spune asta într-un context în care recunoaște destrămarea mitului sartrian. Da, Sartre era supradotatul, omul (cândva) de spirit, artistul, iar Aron tocilarul, seriosul, plicticosul. Dar accentele s-au mutat. Sartre nu mai avea tort avec autorité, ci în chip autoritar. Nuanța îl defavorizează. Aron a avut dreptate, și nu fără grație. Iată că în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
elev, ci expresii creative: idei, comportamente și produse originale și utile. (...) Orice elev normal dezvoltat este capabil de o activitate creativă într-un anumit domeniu, la un moment dat”. Orice elev are diponibilități creative care apar nu doar la elevii supradotați: aptitudinile speciale, imaginația, cutezanța, ingeniozitatea, nonconformismul „sunt dimensiuni ale personalității care se învață în sistemul de învățamânt” (Stoica, 1983). Scopul oricărei educații creative este acela de a da elevului posibilitatea să folosească din plin întregul său potențial, iar diferența dintre
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
credința lor politică s-a năruit sau a fost aplicată de inși nevrednici, de oportuniști sanghinari, credința lor - mai bine zis, „nevoia lor de credință” - nu poate fi trădată, uitată! E poate sublimul epocii noastre, aceste legiuni de tineri scriitori supradotați și generoși cu ființa și destinul lor până la absurd - un tip de absurd, cel social! -, un sublim ce se îneacă în grotesc, e adevărat, dar... mai suntem noi, azi, noi, „oamenii moderni”, capabili de Tragic?! Nu e oare Grotescul - tragicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Române de Neurologie, al Academiei newyorkeze de Științe, Societatea Regală de medicină din Londra ... regretă publicistica dizolvantă a presei bucureștene ceea ce a creat În Vest ideea „că România e țara copiilor handicapați - lucru neadevărat - știut fiind câți copii dotați și supradotați trec prin școlile noastre”. Maria Benoni de Sion Costa Rica este descendenta unei familii ilustre din Muntenia ctitora Basilicii Sacre Coeur din San Jose și care scrie „Toată țara este ca o familie, se ajută, se trăiește În pace și nimeni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Am aflat că lucra full time ca repor‑ ter special la un cotidian, fiind cel care transmitea corespondențe de război și participa la operațiunile speciale ale poliției. Prin februarie s‑a nimerit să mă Însoțească la un reportaj despre copiii supradotați și fenomenul desemnat pe vremea aceea sub denumirea „exodul de creiere“, care abia Începuse. „Creierele“ Începuseră să migreze spre locuri mai calde, mai demne de ele, În străinătate. Ce eforturi făcea guvenul pentru a le păstra În țară - Ăsta era
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Ce eforturi făcea guvenul pentru a le păstra În țară - Ăsta era subiectul meu. Ne‑am dus mai Întâi la Ministerul ÎnvățĂmântului. Foarte amabil, ministrul m‑a asigurat că statul făcea eforturi conside‑ rabile pentru a‑i ține pe tinerii supradotați În țară, oferindu‑le burse de merit și organizând pentru ei excursii În străinătate, În care Îi plimba cu vaporașul pe Sena. În afară de asta, nu exista nici o strategie de a‑i mobiliza după terminarea studiilor, supradotații ieșind pe piața muncii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
i ține pe tinerii supradotați În țară, oferindu‑le burse de merit și organizând pentru ei excursii În străinătate, În care Îi plimba cu vaporașul pe Sena. În afară de asta, nu exista nici o strategie de a‑i mobiliza după terminarea studiilor, supradotații ieșind pe piața muncii supuși regulilor obișnuite ale cererii și ofertei, ca toți muritorii de rând, numai că pe nimeni nu interesa, evident, cineva care gândește sau inovează - căci Adina Dabija 78 lumea corporatistă sau micii Întreprinzători au În exclusivitate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de noi surse de energie. Mai apoi s-a văzut că aceasta - energia nucleară - poate fi folosită și în scopuri distructive. Tot astfel stau lucrurile și în domeniul informaticii. În domeniul informaticii au început să lucreze grupuri de specialiști, tineri supradotați, experți în domeniu, pentru care informatica este o provocare intelectuală, dar pentru care etica profesională sau civică este pe planul doi. Acești tineri au reușit să pătrundă în sistemele informatice ale unor instituții financiare, ale unor mari companii și chiar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne învață că supradotații (academic și/sau artistic) și sub-dotații (adică „handicapații”, termenul cel mai comun folosit, cei despre care Platon sugera să fie aruncați, încă de la naștere, în prăpastie) sunt două fațete, în oglindă, ale normalului, însă în ciuda drepturilor și recunoașterii acordate în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
succes deosebit în domenii variate, cel academic fiind numai unul dintre acestea. Și asta în ciuda faptului că, așa cum menționa Mihai Jigău (14, p. 65), Pare din ce în ce mai dificilă conturarea unui domeniu cât de cât precis al segmentului școlar și social al supradotaților, limitele acestuia devenind tot mai elastice - de la un exclusivism inițial, probabil datorită presiunii psihologice indirecte a tendințelor egalitariste, referitoare la rolul inteligenței, s-a ajuns la lărgirea considerabilă a conceptului. Se merge până acolo încât se acceptă ca supradotați (Portland
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]