842 matches
-
mai puțin credibile interpretările care o reduc la o simplă organizație internațională sau care o ridică la rangul de stat federal. Ea permite să sesizăm atît multitudinea metodelor specifice integrării cît și întrepătrunderea profundă a sferelor publice și private, infrași supranaționale, pe care distincțiile analitice tind uneori să le depersonalizeze. Însă tocmai aspectele forte ale acestei noțiuni pot reprezenta și punctele ei slabe. Există două riscuri diferite atunci cînd se insistă prea mult asupra prezentării caracterului suplu, maleabil și variabil al
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
amenință omologii, evitîndu-se astfel "dilema suveranității". Statele ajung astfel să trăiască în pace avînd aceeași formă de constituție (republicană), aparținînd aceleiași civilizații, întreținînd relații comerciale pașnice, acordînd drepturi cetățenilor străini... În aceste condiții, statele nu trebuie să instituie un stat supranațional pentru a pune capăt diferendelor. Atunci cînd sînt îndeajuns de apropiate pentru a evita conflictele potențiale, ele pot să se federalizeze, păstrîndu-și, în aceeași măsură, suveranitatea 47. Uniunea Europeană este, în mare parte, materializarea acestei ambiții a epocii Luminilor. "Solidaritățile spirituale
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
al persoanelor" a erodat frontierele între cetățeniile naționale, obișnuind popoarele cu recunoașterea mutuală 48. Este ceea ce Joseph Weiler numește "toleranță instituțională": din moment ce fiecare popor respectă identitatea constituțională a partenerilor săi, conflictele existențiale sînt estompate, făcînd astfel inutilă edictarea unei legi supranaționale, superioară constituțiilor statelor. Popoarele pot rămîne suverane pentru că, spre deosebire de omul în stare de natură, ele sînt destul de raționale pentru a regla propriile conflicte, fără a-și delega puterea către o autoritate externă 49. DINCOLO DE "OVERLAPPING CONSENSUS": APARIȚIA UNUI LIMBAJ CONSTITUȚIONAL
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
constituției Uniunii. Prin el se justifică faptul că legea fundamentală a Uniunii nu poate fi adoptată de o majoritate pentru că ea necesită acțiunea comună a tuturor puterilor constituante naționale. Acest principiu explică de asemenea de ce statele atribuie competențe puține "puterilor supranaționale", preferînd cel mai adesea să exercite funcțiile în comun 53. În virtutea aceluiași principiu, atunci cînd decizia este luată prin vot cu majoritate calificată, statele evită pe cît de mult posibil să impună constrîngeri partenerilor lor54. Și tot același prin-cipiu lasă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cîteva din deciziile sale faimoase finalitațile teleologice ale construcției europene. Efectul direct și supremația dreptului comunitar asupra dreptului național, votul cu majoritate calificată, alegerea Parlamentului European prin vot direct și existența unei Curți de Justiție și a unei Bănci Centrale supranaționale sînt tot atîtea elemente care prefigurează formarea unui stat federal european. În plus, chiar dacă aceste caracteristici se regăsesc și în cadrul altor organizații internaționale, nici una dintre ele nu le reunește în totalitate. Încă de la origini, viziunea federalisă are la bază un
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
să fie analizate pentru o mai bună înțelegere a principiilor de funcționare a construcției comunitare. Astfel, temele care vor fi abordate ar putea fi grupate după cum urmează: Instituții : • deficitul democratic european • reforma instituțională și noua Constituție europeană • influența cadrului instituțional supranațional asupra statului-națiune. Actori : • rolul regiunilor în construcția europeană • apariția grupurilor de interes în țările membre ale UE și la nivel european • rolul partidelor politice naționale și al federațiilor europene de partide în vederea realizării unei democrații europene veritabile • importanța societății civile
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în literatura de specialitate o nouă teorie a integrării europene, alături de neo-funcțio-nalism, interguvernamentalism, neo-instituționalism. Uniunea Europeană este concepută ca o entitate complexă, unde statele rămîn actori principali, dar nu unici. Uniunea este caracterizată prin existența a numeroase niveluri de acțiune politică: supranațional, național si subnațional, care interacționează între ele dînd naștere unui sistem unde autoritatea este dispersată între diferiții actori prezenți la fiecare nivel politic. Uniunea este definită, prin prisma acestei teorii, ca prima forma politică postmodernă la nivel internațional. Autorii reprezentativi
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
această constituție, concepută pentru treisprezece colonii de pionieri albi și protestanți, rămîne referința unui stat cu două sute cincizeci de milioane de locuitori, un stat pluricultural și multiconfesional. 53 Chiar și în cazurile în care competențele sînt "delegate de drept" oraganelor supranaționale, în practică adesea decizia se negociază între guverne. Politica comercială sau politica concurenței au făcut obiectul unor lungi schimburi și negocieri între Comisie și guvernele naționale. Agențiile europene de regulare sînt, cel mai des, rețele de agenții naționale. Politica monetară
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și oamenilor săi de după 1989. " Există (...) și idealuri, infinite pentru sinteza mai vastă a națiunilor, în care acestea, chiar și prin faptul că aspiră la propriile "sarcini" dăruiesc tot ceea ce au mai bun. Din această dăruire se ridică un veritabil supranațional (sub.ns.). (...) În societatea "totală", orientată de ideal, filosofia însăși își păstrează funcția diriguitoare și sarcina ei particulară (...)". (Id. p. 51) Atât "elita" promovată de Guénon, cât și "cultivarea idealurilor" susținută de Husserl rămân sarcini pe care oamenii care vin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lingvistice, la chinurile dezrădăcinării și obligațiile de asimilare a normelor de conduită specifice condițiilor de exilați ale esticilor. Statele mari ale Uniunii sunt tot mai îngrijorate de fenomene cum sunt infracționalitatea, nesiguranța indivizilor, dar mai ales a instituțiilor naționale și supranaționale față de noile tipuri de infractori, de mafioți ori teroriști, abili în folosirea abuzivă a drepturilor omului. Între gesturile formale de semnare a acordurilor de primire a țărilor estice în organismele comunitare, urmate de acțiunile ulterioare ale guvernelor, mai mult sau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și dispunând de resurse naturale și spirituale variate. Așa sunt cele din Peninsula Balcanică (cu peste 550 de mii kilometri pătrați și aproape 53 milioane de locuitori) și vecinii direcți cu care împărtășesc valori comune. Particularitățile interacționează strâns cu realități supranaționale moderne. De la căi de transport, comunicație, energie, la instituții, norme și credințe religioase. La noi, profețiile lui Iorga (6), Pârvan, Eliade (4b, 4c), de o vreme Djuvara și alți actuali publiciști, despre posibilitățile de evoluție a țării, trebuie corelate cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Centrală și îi susțineau pe disidenți în perioada comunistă, atitudinea generală, după cum s-a exprimat Vaclav Havel, era una de "reticență... dacă nu cumva chiar de neîncredere și anxietate". (9a, p. 139) Răceala care intervine în alianțele europene interguvernamentale și supranaționale nu poate merge până la congelare. Și tradițiile bunelor rezultate obținute în integrarea țărilor occidentale timp de peste jumătate de secol postbelic au oscilat uneori. Exemplele lor pot fi continuate prin angajarea agonică a întrecerii, pregătită cu minuțiozitate și cu grija satisfacerii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mari deveneau distanțele dintre "vorbe" și "fapte", presiunile creșteau. Liderii de astăzi ai fostelor socialisme ar trebui să ia aminte la această mică "disonanță". În "lumea întâia", reconfigurările modelelor liberale au accentuat coeziunile prin ieșirea din stările conflictuale în numele valorilor supranaționale moderne. Succesul Planului Marshall a încurajat reluarea ideii antebelice de creare a Statelor Unite ale Europei. Cu astfel de idei și fapte s-a ajuns la adevărate "miracole" în Germania și Italia, Franța, Anglia și în alte țări occidentale. "Lumea a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vecinătate, devenind apoi "frați" cu oamenii sovietelor din cea mai mare federație estică a lumii. Din anii '90, însă, am ales să ne îndreptăm nădejdile spre orizonturile promițătoare ale Europei celor douăsprezece țări reunite în mai multe tipuri de instituții supranaționale și interguvernamentale. Treptat, ne-am dat seama că spre Vest și spre Nord aceste orizonturi s-au limpezit destul de bine în deceniile postbelice. Țările și oamenii din această parte de continent nu numai că au reușit să se solidarizeze în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fregată pe Mediterana. În Uniune avem obligații, nu și dreptul de "a intra în spațiul Schengen", potrivit planificării. Din nou se aplică vechile discriminări față de Est. Iar guvernanții neeficienți rămân nesancționați atât interior, cât și în noile foruri interguvernamentale și supranaționale. Față de sistemul de pensii din vechiul regim, cel de mai sus este completat cu pensiile administrate privat la un mic număr de angajați. Este mult extins prin pensiile speciale pentru judecători și procurori, precum și prin drepturile reparatorii pentru multe categorii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
neadaptaților. Și atunci se pun fireștile întrebări: Uniunea Europeană este numai a țărilor ori și a oamenilor? Sunt destul de uniți eurodeputații și comisarii europeni în scopurile și mijloacele folosite ori și la nivelele lor acționează mai mult interesul individual decât cel supranațional și interguvernamental? Când viața milioanelor de români va fi asigurată cu locuri de muncă, locuințe, bunuri și servicii de educație, igienă, sănătate fizică și psihică normală, atunci poate se vor structura și consolida interesele pentru ideologia paneuropeană și pentru organizări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dimpotrivă, să inhibe înclinarea statului către omnipotență. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, statul național devine Suveran absolut cu privire la orice instanță care s-ar fi dorit superioară. De acum înainte, Rațiunea de stat va prima asupra Religiei supranaționale, iar statul reușește adesea chiar să-și subordoneze o Biserică ce tinde să se identifice cu națiunea, mai ales în Europa reformată. Suveranitatea națională va determina în două rînduri suveranitatea religioasă să i se plieze. Mai întîi, tratatul de la Augsburg
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Acum se manifestă în interiorul statelor-națiune ale Europei occidentale aspirații infra-naționale care încearcă să salvgardeze, în sînul națiunilor înseși și uneori împotriva statului, policultura acestor națiuni. Statul-națiune începe să fie prins la mijloc între aceste aspirații infra-naționale puternice și o aspirație supranațională încă firavă, însă capabilă poate să se asocieze deja aspirației infra-naționale. Aceasta se întîmplă tocmai din motivul că nu mai există presiunea extra-națională a vecinului-inamic, care obliga în trecut la coeziune internă: astfel, cînd diferendul franco-german privind Alsacia s-a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sub amenințarea unui dușman. Iată de ce, într-un mod cum nu se poate mai fericit, dispariția dușmăniilor "ereditare" dintre națiunile europene a slăbit coeziunea internă a celor mai centralizate dintre ele, permițînd relaxarea comunității naționale în beneficiul comunității de destin supranaționale. Neantul Și totuși există amenințare și dușmani. Însă acești dușmani sînt de un tip cu totul diferit față de cei tradiționali. Dușmanii tradiționali erau percepuți într-un mod evident, clar și distinct. Își aveau individualitatea lor de german, francez, englez. Astăzi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
decizia nu-i va reveni niciodată conștiinței singure. Ca întotdeauna, la un moment dat și imprevizibil, întîlnirea dintre impulsurile inconștiente venite din adîncuri și revelațiile conștiinței este cea care operează gestațiile definitive. Am arătat deja că impulsurile infra-naționale și impulsurile supranaționale ar putea, ar trebui să ajungă la sinergie. Cum spunea Denis de Rougemont, "ecologie, regiune, Europă federată, același viitor"32. Ne aflăm de fapt în faza aleatorie a gestației europene. Și aici, trebuie să nădăjduim într-o cauzalitate de ranforsare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
25 Studii Europene propune o serie a celor mai interesante lucrări privind construcția și integrarea europeană în evoluția politică recentă: • instituții (cu temele aferente: deficitul democratic european, reforma instituțională și noua Constituție europeană, transformarea statuluinațiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ Coordonatorii colecției sunt ANA MARIA DOBRE și CRISTINA
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
poate fi redus 3. Nu sunt puțini nici cei care au încercat să nuanțeze aceste observații subliniind, pe de o parte, că Uniunea Europeană nu este un stat și, pe de altă parte, că democrația nu poate fi reprodusă la nivel supranațional. Aceste viziuni normative prezente în teoria politică au fost regrupate de Justine Lacroix și Paul Magnette în patru categorii: o viziune național civică, federalistă republicană, post naționalistă liberală și post naționalistă republicană 4. Autorii care reprezintă aceste curente de gândire
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
concepută ca un stat federal în dezvoltare, care respectă diversitatea culturală și lingvistică a cetățenilor săi. Curentul denumit "post naționalist liberal" (reprezentat de Joseph Weiller, Richard Bellamy, Dario Castiglione) susține argumentul potrivit căruia democrația nu poate fi exportată la nivel supranațional, însă consideră că Uniunea Europeană este un vector care încurajează perfecționarea democrațiilor naționale. Ultimul curent, reprezentat de autori precum Jean-Marc Ferry sau Kalipso Nicolaidis, susține că dezvoltarea unei culturi civice la nivel european este posibilă fără însă a susține modelul de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
durabil fără instituții"10. Evoluția permanentă a Comunităților Europene și ulterior a Uniunii a generat noi întrebări și dezbateri cu privire la natura instituțiilor în general și a Parlamentului în particular. În absența unui plan de ansamblu privind organizarea politică la nivel supranațional, elitele politice care au construit și construiesc Europa au procedat în etape. Modul în care aceasta se dezvoltă se reflectă în declarația Ministrului de Afaceri Externe al Franței, Robert Schuman, pronunțată pe 9 mai 1950 și a cărei actualitate este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
diviziuni. Considerată ca o structură sui generis, fără precedent în trecut, ea combină elemente caracteristice unei confederații și unei federații. În absența unei viziuni clare cu privire la finalitatea proiectului de integrare europeană, "metoda comunitară", caracterizată de un echilibru între interguvernamentalism și supranațional, s-a impus ca metodă de compromis și stă la baza dezvoltării Uniunii 13. Numeroase expresii au fost introduse pentru a descrie, cât mai fidel posibil, specificitatea acestei uniuni politice: "federație de state naționale", "federalism interguvernamental" sau "guvernare mixtă" nu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]