8,354 matches
-
pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror modele de guvernare (sau mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă două obiective adiacente. Primul este de a arăta că teza avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că taxa era practic negociabilă. În general, și nu doar în relația dintre domnie și obștea Vrancei, colectarea birului era foarte ineficientă și inechitabilă. În primul rând, neexistând recensăminte, nu erau informații suficiente despre numărul și capacitatea de plată a supușilor. În al doilea rând, aceștia se puteau sustrage ușor plății. Este cunoscut un mare număr de cazuri în care persoane, dar chiar și sate întregi, au fugit în pădure pentru a nu plăti taxele, reapărând apoi în alte locuri sub
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
alte două trăsături specifice atitudinii lui Leonard Oprea în spațiul public: cultul prieteniei și necesitatea de a-și face ascultat punctul de vedere în dezbaterile cu adevărat importante. În momentul în care prietenii săi Vladimir Tismăneanu și Mircea Mihăieș sunt supuși linșajului în spațiul public (primul, pentru publicarea cărții Marele șoc din finalul unui secol scurt. Despre comunism, postcomunism, democrație. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu - la vremea respectivă, Ion Iliescu era Președintele României - pe care mulți au catalogat-o
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
azi încurcă locul, ei sînt vicioșii sărăciei și tot ei sînt cei care îndrăznesc să ne întrebe, cînd ies exasperați în stradă, de vrem să-i ucidem lent, cu pensii din care n-ar fi supraviețuit, dacă ar fi fost supuși unei asemenea pedepse în libertate nici pensionarii lagărelor de concentrare. Pentru a-i salva, merită să sfidăm FMI-ul, chiar dacă pentru asta ar trebui să plătim un impozit suplimentar, cel de solidaritate cu pensionarii.
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
fiind în special texte ale unor scriitori romantici sau care se folosesc în mod explicit de simboluri, dar metoda își dovedește eficiența mai ales în decodarea textelor considerate realiste, în care scriitorul recurge în mod inconștient la imagini arhetipale. Sunt supuși unei astfel de analize scriitori români (V. Voiculescu, M. Eminescu, I. Slavici, M. Eliade), dar și nume cunoscute din cultura europeană precum Shelly, Byron, Leopardi, Lamartine, Hugo, Hesse sau Bulgakov. Studiile sunt axate, în principal, pe surprinderea unor aspecte ce
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
cuvintelor, pe care le presupune scufundarea în lumea densă de taine ce condiționează scrierea, implică un (auto)consum ce face ca locul de la care veghează artistul să se transforme într-un loc al morții, pentru că protecția de sine este uitată: "Supus unui program uniform, de permanentă încordare, îți slăbești fără știință acuitatea simțurilor și receptivitatea îți scade. Începi să gândești ca hârtiile, ca albumele, ca tonele de tipărituri urcate pe raft... Se produce o înstrăinare de realități foarte periculoasă, agravată și
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
decât să conspectăm cărțile lor pentru a culege o mulțime de exemple de subversiune, disidență sau opoziție. După 1989, critica literară din țară a comentat alte asemenea exemple, care dovedesc că nu toți scriitorii români au fost oportuniști și penibil supuși regimului comunist. Unii doar au evitat colaborarea, alții s-au opus, au protestat și au suferit ani grei de închisoare - situațiile sunt foarte diferite. Știu că Uniunea Scriitorilor pregătește un monument închinat scriitorilor care au fost victime ale comunismului și
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
bază au luat și ele locul soborului parohial. Și pentru că Iisus a mîntuit lumea prin jertfă și prin propriul lui sînge, noii mîntuitori au găsit că e mai profitabil să o izbăvească din nou prin sîngele altora. Al milioanelor de supuși care nu se arătau prea tari în credință și suficient de zeloși în adorație. Ereticii și rîvna lor sectară au fost drastic sancționați ca deviaționiști și tot atît de eficient excomunicați cu ștreangul, cu pistolul, cu poțiunea de șoricioaică sau
Comunismul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9619_a_10944]
-
valorilor contemporane". Competiția în care "numele lor înalte" sînt boicotate, persecutate, ținute în anonimat de la Centru. Prof. dr. Adrian Botez merge chiar mai departe, susținînd, în articolul "Despre "nigers" de provincie și "albineții de metropolă", că scriitorii din afara Capitalei sînt supuși unei "segregări de tip Ku-Klux-Klan" de către "cei născuți - făcuți în București" și că între ei ar exista un "Război al Spiritului". Da, chiar așa, conașilor "albineți de București" - ce-ați zice dacă, foarte curând, "nigers" din provincie v-ar discrimina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
și acțiune, Pătârlagele, Câmpuleț, Turnuvechi (geografia imaginară a scriitorului, infiltrată în cea reală), nu are valoare de fundal contrastiv. Colectivitatea, comunitatea ce numără deja atâtea victime ale noului regim este mai mult - mai puțin - decât inertă. E lașă, ușor de supus și de manevrat, colaboraționistă. Ică, Moise, Cicerone Stoica, Celce fac absolut ce vor pe scena unui sat care, departe de a-i sancționa în vreun fel, baremi prin delimitare, îi asistă cu o adevărată voluptate a docilității. Când profesorul Horia
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
al activității sale. Sfârșitul capacității de exercițiu, ca și al celei de folosință, este dat de momentul încetării ființei persoanei juridice. DESPRE OCROTIREA PERSOANEI FIZICE Generalități A. Persoanele care trebuie supuse unor măsuri de ocrotire Codul civil prevede că sunt supuși măsurilor de ocrotire persoanele care nu pot să-și administreze singure bunurile și nici să își apere interesele în mod corespunzător, din cauza minorității în care se află, bătrâneții sau a unor probleme de sănătate, deși au capacitate de folosință. Instituția
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
liberei navigații pe fluviu; de a asigura că atât tranzitul (riveranii neavând dreptul de a impune vreo taxa de tranzit,65 dar având obligația de a simplifica la minimum toate formalitățile), cât și folosință porturilor, instalațiilor și materialului lor de către supușii, pavilioanele și bunurile tuturor puterilor, să se afle pe picior de egalitate;66 de a veghea că nicio atingere să nu fie adusă caracterului internațional pe care tratatele internaționale l-au stabilit în privința rețelei internaționale a Dunării. În domeniul tehnic
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
gata! LIMBUTUL: Să-l chemăm! Mă duc eu să-i spun cu vorbe meșteșugite de ce-l chemăm. LINGUȘITORUL: Măria Sa, fiind cel mai deștept, și cel mai bun, și cel mai drept, și cel mai viteaz, și cel mai iubitor de supușii săi... POSACUL: Gata bre! Mai trage-ți sufletul! PRICINĂ-ÎMPĂRAT (intră pe ușa din stânga, supărat): Ce-i gălăgia asta? Nu se mai poate omul hodini de răul vostru! Am să pun să vă taie capetele! LIMBUTUL: Măria Ta, ne-ai face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Acu' eu pe care să mă așez? LINGUȘITORUL: Pe cel alb, Măria Ta, ca să ne arăți că ești bucuros. Apoi numaidecât ne simțim și noi veseli, și surlașii strigă din surle să afle țara toată că Măria Sa-i mulțumit de supușii lui. Și-ndată toată suflarea, de la vlădică până la opincă, chiuie și-aruncă în sus cușmele! POSACUL (aparte): Până le-or prăpădi... PRICINĂ: Aud? Ai spus ceva? POSACUL: Ziceam să fie prostimea cu grijă la cușme, să aibă de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de tobe. Urale destul de anemice în plan îndepărtat. Lingușitorul se duce grăbit către ușa din dreapta, o deschide și face semne amenințătoare cuiva. Uralele se întețesc, sfetnicul pare mulțumit, revine. Treptat, uralele se vor stinge.) PRICINĂ: Așa... Acuma, fiindcă-mi știu supușii bucuroși și fără griji, precum se poate auzi, să ne întoarcem cu bunăvoie la ale noastre. Fata noastră cea mijlocie, Dana, și-a vădit înțelepciunea, pentru că nu-i puțin lucru să ai de soț un bărbat chipeș la port și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a-mboldi pe puturoșii de logofeți să scrie în terfeloagele lor toate acestea, pentru a rămâne și celor de după voi prilej de învățătură și de mirare. LIMBUTUL: Să nu te-ndoiești de asta, Măria Ta. Încă de pe acum nu doar supușii Măriei Tale, dar și vecinii, ba și alții dinspre capetele lumii nu mișcă un deget fără a întreba cum ai face Măria Ta dacă ar trebui să miști acel deget. Faima Măriei Tale a ajuns desăvârșită, și noi, solii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
chip, dar și la cerbicie cu răposata împărătiță, care se credea buricul pământului și mereu se-ncontra cu mine. Oare nu-mi datorezi și tu dragoste și supunere, ca și surorile tale? LIANA: Îți sunt, tată, cea mai supusă dintre supușii tăi. Iară dragostea mea pentru tine nu stă cu nimic mai prejos decât cea a surorilor mele. PRICINĂ: Să-mi spui, dară, fata mea cea mai mică, în auzul tuturor, cât de tare mă iubești tu pe mine. LIANA: Luând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
plecarea lui spre asteroidul următor, perdeaua-nor va fi coborâtă din nou. Micul Prinț intră din stânga, ezită în fața primului asteroid, tușește ușor. Se ridică perdeaua-nor. Regele, așezat pe un scaun, pare foarte plictisit.) MICUL PRINȚ: Bună dimineața! REGELE: A! Iată un supus! MICUL PRINȚ: Un ce? REGELE: Un supus. Ce altceva ai vrea să fii! MICUL PRINȚ: De unde poți ști cine sunt, dacă nu m-ai văzut niciodată până acum? REGELE: Ce întrebare! Pentru regi, lumea întreagă se reduce la un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fi coborâtă din nou. Micul Prinț intră din stânga, ezită în fața primului asteroid, tușește ușor. Se ridică perdeaua-nor. Regele, așezat pe un scaun, pare foarte plictisit.) MICUL PRINȚ: Bună dimineața! REGELE: A! Iată un supus! MICUL PRINȚ: Un ce? REGELE: Un supus. Ce altceva ai vrea să fii! MICUL PRINȚ: De unde poți ști cine sunt, dacă nu m-ai văzut niciodată până acum? REGELE: Ce întrebare! Pentru regi, lumea întreagă se reduce la un singur cuvânt: supușii. Eu sunt rege, deci tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
PRINȚ: Un ce? REGELE: Un supus. Ce altceva ai vrea să fii! MICUL PRINȚ: De unde poți ști cine sunt, dacă nu m-ai văzut niciodată până acum? REGELE: Ce întrebare! Pentru regi, lumea întreagă se reduce la un singur cuvânt: supușii. Eu sunt rege, deci tu nu poți fi decât un supus. (scurtă pauză. Micul Prinț cască) Păi ce faci? MICUL PRINȚ: Am căscat. REGELE: Datina la curte nu îngăduie să caști când e regele de față. Nu-ți dau voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fii! MICUL PRINȚ: De unde poți ști cine sunt, dacă nu m-ai văzut niciodată până acum? REGELE: Ce întrebare! Pentru regi, lumea întreagă se reduce la un singur cuvânt: supușii. Eu sunt rege, deci tu nu poți fi decât un supus. (scurtă pauză. Micul Prinț cască) Păi ce faci? MICUL PRINȚ: Am căscat. REGELE: Datina la curte nu îngăduie să caști când e regele de față. Nu-ți dau voie să caști! Îți poruncesc să nu caști! MICUL PRINȚ: Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
știu eu, nu sunt. Și nici nu-mi plac oile. MICUL PRINȚ (cască, se ridică): Nu mai am nicio treabă pe-aici. Am să plec mai departe. REGELE: Nu, îți poruncesc să nu pleci! Sunt foarte mândru să am un supus adevărat. Nu pleca, te fac ... ministru! MICUL PRINȚ: Ce fel de ministru? REGELE: Al... al Justiției. MICUL PRINȚ: Și pe cine să judec aici dacă nu-i nimeni în afară de Măria Ta? REGELE: Nu se știe, încă n-am străbătut niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
promoveze comportamentul etic; 2) Să asigure incriminarea coordonată a corupției naționale și internaționale; 3) Să se asigure că cei responsabili de prevenirea, investigarea, cercetarea și judecarea infracțiunilor de corupție se bucură de independența și autonomia adecvate funcțiilor lor; nu sunt supuși influențelor neadecvate și dispun de metode eficiente pentru strângerea de dovezi, protejarea persoanelor care ajută autoritățile în combaterea corupției și păstrarea confidențialității investigațiilor; 4) Să furnizeze măsuri adecvate pentru confiscarea și privarea de produsele infracțiunilor de corupție; 5) Să ofere
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
să spun - în frunte cu Franța și Anglia - nu se vor opune cu vehemență pornirilor războinice ale lui Hitler, s-ar putea ca lumea să treacă printr-un nou măcel. Hitler caută spațiu vital pentru nația lui. Vrea să aibă supuși, mai bine spus, iar aliații lui vor și ei câte un ciolan de ros. Țara asta a noastră se află din nou în mijlocul lupilor. Fiecare vrea să apuce o halcă cât mai mare din trupul bietei noastre țări... Care sunt
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a numit-o „Mein Kampf”. Individul a împărțit lumea în rase superioare - dominante - în care intră negreșit cea ariană, adică germană, și rase inferioare, care cuprind, printre alții, pe evrei și pe slavi, cărora le-a rezervat doar rolul de supuși. Învățătorul asculta cu ochii mijiți și clătina din cap a mirare. Care poate fi soarta noastră, domnule inginer? a întrebat în cele din urmă, vădit îngrijorat, învățătorul. Nu știu, domnule învățător. Până în prezent, însă, Germania a trecut la traducerea în
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]