2,744 matches
-
deosebită claritate importanța rolului său În societate, atunci când Înțelege cu profunzime faptul că el contribuie la crearea noii suprastructuri care se naște În focul construcției socialiste, și În același timp aduce aportul său la sfărâmarea și lichidarea vechii baze și suprastructuri. Ori lupta actorului pe acest târâm constă tocmai În câștigarea unei poziții realiste În interpretare; arta realistă a actorului Înfățișând eroii noi ai realității noastre, adevărul vieții, determină răspândirea ideilor socialismului. (Ă). E o strânsă legătură Între conștiința politică a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
idei. (Ă). Când a apărut psihologismul n-a mai Încercat nimeni să stabilească astfel de raporturi, fiindcă s-a admis teza individualismului anarhic, face fiecare om cum Îl taie capul. (Ă). Amintind În legătură cu aceasta teza stalinistă a rolului activ al suprastructurii În constituirea noii baze socialiste și ținând seama că literatura face parte din suprastructură, reiese că pe baza Învățăturilor lui I.V. Stalin cu privire la lingvistică se definește mai categoric poziția scriitorului fată de lupta pentru construirea socialismului. (Ă)”. NOTE ȘI COMENTARII
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de raporturi, fiindcă s-a admis teza individualismului anarhic, face fiecare om cum Îl taie capul. (Ă). Amintind În legătură cu aceasta teza stalinistă a rolului activ al suprastructurii În constituirea noii baze socialiste și ținând seama că literatura face parte din suprastructură, reiese că pe baza Învățăturilor lui I.V. Stalin cu privire la lingvistică se definește mai categoric poziția scriitorului fată de lupta pentru construirea socialismului. (Ă)”. NOTE ȘI COMENTARII 1. Mihai Beniuc. - La Împlinirea unui an de la apariția „Decretului pentru stimularea activității științifice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pasajele privitoare la literatură și artă din Raportul tovarășului G.M. Malencov au pentru scriitorii noștri o deosebită însemnătate, prin faptul că ridică în fața lor problema fundamentală a artei realiste, anume problema tipizării (...). În aceste condiții, rolul literaturii noastre, a noii suprastructuri socialiste este de a sprijini activ noua forță socială care construiește noua bază socialistă, de a educa oamenii muncii în spiritul socialismului și de a mobiliza lupta pentru victoria deplină a socialismului (...). În genere se poate spune că literatura noastră
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îl invocă pe Schlözer, mai târziu pe Herder și Michelet. „Istoriografia urma în primul rând să fundamenteze programele politice. „Renașterea” națională a favorizat perspectiva istorică a contemporaneității, resurecția tradițiilor politice naționale”. La Sibiu nu erau necunoscute nici infrastructura și nici suprastructura românilor. Știrile abundă, și într-un sens, și în altul; în biblioteca guvernatorului se citea, în chip informativ și nu numai, puzderia de date concrete adunate de Samuel Köleseri, în a sa Auraria Romano-Dacica (Cibinii, 1717), sau cartea lui Michael
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Royale j’ai choisi par preference à mon égard ce séjour de la Transylvanie, dont le climat et une grande pârtie des moeurs ont quelque ressemblance avec ceux notre Valaquie et Moldavie. Apropierile continuă să fie posibile chiar și la nivelul suprastructurii, unde direcțiile de înaintare ideologică tind să se despartă. Secolul al XIX-lea va confirma acest sens, cultural însă elita va fi conștientă de eficiența schimbului de idei, chiar și atunci când își mărturisește deschis și apăsat apartenența politică ori națională
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în 1951. Lucrarea Curentele literare și evocarea istorică, apărută în 1963, își propune să analizeze influența gândirii istorice a scriitorilor grupați în curente literare asupra ideilor estetice ale curentului respectiv. De pe poziția marxistă referitoare la rolul determinant al bazei față de suprastructură, C. consideră predominant rolul istoriei față de estetic, iar conceptul de realism, pe care-l mânuiește nuanțat în discutarea succesivelor tendințe literare, reprezintă o măsură a „conștiinței istorice” a scriitorilor. C. analizează realismul antic, istoriografia medievală, gândirea istorică renascentistă, anistorismul clasicismului
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
fantomelor" este un sofism grosolan. Tot ce există e real, s-a născut din necesitățile vieții, și viața nu mai poate ignora ceea ce a creat ea însăși, ca să se adapteze fizic și moral. Fără tot acest "fum", fără toate aceste suprastructuri, care unei filozofii simple și simpliste i se par excrescențe prisoselnice, prejudecăți înlăturabile, Adela nu ar fi pentru tine o femeie de o specie unică, reprezentată numai prin ea - nu ar fi Adela. Dar, indiferent de toate acestea, e în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
indica vag pe filozof. Noi l-am și desemnat un sceptic, atent la precaritatea naturii umane, la deteriorările pe care timpul și societatea le pricinuiesc individului. Nu este o perspectivă îmbucurătoare, omul se menține în contingență, insensibil la idealitate. Chiar suprastructura (sistemele filozofice, artistice, preceptele morale și ideoliogia) au drept nucleu, după Ibrăileanu, "goana eternă a indivizilor după mai bine", pentru conservarea materiei și întîrzierea ceasului morții (198, 199). Este influența darwinismului, colorată cu biologismul, concepție la modă la sfârșitul secolului
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
profanilor, colegii colegilor, doctorii pacienților, omul sufletului său, explică. Rădăcina lucrului ăstuia, cauza ăstuilalt, sursa evenimentelor, istoria, structura, motivele. De cele mai multe ori, intră pe-o ureche, iese pe cealaltă. Sufletul vrea ce vrea. Are cunoașterea sa naturală. Șade nefericit pe suprastructuri de explicații, biată pasăre, fără să știe Încotro să zboare. Ochiul se Închise o clipă. Corvoadă olandeză, Îi trecu prin cap lui Sammler, dai și dai la pompă să ții cîțiva acri de pământ uscat. Marea invadatoare fiind aici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Capitalul“ este opera genială a lui Karl Marx. La făurirea operei sale fundamentale, Marx a lucrat patru decenii, de la începutul deceniului al 5-lea și până la sfârșitul vieții. „Ajungând la concluzia că orânduirea economică, este baza pe care se înalță suprastructura politică, Marx a acordat o deosebită atenție studierii acestei orânduiri economice“. Capitalul, este nu numai opera economică fundamentală a lui Marx, ci și o importantă operă filozofică, o aplicare a dialecticii materialiste, la studiul societății umane. Marx analizează contradicțiile capitalismului
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
politic, ales pentru relief, se precizează că există spațiu sportiv înafara stadionului/out doors. Întrebarea esențială privitoare la relația sport/societate pornește de la raportul dintre cultură și natură, căci sportul, o motricitate naturală a corpului, interferează cu elemente de cultură (suprastructură a educației despre formarea ființei umane, depășind cadrul natural, fizic și spiritual). Activitatea sportivă depinde de o mișcare fizică, organizată social, în competiție, ori de o motricitate estetică, organizată după reguli sociale, antedatate, cu sau fără participarea unui public, totul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
parte, filisteană atestă o sensibilă continuitate a așezărilor urbane și a structurii politice, golul de putere imperial și redimensionarea urbanismului a dus, în zonele colinare interne ale Palestinei, la schimbări notabile, prin formarea multor așezări de mici dimensiuni, lipsite de suprastructurile politice urbane utilizate de precedentele orașe-stat și caracterizate de o ceramică săracă. Venirea și așezarea poporului Israel în Palestina este datată, în general, în această perioadă, puțin documentată epigrafic, de transformare din timpul secolului al XII-lea î.C. Conform
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
aproape de suprafața pământului. Înhumarea trupurilor se putea face în mai multe moduri: pur și simplu acoperind trupul cu pământ, depunându-l într-un recipient rectangular delimitat de pietre sau uneori de cărămizi, rareori adăugând un fel de paviment sau o suprastructură cu boltă; introducând cadavrul într-un vas mare de ceramică (în cazul copiilor), rupând eventual spinarea înghesuită și introducând-o într-un alt vas răsturnat în formă de pălărie în cazul în care trebuia să încapă trupul unui adult care
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sînt prost concepute sau lipsite de rigoare, credințele se estompează, construcțiile se năruiesc. Nu există mulțimi fără credințe, așa cum nu există casă fără arhitectură sau ciment. Contrar sociologiei, istoriei fie ea de inspirație marxistă sau nu care văd în credințe suprastructuri ușoare înălțate pe o bază economică solidă, psihologia mulțimilor le consideră fundamentele permanente ale vieții sociale. Fără credințe, lipsite de ideile lor forță, grupurile umane sînt inerte și vide, spune această știință. Ele se descompun și cad în apatie, asemenea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Bon, nici la Tarde, nici la Freud. Apoi deoarece religia profană diferă de ideologie întrucît presupune o credință, deci o influență a trecutului asupra prezentului, în parte independentă de factorii economici. Altfel spus, spre deosebire, ea nu ar fi o suprastructură. 537 S. Freud, New Introductory Lectures on Psychoanalysis,, ed.cit., p.161. 538 S. Freud, Warum Krieg, ed. cit., p.19. 539 S. Freud, Civilization and is discontents, ed.cit., p.84. 540 G. Simmel, Soziologie, Ed. Dunker und Humbold
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
generate în afara dreptului, însă nu în afara societății, ci doar în alte zone ale socialului (morală etc.). Această concepție a cuplării dreptului cu alte zone, contingente ale ansamblului social, pune accentul pe efectele dinamicii structurii internaționale și a unor straturi ale suprastructurii, determinate de aceasta, asupra normativității internaționale. Considerăm, de asemenea, că valorile reprezintă un vector "privilegiat" între social (înțeles în sens larg) și normativ și un senzor extrem de sensibil al transformărilor internaționale, pe de o parte, și al dorinței de schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
anume: -planul individual de amplasare; secțiuni, fațade, detalii importante; tablouri de prefabricate; tablouri de tâmplării și tablouri de finisaje interioare și exterioare. 4) Structura - va cuprinde planșele principale privind alcătuirea și execuția structurii de rezistență, și anume: planurile infrastructurii; planurile suprastructurii; descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul. 5) Instalațiile - vor cuprinde planșele generale privind execuția instalațiilor: planurile generale de amplasare a utilajelor; scheme principale ale instalațiilor; secțiuni, vederi, detalii principale
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
rău. Este greu să găsim o altă explicație pentru declinul rapid al puterii și influenței americane. Până la urmă, ceea ce Marx ar numi condiții materiale - puterea militară, economică și financiară - nu ar putea schimba atât de mult lumea în cinci ani. Suprastructura ideologică este de vină. Aceasta ne dă un motiv de speranță, ideile false putând fi corectate mai ușor decât condițiile materiale. Din nefericire, o interpretare deformată a realității își face efectul în timp. Ceea ce e mai rău, o falsă metaforă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dar și costurile organizaționale (de management) și, nu În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la rândul său relațiile ce se stabilesc Între acestea. Organizațiile emerg pentru a economisi costurile tranzacționale, dar ele nu sunt decât suprastructura sistemului de legi care determină raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale. Cu alte cuvinte, sistemul de legi stabilește „regulile jocului”, iar organizațiile „eficientizează” În cadrul parametrilor impuși de sistemul de legi. Schimbarea instituțională fundamentală survine prin schimbarea sistemului de legi, adică a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și sud-american, în jurul emergenței și al naturii burgheziilor, pe de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
redistribuire, schimb reciproc, schimb comercial), apare la un nivel cu totul diferit în preocuparea lui Godelier de a evidenția încastrarea economicului și deci a raporturilor de producție în instituțiile sociale. Decurge de aici o abordare singulară a rudeniei, care, din suprastructura determinată de necesitățile producției agricole (Meillassoux), capătă la Godelier statutul unei instituții care funcționează ca raport de producție. Unii critici i-au reproșat că eludează prin aceasta chestiunea originii rudeniei și a fundamentelor poziției dominante pe care o ocupă într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
necesitate materială și nu ar fi în ele însele o construcție socială și istorică implicând raporturile interne fiecărei comunități și pe acelea pe care le țese cu societățile învecinate. Această poziție originală privind instrumentele conceptuale ale marxismului (retrasând schema infra / suprastructuri), afirmată încă din primele articole 24, va fi constant prelucrată și îmbogățită până la L'idéel matériel: conceptele reelaborate ating însă aici un nivel de complexitate care le sporește calitatea operantă 25. Cu toate acestea, Godelier insistă tocmai asupra caracterului artificial
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cultural care o însoțea s-au estompat cu atât mai repede cu cât fuseseră ridicate în slăvi; ideologia anilor 2000, înarmată cu o "necesitate economică" teoretizată în universal și împodobită cu o științificitate irefutabilă, nu are astăzi nicio nevoie de "suprastructuri culturale" pentru a închide uzinele nerentabile sau pentru a-și apropia salariații a căror precaritate este privită, dimpotrivă, ca o regulă necesară. Se pare deci că etnografii au devenit inutili în a-i ajuta pe gestionari în conducerea întreprinderilor naționale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de unde o dependență completă față de lumea exterioară, îndeosebi față de cea din sud. Totuși, această uniformizare fizică poate fi un factor pozitiv în ce privește organizarea însăși a economiei: niciun regionalism, niciun particularism, o tabula rasa pe care se poate instala ușor o suprastructură monolitică. Totul pare a fi posibil pentru planificator. Densitatea populației 230 000 km2, 195 000 locuitori, adică 0,85 locuitori pe km2. În afară de zonele mlăștinoase din nord, absolut pustii, această populație este răspândită pe întreaga suprafață a regiunii; nu există
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]