10,100 matches
-
intrare să caște gura la spectacol. Eram în familie. Când oboseam, Merry maker's Band ne susținea cu efecte de baterie și prelua ștafeta. Publicul cerea, iar și iar, Le Temps des cerises: ..."cerises d'amour /aux robes vermeilles /tombant sur la mousse /en gouttes de sang..." Terence traducea pentru vecinii săi; înlocuind "cireșe" cu "rodii", era aproape un catren de Omar Khayam. Această melancolie luminoasă îi vrăjea pe beluci. Saadik venea întruna să ne umple paharele, arătându-ne de la cine
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
universal, convinși că "nu domesticești sufragiul univeral prin el însuși" (Renan) - să nu uităm că societatea franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este atinsă de paradoxul formulat de același De Maistre în Considérations sur la France: "Dacă ne gîndim bine, vom vedea că o dată începută mișcarea revoluționară, Franța și Monarhia nu puteau fi salvate decît de către iacobinism", ceea ce-l face pe Compagnon să exclame: "un contrarevoluționar pariază pe Revoluție pentru a reainstaura monarhia." Pornind
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
Portugal de la Lisabona. Aici se păstrează nu mai puțin de 28 de scrieri ale acestuia - mai multe chiar decât în marile biblioteci de la București -, ceea ce mi se pare un veritabil record pentru o prezență românească în străinătate. Spicuiesc dintre acestea: Sur une inscription métrique de l'Héraclée du Latmos (1942), Le "vicus quintionis" et le "vicus secundini" de la Scythie Mineure (1948), Le décret en honneur de l'architecte Epicratčs (1950), Bibliographie de l'antiquité classique 1896 - 1914 (Paris, 1951), Inscriptions latines
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
l'architecte Epicratčs (1950), Bibliographie de l'antiquité classique 1896 - 1914 (Paris, 1951), Inscriptions latines du Musée Dr.Leite de Vasconcelos (1951), Le dieu lusitanien Endovellicus (1952), La déesse Coventina de Parga (Galice) (1953), L. Fulcinius Trio, gouverneur de Lusitanie, sur une tabula patronatus de Juromenha (1953), Les inscriptions de Săo Miguel d'Odrinhas (1953), Q. Fuficius Cornutus, gouverneur de la Mesie Inférieure (1954), Les divinités orientales en Lusitanie et le Sanctuaire de Panóias (1954), Les Germains en Lusitanie (1954), C. Arruntius
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Les divinités orientales en Lusitanie et le Sanctuaire de Panóias (1954), Les Germains en Lusitanie (1954), C. Arruntius Catellius Celer, Gouverneur de Lusitanie sous Vespasien (1955), Les Celtes dans la Péninsule Ibérique selon Aviénus (1956), La déesse celtique Trebaruna (1957), Sur quelques noms de peuples de Lusitanie (1958), Tomis, cité gréco-gčte chez Ovide (1958), Notes d'épigraphie lusitanienne (1959), Les inscriptions latines inédites du Musée Leite de Vasconcelos (1960), Le nom Aefus et la cité d'Avobriga en Lusitanie (1960), Décret
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
cité gréco-gčte chez Ovide (1958), Notes d'épigraphie lusitanienne (1959), Les inscriptions latines inédites du Musée Leite de Vasconcelos (1960), Le nom Aefus et la cité d'Avobriga en Lusitanie (1960), Décret d'Histria en l'honneur d'Agathoclés (1960), Sur certaines divinités du Nord-Ouest de la Peninsule Ibérique (1964), Les cultes indigčnes en Espagne sous Trajan et Hadrien (1965), Catalogue des inscriptions latines du Musée Leite de Vasconcelos (1967). A observa că învățatul român a îmbinat hărnicia cu erudiția ține de
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
offerts ŕ J.Marouzeau par ses collčgues et élčves étrangers (Paris, 1948), Miscelânia de filologia, literatura e história cultural ŕ memória de Francisco Adolfo Coelho (1847 - 1919) (1950), Congresso Nacional de Arqueologia, I. Actas e memórias (1954) sau Ovidiana. Recherches sur Ovide publiées ŕ l'occasion du bimillénaire de la naissance du počte par N.I. Herescu (Paris, 1958). Ospitalitatea științifică a portughezilor s-a manifestat și față de alți oameni de cultură români, rămași în străinătate după instaurarea comunismului în țara natală, precum
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
anii ter-mi-nali? Ca-ro-li-ne tră-ieș-te cu o femeie în Pa-ra-mus, iar Levy sim-te că poa-te glumi cu ea că în-tre bărbați. - Nu fi porc, Jack, spu-ne ea, fără să-i zâm-beas-că. Era una din-tre căr-ți-le lui de memorii, ăia cu Big Sur în ti-tlu. Au avut-o pe lis-ta de lecturi fa-cul-ta-ti-ve, ni-meni n-a fost obligat s-o ci-teas-că. - Da, dar ce-au în-țe-les din ea cei care au ci-tit-o? - Oh, se aude vo-cea ei plata, în care se sim-te
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
pentru dedicațiile dublate de-o ironie abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
dedicațiile dublate de-o ironie abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela de
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
dublate de-o ironie abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela de care
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
de-o ironie abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela de care-și
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
o ironie abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela de care-și rîde
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
ironie abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela de care-și rîde măscăriciul
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă, curcă". În fine, Chirița în balonul Ciubăr-vodă (acela de care-și rîde măscăriciul Vălătuc
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
provocator Seule au milieu d'elle (Singură în mijlocul ei, 1985), urmat de Cet extreme amour (Această iubire extremă, 1986). Din 1987, colecția lui Sollers trece la Editura Gallimard, iar Jauffret o va urma. În 1993 îi apare un alt roman, Sur un tableau noir (Pe un tablou negru). Apoi, o dată cu trecerea într-o altă "etapă a operei", scriitorul va părăsi colecția lui Sollers și, după un titlu încredințat lui Julliard, va trece la o editură nou-înființată, Verticales, cumpărată apoi tot de
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
metrică și atmosferă versurile trimit cu gândul la lirica lui George Bacovia. "în bar de amis din lilas e pustiu/ cafeaua-i amară afară-i târziu/ un domn citește ziarul la masă/ iar eu îmi provoc o nouă angoasă// ménace sur l'europe asta lipsea/ la chine oui la chine nous habillera" (p. 6) Parisul real nu este cel din visele noastre culturale. El este un oraș al imigranților și al reclamelor absurde sau doar stupide, al dramelor mai mici sau
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
urmează să facem acum? Lionel începe s-o dezbrace. Liliane stinge lumina: nu vrea să fie văzută goală de Lionel. Noroc că nu știe nimic de sutele de mii de spectatori care o privesc avizi. Gérard bagă publicitate. Spectatorii rămân sur leur soif. Nu și Liliane. În plin orgasm, ea strigă: — O, mon Dieu! — Mi s-a mai spus, nu se abține Lionel. Gérard și toți tehnicienii sunt cu ochii pe monitoare, ignorând apelurile revoltate ale abonaților care amenință că vor
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
La première pârtie présente brièvement l'importance des fleuves et des mers pour la civilisation et le développement; nous mentionnons leș mots de Șir James Frazer: "Leș lois naturelles ont imposé que toutes leș grandes civilisations soient des civilisations fondées sur des terres fertiles, bien arrosées, sous l'influence d'une atmosphère marine." Metchnikov a analysé la liaison entre "leș civilisations et leș grands fleuves historiques." Après cette courte présentation, le point central du livre est devenu le Danube, qui est
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
le point central du livre est devenu le Danube, qui est pârtie intégrante du territoire ethnique de la Roumanie. Bien que le Danube ne soit pas le plus long fleuve de l'Europe, son importance est due à să position géographique sur le continent européen et, comme conséquence, îl est très important pour tout le continent. Le sens du cours du Danube constitue un fort témoignage de la liaison permanente entre géographie, histoire et politiques. Mais pour la Roumanie, c'est un élément
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
façon dont ceux-ci influencent la prospérité et le destin național de la Roumanie. Immédiatement après la Guerre de Crimée (1853-1856) on a créé la Commission Européenne du Danube, institution qui allait imposer et superviser leș mesures liées à la libre navigation sur le Danube. Le grand avantage de la Roumanie était le fait que șes intérêts concernant la navigation libre sur le Danube étaient en accord avec leș intérêts de quelques grands pouvoirs européens (surtout l'Angleterre et la France), lesquels șont devenus
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1853-1856) on a créé la Commission Européenne du Danube, institution qui allait imposer et superviser leș mesures liées à la libre navigation sur le Danube. Le grand avantage de la Roumanie était le fait que șes intérêts concernant la navigation libre sur le Danube étaient en accord avec leș intérêts de quelques grands pouvoirs européens (surtout l'Angleterre et la France), lesquels șont devenus dévoués à cette căușe. Aussi, le Danube a-t-il garanți notre avenir et notre prospérité dans cette grande confrontation
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nos intérêts spéciaux et la politique du pays. Notre destin de nous situer à côté des autres grandes nations du monde dépend en grande pârtie de la façon dont nous allons jouer notre rôle à șes bouches de versement. La navigation sur le Danube a été obstruée par différents types de barrières (surtout techniques et juridiques, à connotation politiques). Le régime de navigation a enregistré, lui, une évolution, laquelle a été associée à l'évolution des Pouvoirs européens et à leurs intérêts
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1856, lorsque la France et l'Angleterre étaient puissantes, la Russie s'est vu obliger à accepter le régime imposé par celles-ci; en 1871 la Russie est revenue une fois de pluș et a commencé à jouer un rôle important sur le Danube. En 1878 la Russie est devenue état riverain, et après la Conférence tenue à Londres (1883), le bras Chilia du Delta du Danube a été mis hors de l'autorité de la Commission européenne du Danube. Après la Première
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
la Conférence tenue à Londres (1883), le bras Chilia du Delta du Danube a été mis hors de l'autorité de la Commission européenne du Danube. Après la Première Guerre mondiale on a établi leș principes généraux concernant la navigation libre sur le Danube, mais aussi bien l'égalité de tous leș drapeaux; de point de vue technique, la Commission internaționale du Danube, qui avait été déjà créée, allait établir le programme de constructions nécessaires pour l'amélioration de la navigation. L'influence
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]