4,737 matches
-
irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. ... 12. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 126 alin. (2), potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, autorul excepției nu a arătat în ce constă încălcarea celorlalte dispoziții din Constituție invocate. În consecință, fiind nemotivate, susținerile privind încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, a art. 16 privind egalitatea în drepturi, și a art. 148 alin. (2) din Constituție nu au relevanță în cauză. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
exercitarea competenței constituționale de a legifera prin intermediul ordonanțelor de urgență și acesta a respectat prevederile art. 115 din Constituție, nu se poate spune că Guvernul a interferat cu atribuția Parlamentului de a legifera și nici nu a adus atingere supremației legii. ... 61. În sfârșit, cu referire la pretinsa lipsă a avizului de legalitate al Ministerului Justiției referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea constată că o asemenea critică este lipsită de relevanță constituțională, având în vedere că
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
ocupat funcția de inspector-șef interimar în perioada 1 septembrie 2018-15 mai 2019, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, și a semnat Ordinul IJ nr. 134/2018 în perioada în care mandatul său nu era valid, conform principiului supremației dreptului Uniunii Europene și caracterului obligatoriu al hotărârilor CJUE. (iv) În considerarea caracterului obligatoriu al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu se mai aplică, fiind contrare dreptului Uniunii Europene, astfel că
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
neconstituționalitate, autorii acesteia formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 61 din Constituție. Susțin că legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în ceea ce privește principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, având multiple carențe din perspectiva tehnicii legislative de natură a impieta asupra principiului statului de drept. în acest sens, expunerea de motive a legii are un caracter pur formal, nefiind prezentate argumente din care să rezulte
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) și ș); . ... ... ... 24. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 25 privind dreptul la liberă circulație. ... 25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la libera circulație, art. 25 alin. (1) teza a doua din Constituție prevede expres că „legea stabilește condițiile
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
filosofice abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea în acest sens art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, întrucât sunt lipsite de previzibilitate, claritate și precizie. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, și anume considerentele deciziilor nr. 494 din 10 mai 2012 și nr. 405 din 15 iunie 2016. Arată, astfel, că dispozițiile
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
ori pentru efectuarea unei anumite activități se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. “ ... ... 10. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare. (4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. ... ... ... 22. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (2) privind interdicția vreunui grup sau a vreunei persoane de a exercita suveranitatea în nume propriu, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi, art. 16 privind egalitatea în
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea a decis că dispozițiile de lege prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. ... 28. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 8 august 2018, paragraful 33, Curtea
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare. ... 20. Autorul sesizării susține încălcarea dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 120 alin. (1) privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale și ale art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale. ... 21. În vederea soluționării obiecției de neconstituționalitate, Curtea va proceda la verificarea
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
De aceea, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, „în România, respectarea [...] legilor este obligatorie“ (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
modificări și completări prin Legea nr. 111/2005, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. ... 24. Autorul sesizării susține încălcarea dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind caracteristicile statului de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 34 alin. (1) și (2) privind dreptul la ocrotirea sănătății și obligația statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice, precum și în art. 45 privind libertatea economică. ... 25. În vederea
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. În legătură cu acest principiu, instanța europeană a reținut că „unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“ (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, paragraful 44, Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat că, „odată
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
norme concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Totodată, s-a reținut că trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea (...) legilor este obligatorie“. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Constituție. O atare conduită pune semne de întrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, întrucât echivalează cu posibilitatea autorităților publice de a ocoli cadrul legal oricând și în orice condiții. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2), conform cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“ (a se vedea Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
de venit nu se încadrează între sursele de venituri proprii prevăzute de art. 65 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 nu este de natură să afecteze vreo dispoziție constituțională, întrucât Curtea Constituțională reprezintă, conform art. 142 din Legea fundamentală, garantul supremației Constituției. Astfel, în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea nu este competentă să verifice necorelările dintre norme din legislația infraconstituțională, ci doar conformitatea legislației infraconstituționale cu normele constituționale. Mai mult, art. 56 vizează contribuțiile financiare ale cetățenilor, și nu ale persoanelor
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
21. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 61 alin. (1) referitor la rolul și structura Parlamentului, art. 73 alin.
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. “ ... ... 16. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 21 alin. (4) referitor la jurisdicțiile speciale administrative, art. 47 privind nivelul de trai și art. 73 alin. (3) lit. p) potrivit căruia regimul general privind raporturile
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
constituționalitatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din Constituție: (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, regimul ordonanței de urgență se referă la: – cazurile în care poate fi emisă: situații
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din Constituție: (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, regimul ordonanței de urgență se referă la: – cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia [art. 115
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
Astfel, Parlamentul în calitate de autoritate legiuitoare deține pârghiile necesare de control asupra Guvernului și sub acest aspect. De asemenea, legile de aprobare sau respingere a ordonanțelor de urgență pot fi atacate la Curtea Constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției, de către subiecții stabiliți de Legea fundamentală, respectiv Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de către cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. ... 6
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituționalității unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituționale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, și ale art. 147 alin. (4), potrivit cărora deciziile Curții sunt general obligatorii (Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, cu titlu exemplificativ). ... ... -----
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
previzibil și în limitele unor repere concrete, care să elimine riscul ca, prin ingerința autorităților executive (Guvern, CNSU, comitete locale, județene), măsurile să capete caracter abuziv sau restrictiv al unor drepturi sau libertăți, în acest sens, statul de drept asigurând supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta. Principiul securității juridice presupune ca dreptul să fie previzibil și ca soluțiile juridice să rămână relativ stabile. Respectarea principiului previzibilității legii conferă coerență sistemului normativ, fiind de natură să asigure
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]