444 matches
-
cu creșterea importantă a susceptibilității apariției de cancere cu diferite localizări (risc global cumulativ de apariție a cancerului de 90%). Mai este cunoscut și ca sindromul sarcom, sân, leucemie și glande suprarenale (SBLA). Sindromul se datorează unei mutații a genei supresoare tumorale TP53, care în mod normal intervine în controlul creșterii celulare. Din tabloul clinic fac parte sarcoame cu debut la vârste tinere, cancere de sân precum și alte neoplazii: tumori cerebrale, leucemie, cancer de plămân. Cancerul de pancreas a fost și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
un proces de ischemie rece, ce nu trebuie să depășească 8 ore (14). 3. Epuizarea masei celulare injectate. 4. Rejetul celulelor injectate. 5. Recurența autoimună a afecțiunii diabetice, prin afectarea celulelor grefate. Prevenirea rejetului a fost recent studiată cu regimuri supresoare standard dar și cu tehnici moderne de imunoalterare și imunoizolare. Complicațiile ce apar în urma acestei proceduri sunt minore, notându-se pe de o parte o creștere marcată dar tranzitorie a transaminazelor în cazul unei canulări portale mai dificile, și pe
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
tânără. În anul 1991, a fost descoperită o genă mutantă - APC- prezentă În 10 % din cazurile de cancer de colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
splină, ganglioni limfatici. Limfocitul T își are originea în timus unde, pe parcursul dobândirii de markeri specifici diferiți, celulele stem orientate monoclonal spre seria T trec de la LT imature spre diferite tipuri de LT mature: LT helper, LT killer, LT citotoxic supresoare. Un mic număr de limfocite circulante provin direct din celula stem, nevehiculate prin timus și sunt numite celule natural-killer. Din punct de vedere al specificității răspunsului imun, LB - limfocitele B au rol de a forma anticorpi (Atc) iar LT - limfocitele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru antigeni (Atg), de asemenea receptori pentru porțiunea Fc a imunoglobulinelor G (Ig G) și pentru fracțiuni de complement: C3b, C4 și C12. Limfocitele T au markeri: T1+,T3+,T4+ pentru LT helper și T1+, T3+, T5+ pentru LT citotoxic supresoare. Ambele limfocite prezintă de asemenea complexul major de histocompatibilitate (CMH) ce joacă rol în schimbul de informație între macrofage și LT și LB. Pe LT helper găsim CMH clasa a I-a, iar pe LT citostatic-supresoare CMH clasa a II-a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o reducere a răspunsurilor la stimuli mitogeni. Pe de altă parte, s-a constatat la unii bolnavi o reducere a activității supresive a limfocitelor la contactul cu neuroantigenele, de unde și ipoteza că distrugerea mielinică apare ca urmare a reducerii funcției supresoare a limfocitelor T (a unor subpopulații de limfocite T, după cum am arătat mai sus). Alte studii arată o scădere a producerii de interferoni de către limfocitele bolnave puse în contact cu anumiți viruși. Toate aceste probleme sunt o preocupare, nu numai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în patogenia SM. Cecetările efectuate au emis ipoteza că prostaglandinele care reglează sistemul imunitar se găsesc în cantitate prea mică în organismul persoanelor atinse de SM. Prostaglandinele, fiind în cantitate mică, ar influența negativ activitatea limfocitelor T și a limfocitelor supresoare. Cercetările au demonstrat că supresia se găsește în cantitate foarte mică în organismul bolnavilor de SM în momentul unui puseu. Se știe că prostaglandinele au efect inhibitor asupra limfocitelor, care pot ataca mielina din sistemul nervos central. Iată cum, lipsa
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
proprietate exclusivă a pacientului, este distrusă la cererea sa, ori în eventualitatea decesului său. În nici un caz, după renunțarea la ea, aceasta nu poate servi la însămânțarea artificială în beneficiul altui cuplu. Ciclosporina este un metabolit fungic, ce intensifică funcția supresoare a celulelor T și reduce numărul de celule T helper (Van BUREN K. T. și colaboratorii, 1982). Studiile clinice de încercare au găsit efecte slabe favorizante la bolnavii tratați, inclusiv asupra progresivității bolii, a frecvenței puseelor și a severității acestora
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
medicamentele antiinflamatorii care acționează direct sau prin intermediul prostaglandinelor. Colchicina este unul dintre medicamentele a cărui utilizare curentă este cunoscută a fi dintre cele mai îndelungate. Are acțiune antiinflamatoare și moderat imunosupresoare. Oprește evoluția EAE, potențiază producerea postaglandinelor și acțiunea celulelor supresoare. Datele obținute până în prezent arată că medicamentele ar putea fi folosite chiar în cazurile cu evoluție cronic progresivă. Unele efecte secundare apărute în tratamentele îndelungate ca: nevrite, miopatie, leucopenie, limitează folosirea colchicinei pe o perioadă îndelungată. Indometacinul, fenilbutazona, diclofenacul, piroxicamul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mielin-specifice și macrofagele peritoneale să degradeze mielina la modelul animal al encefalomielitei alergice experimentale (EAE). Ca agent imunomodulator, Novantrone afectează prezentarea antigenului, inhibă secreția de gama interferon, factor alfa de necroză tisulară și interleukina 2 și crește activitatea celulelor T supresoare (CD8+). În studiile de cercetare ce folosesc modelul animal EAE, Novantrone a demonstrat efecte de supresie sau întârziere a dezvoltării, atât a EAE acut, cât și a recăderilor și a ameliorat simptomele clinice ale EAE, furnizând dovezi putenice pentru rolul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dedicat mutagenezei cu raze X, alături de Edgar Altenburg, cu care a publicat lucrări asupra genelor care modifică dimensiunea aripilor la Drosophila. În 1919, Muller a realizat o importantă descoperire a unei mutații (ulterior precizată ca inversiune cromozomială) care apare ca supresoare a crossingover-ului. O inversiune este o rearanjare cromozomială la care un segment de cromozom este inversat cap-coadă. Inversiunea apare atunci când un singur cromozom este rupt și rearanjat în el însuși. Inver siunile sunt de două tipuri: paracentrice și pericentrice. Inversiunea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
indus de factorii carcinogeni (de orice natură) care produc leziuni genetice și epigenetice în celulele susceptibile, celule care astfel dobândesc avantaje selective de creștere și se înscriu într-o expansiune clonală ca rezultat al activării protooncogenelor și inactivarea genelor tumoral supresoare“. 1.2.2. Carcinogeneza cu factori chimici Prima semnalare a implicării unor substanțe chimice în apariția neoplaziilor maligne îi aparține lui Percivall Pott (1714-1788). Acest chirurg a descris cancerul pielii scrotului la coșari, ca boală profesională provocată de gudroanele din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
decât prin infecția accidentală. O descoperire importantă pentru înțelegerea mecanismelor de oncogeneză în general și de carcinogeneză virală în special, care a fost prilejuită de cercetările asupra mecanismului de acțiune al virusului SV40 asupra celulei victimă, este evidențierea proteinei tumoral supresoare p53. S-a dovedit că proteina p53 poate fi ținta mai multor virusuri oncogene, care pe această cale reușesc să dejoace un important mecanism de supraveghere a apariției de celule neoplazice. Astfel, virusul SV40, prin antigenele pe care le conține
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și a unor mecanisme genetice și imunologice implicate în controlul și supresia acestui proces (contribuții care sunt datorate în bună măsură oncologiei virale). Ne referim aici la descoperirea, localizarea și descifrarea funcțiilor unei serii mereu crescătoare de protooncogene, oncogene, gene supresoare tumorale, microARN și respectiv deslușirea unor mecanisme de evaziune tumorală față de supravegherea imună, imunoeditarea tumorală și rolul unor citokine în procesul de oncogeneză. b) Relațiile între virusurile oncogene și procesele neoplazice asociate cu acestea, au fost stabilite în cea mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Jena, 1914). Este clar că marele citofiziolog german prevestea prin această meditație biologică descoperirea de peste 80 de ani atât a oncogenelor pentru care M. J. Bishop și H. E. Varmus au primit premiul Nobel în 1989, cât și a genelor supresoare de tumori (TSG). cercetările din ultimii 15 ani (1995-2010) tind să lămurească, evident, nu în totalitate, dar semnificativ, care este genul de substanțe care acționând, sau, dimpotrivă, fiind oprite să-și exercite funcțiile, realizează la concret controlul desfășurării ciclului celular
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se poate face (este eficientă), celula revine în circuitul de multiplicare. Dacă repararea ADN este defectuoasă, celula este condamnată la moarte prin apoptoză. Așa cum se va detalia în tabelul 2-3 (p. 159), o serie de virusuri oncogene pot bloca gena supresoare p53 și implicit produsul ei, proteina p53, creând astfel premize pentru tumorigeneză. Este vorba de antigenul T al virusului simian SV40, de antigenele E6 și E7 ale virusului Papiloma de la om, antigenul E1B adenoviral, proteina mdm2 codificată de gena MDM2
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
leagă și proteinele unor virusuri oncogene ce induc modificări structurale în secvențele de nucleotide ale genei. 80 % dintre mutațiile genei p53 sunt tranziții G-c→A-T la nivelul codonilor 175, 248 și 273. Evident că mutațiile genei P53 anihilează funcția supresoare de tumori a acesteia, favorizând persistența și metastazarea neoplaziilor ca și deturnarea de la evoluția firească spre apoptoză a celulelor în care repararea defectelor ADN-ului este imposibilă. De altfel, așa cum precizează Lucian Gavrilă și colab., mutații punctiforme și deleții ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cel patogen depinde de „jocul“ dintre factorii inductori activatori ai multiplicării și frânele moleculare ce se opun procesului de diviziune celulară. Inductori-activatori sunt factorii de creștere, mitogenii, unele proteine precum E2F (a se vedea p. 108). Frânele moleculare sunt genele supresoare ale tumorigenezei și proteinele codificate de ele: gena P53→proteina 53 (p.53); gena RB→proteina Rb ș.a.; d) știind că anumite cicline asociate cu kinaze scot din uz frânele moleculare proteinice de tipul p.53, p.21 ș.a., dând
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de factori fizici, chimici sau virali, constă din acumularea unor mutații independente la nivelul unor „gene cheie“. În cursul existenței sale, genomul organismelor vii este modelat de mutații care fie a) activează protooncogenele, fie b) perturbă și adesea inactivează genele supresoare tumorale. Astfel, transmiterea informației genetice conținută în genom, poate fi alterată de-a lungul numeroaselor generații de cicluri celulare în care are loc replicarea ADN. Fenomenul poate fi comparat cu dactilografierea unui text a cărui copiere poate strecura spontan o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în diferite forme de cancer și în celulele liniilor canceroase cultivate in vitro.30 În ultimii 15 ani au fost puși în evidență diferiți factori intrinseci și extrinseci care reglează negativ transcrierea hTERT. Între aceștia: p.53, p.RB→E2F supresorul tumoral Wilms, Mad 1 ș.a. Semnificativă ne apare stimularea transcrierii hTERT de către proto oncogena cMyc . Această protooncogenă, care este un inductor al proliferării celulare normale, intervine în procesul respectiv pe un timp foarte scurt (doar în clipa „inducției diviziunii celulare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulei agresate (polimorfismul p.53 ca factor predispozant al imortalizării de tip neoplazic); c) interferența cu procesul apoptotic. Încă din anii ’90, au apărut lucrări care dovedeau că atât in vivo cât și in vitro, anumite proteine virale anihilează efectul supresor al proteinelor celulare. Metaforic, atacul proteinelor virale poate fi asemănat cu acela al unor infractori care pătrund într-o bancă (în ADN-ul nuclear în cazul nostru), anihilându-i pe paznici. Operația de blocare a proteinelor supresoare p.53, pRb
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virale anihilează efectul supresor al proteinelor celulare. Metaforic, atacul proteinelor virale poate fi asemănat cu acela al unor infractori care pătrund într-o bancă (în ADN-ul nuclear în cazul nostru), anihilându-i pe paznici. Operația de blocare a proteinelor supresoare p.53, pRb ș.a., se produce prin cuplarea lor cu antigenul T (formarea de complexe cu antigenul T). În ultimii ani, s-a constatat însă că simpla blocare a căii p.53 → p.21 și Rb nu este suficientă pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este suficientă pentru activarea producției de telomerază și că imortalizarea celulară tipică neoplaziilor necesită intervenția și a altor factori care să-i ajute pe „infractorii virali“ să-și desăvârșească opera. Este vorba de operația de inactivare și a unor gene supresoare ale multiplicării. Cu alte cuvinte, antigenele virusurilor oncogene nu se mulțumesc să anihileze paznicii, ci scot din uz și sisteme centrale de supraveghere (putem să le comparăm cu aparatele de supraveghere video din interiorul băncii atacate). Una din aceste gene
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
organismului, genomul tuturor viețuitoarelor a cumulat în filogenie și continuă să acumuleze și în prezent o multitudine de mutații care stau la baza variabilității, în fond a evoluției. O parte dintre aceste mutații activează însă protooncogenele și/sau inactivează genele supresoare ale tumorigenezei. Așa se face că una din caracteristicile viului este instabilitatea genomică. Viața nu ar fi putut însă continua, dacă toate „atacurile“ factorilor stresanți ar fi avut răsunet în opera de modelare a genomului, adică dacă marea majoritate a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
experimentatori și curând de clinicieni începe să fie folosit din ce în ce mai des în cadrul terapiilor genice. Astfel, s-a experimentat: a) inserarea în celulele tumorale a unor gene suicidare, sensibile la tratamentul chimioterapic; b) transferul în genomul individului afectat a unor gene supresoare tumorale, care să inhibe acțiunea oncogenelor oprind multiplicarea anarhică a celulelor neoplazice; c) inhibarea activității oncogenelor prin mecanisme antisens. În istoria acestei preocupări se pot reține și unele cercetări românești (a. Muțiu și Daniela Rojanski); d) transferul unor gene responsabile
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]