339 matches
-
fi explicată doar în termenii inițiali ai teoriei. Psihanaliza freudiană a ajuns astfel cu necesitate încadrată de cea individuală a lui Adler și de cea analitică a lui Jung. În anul 1923, Freud publică eseul său cu titlul Eul și Supraeul, care stă dovadă a turnurii care a avut loc în teoria sa psihanalitică. Aici el a formulat "principiul plăcerii", esențial pentru motivarea și pentru dinamizarea comportamentului, un principiu aflat în opoziție cu "principiul realității", cel care impune comportamentului ordinea rațională
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
crescută și la un înalt spirit critic față de remanierile aduse de Freud teoriei sale a psihanalizei. Este vorba de contribuțiile sale recunoscute de psihologi în unanimitate la cunoașterea personalității umane, la subdivizarea acesteia în cele trei structuri: sinele, eul și supraeul. La debutul psihanalizei, cum am prezentat, toate eforturile erau centrate pe afirmarea inconștientului ca o realitate fenomenală cu influență asupra dinamicii comportamentului, relevant în cazul tulburărilor de comportament, al nevrozelor, etc. După deceniul al doilea al secolului trecut, cea mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acolo într-o stare preconștientă de reflectare, la nevoie devenind disponibil, voluntar sau mediat de psihanalist. În preconștient se reprezintă imaginile parentale, cele deprinse în etapele timpurii de viață, ca norme de bază de comportare în societate. Dincolo de acestea există "supraeul", a cărui principală sarcină, după Freud, este de a cenzura tot ce intră în câmpul conștiinței, de a dovedi rezistență față de ceea ce nu trebuie să intre în câmpul conștiinței. 5.3. Psihanaliști dizidenți 5.3.1. Individualismul psihanalizei lui Alfred
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
socio-culturală atunci când schimbarea valorilor duce la schimbarea ordinii sociale (Enăchescu, C., 2003 p. 75). Abordarea psihiatrică. Concepția lui S. Freud (Freud, S., 1980, p. 90) demonstrează existența în structura persoanei a trei instanțe: sinele- locul unde se nasc pulsiunile instinctuale, supraeul - instanța psihică cu rol prohibitiv care interzice exteriorizarea pulsiunilor inconștiente și eul - sistemul conștient de control a comportamentului, la nivelul căruia se rezolvă conflictele între sine și supraeu. În funcție de acestea, comportamentul deviant se dezvoltă la acele persoane la care supraeul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
structura persoanei a trei instanțe: sinele- locul unde se nasc pulsiunile instinctuale, supraeul - instanța psihică cu rol prohibitiv care interzice exteriorizarea pulsiunilor inconștiente și eul - sistemul conștient de control a comportamentului, la nivelul căruia se rezolvă conflictele între sine și supraeu. În funcție de acestea, comportamentul deviant se dezvoltă la acele persoane la care supraeul este slab, motiv pentru care nu își pot controla tendințele inconștiente emanate de sine. În baza distincților făcute de Freud între Eros și Thanatos au fost dezvoltate teorii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
supraeul - instanța psihică cu rol prohibitiv care interzice exteriorizarea pulsiunilor inconștiente și eul - sistemul conștient de control a comportamentului, la nivelul căruia se rezolvă conflictele între sine și supraeu. În funcție de acestea, comportamentul deviant se dezvoltă la acele persoane la care supraeul este slab, motiv pentru care nu își pot controla tendințele inconștiente emanate de sine. În baza distincților făcute de Freud între Eros și Thanatos au fost dezvoltate teorii care explicau actele deviante autoagresive (fumatul, alcoolismul, consumul de droguri, prostituția) ca
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Că nu Dumnezeu sau diavolul trag sforile, ci mai curând Eros și Thanatos, pulsiunile vieții și morții. Presupuselor etaje ale vieții divine infernul, purgatoriul și paradisul li se adaugă, fără a li se suprapune totuși, straturile umanului "sine", "eu" și "supraeu". Cel mai important, psihanaliștii arată că trupul și sexualitatea nu sunt în ele însele detestabile. Că mai curând reprimarea sistematică, încrâncenată a sexualității este cea care dă naștere nevrozelor, perversiunilor și sentimentelor de culpabilitate. Freudo-marxistul Wilhelm Reich mai ales, la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și intensitatea activității prin care elevii se simt legați afectiv-emoțional și caracterial de propriul lor educator. Demersul instructiv-educativ al profesorului cu proprii săi elevi trebuie să aibă un caracter directiv pentru a putea contribui la continuarea demersului de cristalizare a ,,supraeului” la elevi, absența spiritului autoritar al educatorului provocând elevilor un sentiment de neliniște, așa cum prezența activă a acestuia le furnizează stări și sentimente de siguranță și de securitate. Comunicarea didactică devine, la rândul său, stimulată de tendința elevului de a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe care aceasta le-a cunoscut pînă la sfîrșitul vieții creatorului ei. Vor fi reliefate ipotezele sale fundamentale, precum și conceptele aplicabile la fenomenul educației. În concepția lui S. Freud, psihicul este constituit din trei părți: sinele (id), eul (ego) și supraeul (superego). Sinele este stratul cei mai profund al psihicului, constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fundamentale, precum și conceptele aplicabile la fenomenul educației. În concepția lui S. Freud, psihicul este constituit din trei părți: sinele (id), eul (ego) și supraeul (superego). Sinele este stratul cei mai profund al psihicului, constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul îndeplinește rolul de intermediar între sine și supraeu, urmărind totodată să satisfacă atît cerințele sinelui
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul îndeplinește rolul de intermediar între sine și supraeu, urmărind totodată să satisfacă atît cerințele sinelui (principiul plăcerii), cît și pe cele ale supraeului (principiul realității). În acest sens, ia cunoștință de stimuli, reține prin memorie experiența dobîndită, se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul îndeplinește rolul de intermediar între sine și supraeu, urmărind totodată să satisfacă atît cerințele sinelui (principiul plăcerii), cît și pe cele ale supraeului (principiul realității). În acest sens, ia cunoștință de stimuli, reține prin memorie experiența dobîndită, se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
principiul realității). În acest sens, ia cunoștință de stimuli, reține prin memorie experiența dobîndită, se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și supraeul au ceva comun: și unul și celălalt reprezintă influențe ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și supraeul au ceva comun: și unul și celălalt reprezintă influențe ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două categorii de instincte componente ale sinelui: a) instinctele de agresivitate pentru autoconservarea individuală și b) instinctele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și dovedesc în fiecare clipă că, pentru dînșii, calea spre puritate rămîne încă de parcurs" (20, p. 268). Psihanaliza ne pune în fața unui copil cu o viață psihică extrem de complexă; pulsiuni care tind să se realizeze, manifestări de represiune ale supraeului, refulări insesizabile, izbucniri ale unor mai vechi refulări sau chiar traume psihice. Fazele cele mai interesante ale dezvoltării libidoului sînt acelea care preced vîrsta de trei ani. Cînd copilul a împlinit această vîrstă, i se dezvoltă simțul eului, imaginea de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
hotărîtoare. Ce consecințe pedagogice decurg din aceste particularități (freudiene) ale copilăriei? Dacă ființa umană, de la cea mai fragedă vîrstă, este dominată de instincte, a căror manifestare nu este încurajată de societate, se impune constituirea timpurie prin influențele mediului familial a supraeului capabil să "cenzureze" orice pulsiune potrivnică normelor de conviețuire socială. În același timp, se atrage atenția asupra relațiilor interindividuale din familie, cu consecințe asupra evoluției normale a copilului. În condițiile unei normale manifestări a afecțiunii din partea ambilor părinți, copilul se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să nu blocheze, ci să deschidă posibilitatea dialogului, este necesar ca educatorul să posede deplină maturitate afectivă, adică să fi parcurs fără tulburări etapele manifestărilor instinctive, să-și fi putut constitui un eu care a reușit să împace sinele cu supraeul. Imaturitatea afectivă a educatorului poate da naștere unui comportament nedorit în contact cu imaturitatea afectivă a elevului. (Un copil agresiv poate ușor provoca agresivitatea educatorului imatur sub aspect afectiv). Potrivit teoriei psihanalitice, acțiunea educatorului trebuie să aibă un caracter directiv
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
naștere unui comportament nedorit în contact cu imaturitatea afectivă a elevului. (Un copil agresiv poate ușor provoca agresivitatea educatorului imatur sub aspect afectiv). Potrivit teoriei psihanalitice, acțiunea educatorului trebuie să aibă un caracter directiv, continuînd astfel procesul de constituire a supraeului. La elevii mici, mai ales, dar și la preadolescenți, lipsa de autoritate a educatorului provoacă neliniște, după cum prezența acesteia oferă securitate. Pe ce se întemeiază autoritatea educatorului? Pe calitățile sale personale, esențială fiind disponibilitatea afectivă pozitivă pentru elevi. În scrierea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de exploare a frontierelor pe care umanul le are În comun cu animalul. Este o literatură În același timp psihologizantă și marcată de teza, existențialistă, a divorțului dintre lume (societate, doxa) și individul aflat În plin conflict Între inconștient și supraeu. Noi ne oprim la doi dintre ei: Frédéric Beigbeder, al cărui ultim roman Au secours pardon tocmai a ieșit pe piață (iunie 2007), și Régis Jauffret, un scriitor consistent premiat, amîndoi discipoli, la un moment dat al carierei lor, ai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tu” fiind înțeles în sens larg, putându-l include și pe Dumnezeu. Psihanaliza a preluat tema eului, dar, la început, i-a acordat o importanță redusă în sistemul psihismului individului uman: cea de reglare a conflictului dintre pulsiunile sinelui, exigențele supraeului și de adaptare la realitate. La Jung, eul e corelat conștiinței, dar cuprinde, de asemenea, doar o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în viața de zi cu zi; împreună cu aceasta a supraviețuit dimensiunea morală a caracterului. Psihologia persoanei, care a apărut în secolul XX în diversele ei variante, inclusiv caracteriologiile științifice ale acestui veac, nu abordează problema moralității, în afară de comentariile psihanalizei cu privire la supraeul, și deci nici virtuțile sau trăsăturile de caracter cu conotație morală, care se evidențiază în cursul conviețurii oamenilor în cetate, așa cum susținea Teofrast. Totuși, deși caracterizarea unei persoane prin trăsături și prin caracterul moral sunt paralele până la un punct, se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-se în prima copilărie, în cadrul relației foarte apropiate cu părinții. Schematic, aceasta cuprinde trei instanțe: id-ul sau sinele, care exprimă pulsiunea către obținerea plăcerii, fapt ce detensionează și crează o stare de echilibru, de bine. Altă instanță e superego-ul - supraeul -, care reprezintă interdicțiile, predominant morale, ce vin din partea părinților - ca reprezentanți ai societății - și care sunt interiorizate, introjectate, împreună cu imago-urile acestora. Între acestea două se află ego-ul, ce mediază conflictul dintre ele și adaptarea la realitate. Id-ul reprezintă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fantasmele sale copilul își imaginează că tatăl îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor acestora, în interiorul psihismului se instituie instanța supraeului, sursă de interdicții și reprimare a pulsiunilor libidinale. Apare astfel un conflict intrapsihic, între id și supraego, sursă de anxietate, conflict mediat de ego. În plus, ego-ul mediază și rezolvă adaptarea la exigențele realității, la realitate, în general. În plus
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este cea concretă, dinamizantă și motivantă; în cursul vieții adulte, câmpul relațiilor interpersonale este cel în care se desfășoară esențialul existenței individului, între relațiile intime și cele publice. Existența personală nu s-ar organiza prin instanțe generice, precum sinele, eul, supraeul, ci prin realitatea relațiilor cu ființe reale și reprezentate. Psihologia interpersonală a lui Sullivan se poate interconecta cu cea a relațiilor obiectuale derivată din psihanaliză, dar accentul este pus pe realitatea relațiilor interpersonale actuale care se desfășoară într-un „câmp
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vârstă. Din perspectivă psihodinamică, structurarea personalității are loc în copilărie până la vârsta de 3 ani (Sapir, 1934Ă. Freud, citat de Anna Freud (1936Ă, susține că, după compensarea complexului oedipian la vârsta de 5 ani, sunt complet dezvoltate sinele, eul și supraeul. Cu toate acestea, unii neopsihanaliști dizidenți susțin că personogeneza continuă și după vârsta menționată (Erikson, 1950; Loevinger, 1966Ă. Sunt de menționat reperele psihosociale dominante ale celor opt etape, descrise de Erikson, ale vieții umane. Acestea integrează opt variante de sentimente
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]