1,075 matches
-
baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi obțin rezultate mai slabe decât auzitorii; b). În schimb, În probele care implică percepția și memoria vizuală rezultatele surzilor sunt egale cu cele ale auzitorilor. (după G.Milcent, 1963). Testul Borelli-Oléron se Încadrează, alături de testul Kohs, Labirintele Porteus, Grace- Arthur etc., În grupa testelor de performanță. El a fost inițial conceput și pus la punct În vederea examinării copiilor deficienți
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor obținute de surzi, dar În cazul secvențelor constând din lovirea a trei cuburi diferențele au fost nesemnificative pentru unele vârste. În cazul secvențelor mai complexe, care constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi și auzitori au fost semnificative. În cazul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
dezvoltarea mentală a surdului este o simplă acumulare de experiențe sau de procedee care s-ar Înregistra ca amintirile. Se realizează, mai degrabă, Însușirea anumitor moduri de apropiere, de mișcare, care sunt mai mult sau mai puțin generale. De aceea surzii știu mai mult să facă decât să Înțeleagă ceea ce percep. (T.Căliman,1975). Dar, În urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1 („O”) atât la surzi (79,37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-au Înregistrat În desenarea unei stele cu 4 colțuri (model 8) la ambele categorii de subiecți. Performanțele globale mai bune
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței Între medii Între 4 și 5 ani și Între 5 și 6 ani diferențele sunt semnificative. La vârstele mai mari, la auzitori, diferențele dintre medii sunt semnificative (Între vârstele succesive) pe când la surzi s-au constatat diferențe semnificative Între 7 și 8 ani. Aceasta corespunde, În general, stadiilor dezvoltării intelectuale stabilite de J. Piaget. : până la 4 ani există gândire simbolică preconceptuală; Între 4-7/8 ani, avem gândire intuitivă, ale cărei articulații progresive duc
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
duc până În pragul operației (gândire prooperatorie); Între 7- 11/12 ani - este prezent stadiul operațiilor concrete, adică grupările operatorii ale gândirii, vizând obiectele manipulabile sau care pot fi intuite. Subiecții auzitori ating mai devreme stadiul operațiilor concrete (6-7 ani) față de surzi (7- 8 ani). Surzii prezintă Întârziere de un an față de auzitori. (vezi Tabelul 3).La vârsta de 4 ani media fiind foarte mică (5,08), testul nu este aplicabil, gama aplicabilității sale extinzându se Însă spre vârstele mai mari. Nici
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
gândire prooperatorie); Între 7- 11/12 ani - este prezent stadiul operațiilor concrete, adică grupările operatorii ale gândirii, vizând obiectele manipulabile sau care pot fi intuite. Subiecții auzitori ating mai devreme stadiul operațiilor concrete (6-7 ani) față de surzi (7- 8 ani). Surzii prezintă Întârziere de un an față de auzitori. (vezi Tabelul 3).La vârsta de 4 ani media fiind foarte mică (5,08), testul nu este aplicabil, gama aplicabilității sale extinzându se Însă spre vârstele mai mari. Nici la vârsta de 9
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Mioara Sandu Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă ”Elena Doamna” Focșani-Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini proprii. Surdopsihopedagogia, ca știință independentă, studiază particularitățile dezvoltării psiho-fizice a copiilor cu disfuncție auditivă (surzi, hipoacuzici, asurziți) și mijloacele adecvate, compensatorii, instructiv-educative și recuperatorii În vederea formării personalității și Încadrării lor depline În climatul socio profesional. Sarcinile principale ale surdopsihopedagogiei sunt următoarele: 1. Studiază cauzele surdității și particularitățile dezvoltării psihice a copiilor cu deficiențe de auz
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
surdologul. Compensarea este un proces adaptativ care se realizează mai mult sau mai puțin conștient și care tinde să restabilească echilibrul dereglat al unui sistem complex, așa cum este organismul uman. Echilibrul se dereglează la suprasolicitarea mediului (natural sau social). La surzi, compensarea se poate realiza pe cale organică, funcțională sau mixtă. Recuperarea presupune utilizarea (totală sau parțială) a ceve care altfel s-ar pierde. La surzi se pune problema recuperării, În perioada optimă, a resturilor auditive și a Învățării comunicării verbale. Recuperarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sistem complex, așa cum este organismul uman. Echilibrul se dereglează la suprasolicitarea mediului (natural sau social). La surzi, compensarea se poate realiza pe cale organică, funcțională sau mixtă. Recuperarea presupune utilizarea (totală sau parțială) a ceve care altfel s-ar pierde. La surzi se pune problema recuperării, În perioada optimă, a resturilor auditive și a Învățării comunicării verbale. Recuperarea poate fi biologică (prin operații de timpanoplastie, protezare, medicamentație etc.) și socială (pregătirea pentru integrarea socio profesională). Reeducarea - termenul are o sferă foarte largă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fi biologică (prin operații de timpanoplastie, protezare, medicamentație etc.) și socială (pregătirea pentru integrarea socio profesională). Reeducarea - termenul are o sferă foarte largă și se referă la reeducarea tulburărilor de comportament, psihice, motrice, a limbajului (În cazul afaziei) etc. La surzi se pune problema reeducării auditive (exersarea reziduurilor) pe cale naturală sau tehnică. Reabilitarea este procesul complex de redobândire a unui statut normal. Reabilitarea și recuperarea se referă la un sistem larg de măsuri (acțiuni) medicale, pedagogice, profesionale, culturale și sociale coordonate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
necesară o selecție a materialului vorbitor. Pentru cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le va exersa În comunicare, În circumstanțele naturale sau create, capătă o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și expresiile uzuale a căror utilitate imediată este mai mare, să le prezinte și să le exerseze În comunicare, pe bază de auz protezat și labiolectură, Într-o ambianță corespunzătoare. Astfel, denumirile jucăriilor: păpușă, mașină, minge
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
piața muncii a vizat absolvenți ai Grupului Școlar „Vasile Pavelcu” Iași promoțiile 2004, 2005 și 2006 (total 135 absolvenți). Acest studiu, În special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a realizat În colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute În urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți În sectorul privat); 33,33% din cei chestionați
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz În lumea normalității. Ora de limba română la clasa cu elevi deficienți de auz Prof. Adica Crăescu Grup Școlar ”Vasile Pavelcu” Iași Copilul cu deficiențe de auz are gândirea obiectuală, În imagini, iar limbajul este mimicogestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți În Învățarea gramaticii din cauză că În limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți În declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, Într-un
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură În cele mai multe cazuri, lor necorespunzându le semne În limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul În care au Încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor În propoziție
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
domeniul educațional. Școlile sunt eligibile pentru parteneriatele școlare, de aceea școala noastră dorește să aplice pentru un astfel de proiect, având ca partenere școli similare din Olanda, Turcia și Polonia. Titlul proiectului este „Deaf... so what?!”, iar tema principală: cultura surzilor, creșterea Încrederii În sine prin conștientizarea apartenenței la o comunitate culturală cu un specific aparte comunitatea surzilor. Anul acesta, În luna septembrie, ne-am bucurat de vizita a doi profesori din Olanda, prilej cu care am conceput noul proiect de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
astfel de proiect, având ca partenere școli similare din Olanda, Turcia și Polonia. Titlul proiectului este „Deaf... so what?!”, iar tema principală: cultura surzilor, creșterea Încrederii În sine prin conștientizarea apartenenței la o comunitate culturală cu un specific aparte comunitatea surzilor. Anul acesta, În luna septembrie, ne-am bucurat de vizita a doi profesori din Olanda, prilej cu care am conceput noul proiect de parteneriat școlar de tip Comenius. Parteneriatul are ca scop consolidarea dimensiunii europene În educație prin promovarea activităților
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
țări europene, de a Împărtăși experiențe, exemple de bune practici și de a pune bazele unei colaborări ulterioare. Colaborarea s-a concretizat În lansarea unei invitații adresate trupei de teatru a școliiNowordsde a participa la Festivalul Internațional de Teatru pentru Surzi de la Nitra, Slovacia, desfășurat În perioada 21 29. 01. 2008. A fost o Încântare pentru noi ca profesori să vedem ușurința cu care elevii noștri au comunicat cu ceilalți tineri cu deficiență de auz prezenți la festival și au legat
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a Învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor Îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de surzi. Nivelul destul de redus de cercetări din țara noastră privind efectele deficienței auditive asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a realiza un studiu experimental vizând atât specificul memoriei cât și gradul de dezvoltare a limbajului În funcție de gravitatea afecțiunii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vorbirea se realizează printr-o asociere Între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; În cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice În raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a Învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de Înlăturare a mutității care vizează Însușirea articulației și a celor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu deficiențe de auz. Importanța formării de interpreți În limbajul mimico-gestual În România lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii interpreți În limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți În suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu au primit nici o pregătire oficială pentru rolul lor și, probabil, au
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
socio-uman, dar cursurile au ca scop familiarizarea studenților cu această formă de limbaj, În eventualitatea comunicării profesionale cu aceștia. Nu avem la ora actuală decât 2 interpreți autorizați de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. La congresul Federatiei Mondiale a Surzilor de la Tokyo (1991) s-au formulat mai multe recomandări cu privire la direcțiile de cercetare În sfera limbajului gestual. Una dintre ele afirma că persoanele surde care folosesc În mod fluent limbajul lor național sa fie recunoscuți ca arbitri legitimi ai folosirii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să dețină poziții semnificative În eforturile ce se fac pentru cercetarea acestui limbaj. Prin urmare, se pledează pentru Încurajarea implicării a tot mai multe persoane surde În cercetarea propriilor limbaje gestuale. Acest lucru va fi posibil prin pregătirea superioară a surzilor În domeniul cercetării limbajului În general și a celui gestual În special, prin incurajarea participării la Întâlniri internaționale și naționale legate de limbajul gestual și prin Îmbunătățirea difuzării rezultatelor cercetării În rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2. comunicarea manuală nu este nimic altceva decât limbajul verbal al majorității populației făcut vizibil prin semne. A fost mult mai dificil să se descopere că
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]