22,147 matches
-
legate de teatru și de film (“perfecționismul nevrotic”, degradarea spectacolului în timp, epuizarea unor proiecte în “trăncăneală”), sau de rolul Franței în salvarea și recuperarea și lansarea artistului redus la tăcere acasă, sau alte obsesii legate de acest “acasă” (“sînt surprins, surprins plăcut, de monotonia obsesiilor mele”), portrete de epocă și “scandaluri” istorice. De pildă, scrie George Banu, scandalul “Revizorul desparte în două istoria teatrului românesc de după război și pînă în ’89, anul atîtor prăbușiri”. Așa cum în teatrul românesc se poate
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
au fost necesare scenele de la Curtea Iașilor, cu mișcarea Domnilor pe tronul Moldovei, dările împovărătoare, scenele de cruzime de la curtea lui Iani, țărani bătuți cu harapnicele de către arnăuți, țigani asupra cărora sunt asmuțiți câini. În atmosfera unui realism fantastic, romanul surprinde pasiuni pe două coordonate. Scene tari și pasiuni discrete, vârtej în bine și rău, incapacitatea de comunicare în pagini în care viața intimă a personajelor scapă în punctele sale esențiale. Cartea este scrisă cu emoție și simpatie, când sunt descriși
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
deși apreciate de criticii și academicienii epocii, doar Pielea-de-Măgar a rezistat cu bine la proba timpului și poate, într-o măsură mai mică, Dorințele ridicole, în timp ce Grizelda păcătuiește în ochii publicului contemporan prin lungimi greoaie și broderii supărătoare. Căutînd să surprindem specificitatea poveștii lui Perrault, am găsit o ezitare jucăușă, surprinzătoare și derutantă totodată, între adeziunea și distanțarea față de povestea tradițională, fapt mai evident la nivelul formulei narative și al simbolisticii. În povestea perraldiană, scurtă, concentrată (diferită de cea a contempranilor
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
o calamitate cu care lumea pare să se fi deprins. Că televiziunile se inspiră una de la alta și toate de la vechile scenarii cu care de 23 August TVR-ul ne intra în casă în ultimii ani de ceaușism nu mai surprinde pe nimeni, de asemenea. Iar după încheierea părții oficiale, iarăși nu mai surprinde pe nimeni că autoritățile locale se strîng la un chef, de bucurie că au ieșit cu bine „manifestările”. Vechea spaimă de pe vremea lui Ceaușescu, aceea de a
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
inspiră una de la alta și toate de la vechile scenarii cu care de 23 August TVR-ul ne intra în casă în ultimii ani de ceaușism nu mai surprinde pe nimeni, de asemenea. Iar după încheierea părții oficiale, iarăși nu mai surprinde pe nimeni că autoritățile locale se strîng la un chef, de bucurie că au ieșit cu bine „manifestările”. Vechea spaimă de pe vremea lui Ceaușescu, aceea de a nu se întîmpla ceva, s-a transformat în prilej de aferare locală și
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
că banii n-aduc fericirea, că cine nu e mulțumit cu ce are va pierde și puținul avut, că frumusețea e în suflet și bogăția vine din interior, că în casă importantă e înțelegerea etc. Însă în ultimul timp mă surprind stupid invidios pe „păpușile masculine” cu bani de mai sus și parcă îmi e tot mai rușine de chestia asta cu sufletul, gen Muzeul Satului. O fi rău!? Dacă vremurile Beatles-ilor au trecut și acum „money can buy me love
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
În America (2007, Editura Junimea, Iași, cu prefațe de Cezar Ivănescu și Doru Moțoc). În 2009, Alex Cetățeanu a debutat cu o ingenioasă carte gen mozaic venețian - poezii, poeme, identificări biografice, microsioane lirice, pasteluri, fabule, caligrafii ale unui homo ludens, surprins În perioade diferite ale vieții (copilărie, adolescență, tânăr, vârstnic - cu Întrebări și enigme). Peste toate, se arcuiește sensul gândurilor unui creator (trăitor În două culturi), care vede și aude În imediatul canadian, altoit, fără drept de tăgadă, pe o matrice
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
primăriile încă din văzduh, văzduh care n-a fost nici el bine administrat de către cei îndreptățiți să o facă și în care populația și-a pus toată nădejdea etc. etc. Dacă, obiectiv, măreața Zi Internațională a Zonelor Umede ne-a surprins, așa cum spuneam la început, înghețați și uscați, zona mediatică, în special cea vizuală, a fost perfect adaptată. Adică, integral umedă, cu ochii în lacrimi, cu spume la gură și... într-o stare de excitație generalizată pe care, din pudoare, nu
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
binele propriei opere, acest avantaj. "A scrie scurt înseamnă un efort de concentrare a expresiei și de concizie. Înseamnă a elimina ce nu este esențial, muncă extenuantă, și-așa, luând o groază de timp, nemaivorbind de greutatea însăși de a surprinde, săpând, rafinând, distilând esențialul râvnit", scria Constantin }oiu într-un articol din 1975 publicat chiar în "România literară", articol în care deplângea dezinteresul publicului pentru genul scurt deși, atrăgea ascriitorul atenția, "cei mai buni prozatori ai noștri, de ieri și
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
vorbea despre "alunecarea simbolică a faptelor mărunte", iar Nicolae Manolescu spunea despre proze că sunt "ușor artificiale". Critica a remarcat pitorescul (suportabil, nu acela alienat de mai târziu de la Fănuș Neagu) al personajelor cu psihologii ușor neobișnuite, puse în situații surprinse în latura lor contrariantă, atmosfera insolită degajată de "peisajele interioare ori exterioare" (Ion Negoițescu) punând aceste proze în relație cu cele ale lui Ștefan Bănulescu. Deși diferite ca abordare și situare în spațiu, o nostalgie oarecum apăsătoare străbate aerul schițelor
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
ascuns, de necunoscut și inexplicabil certifică deopotrivă persistența unor obsesii, posibile dedublări sau incapacitatea de luare în posesie. Finalurile sunt ocultate, rămân indecise, închise în metaforă ca într-un cufăr. În După ce lovitura s-a dus, naratorul e martorul îndepărtat surprins de o iminentă întâlnire, pe care o așteptase și o pregătise îndelung, Pădurea tânără a lui aprilie e o fantă în copilărie, în Lucrurile un tânăr nu va ajunge niciodată la fata dorită deși îi despart câteva trepte... Scenele din
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
creativității, a acțiunii inovatoare, de adaptare a mediului la nevoile celui ce-l locuiește. Pentru european, pentru spiritul lui, individul, omul, a devenit "măsura tuturor lucrurilor", scopul Istoriei și vehiculul ei. Fenomenul este analizat în capitolul " Apariția spiritului european", ce surprinde universul polis-ului grec, prima forma de organizare participativă din Istorie, al cărui rezultat a fost, dincolo de dinamismul economic fără precedent, o construcție spirituală ce va marca definitiv originalitatea Europei. "Primii filozofi greci au statuat o dată pentru totdeauna două trăsături
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
orice factură ar fi el. Și la noi, la Contemporanul - Ideea europeană, sectorul deficitar este cel al criticii; bineînțeles, vina e a noastră, plătim mizerabil! "Bătrânii" s-au îndepărtat mai mult sau mai puțin de critica curentă - dar nu-i surprindem publicând monografii sau lucrări de sinteze atât de necesare azi, măcar prin imitație a pieții literare franceze ce abundă de astfel de lucrări, pe teme infinit variate! -, iar criticii de vârstă medie, instruiți și cu talent literar - dacă nu totdeauna
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
fieful Niculeștilor aprigi, de unde provenea nu mai puțin apriga mamă a artistului de mai târziu. Cea care ținea morțiș să-l vadă pe adolescentul Mihai Berechet medic militar - în ciuda inaptitudinilor acestuia. Mihai Berechet este un veritabil creator de atmosferă. El surprinde admirabil spiritul epocii dinainte de război într-un oraș cosmopolit ca Brăila: "un port în plină efervescență în acei ani de după primul război", "Lume cosmopolită de armatori cerealiști și negustori bogați de toate neamurile." Și domnii cu haine de alpaca, cu
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
și în același timp tragică prin contactul ei cu piatra sau cu bronzul. Tăcerea se insinuează ca o condiție a dialogului cu singurătatea. La Moore forma încremenită dincolo sau dincoace de perfecția aparentă aparține proceslui biologic al devenirii și e surprinsă înr-o clipă cînd s-a oprit definitiv înainte de început sau dincolo de sfîrșit. în somnul embrionar sau în somnul descompunerii postume materia organică se chinuiește în marea singurătate a tăcerii cosmice. Moore nu comunică prin gesturi de o clipă. Mișcarea e
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
care toată această magie (și manie) referențială e suprema terapie a tragediei evenimențiale" (p. 47). Dan C. Mihăilescu are, ca nimeni altul în critica românească, vocația etalării unor nesfîrșite serii referențiale, aparent paradoxale, dar care reușesc de fiecare dată să surprindă de minune specificitatea operei aflate în discuție. Chiar dacă în felul acesta el lasă impresia că bate cîmpii sub narcoza marii culturi, se observă adesea că aceste dezvoltări rizomice care țin mai degrabă de proză decît de critica literară pot spune
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
Aurel Marin, Pericle Martinescu, I. Mirea, Horia Nițulescu, Grigore Popa, Rudd. Rybiczka, Teodor Scarlat, Ștefan Stănescu, Mircea Streinul, Miron Suru, Ion Șiugariu, Octav Șuluțiu. Sunt foarte multe nume care au rămas fără glorie, în zona literaturii minore. Ideologic, ne poate surprinde să întâlnim pe aceeași listă un poet de extremă stângă, cum este și va rămâne Mihai Beniuc, cu un scriitor simpatizant al legionarilor, cum e Mircea Streinul. E de observat că, alături de mulți poeți modești, gruparea se diversifică în sensul
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
în opera lui Proust". Muzică - adica Vinteuil, așa cum Bergotte = Literatura, iar Elstir = Pictură...). Pentru Proust, ca și pentru pictor, stilul e mai mult o chestiune de viziune decît de tehnica (...) Universul lui Proust este exprimat metaforic de artizan fiindcă este surprins metaforic de artist": atunci cînd el "înțelege că voința, fiind utilitara, slujind inteligență și obișnuință, nu reprezintă o condiție a experienței artistice", aceasta iluminare, prin purificarea de un contingent care poate fi, iată, propria voința, îl întoarce la esență lui
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
o anumita înclinație a capului, vrînd că fotografia să reprezinte o bunica, nu o boală", spune el la pagina 43 - cu imaginea stăruitoare și mereu-reaprinsă a celei care, pentru mine, nu mai era deja decît amintire; "durerea nu poate fi surprinsă decît de la o oarecare distanță", îmi reamintea Beckett, iar "morții sînt morți doar în măsura în care continuă să existe în inima celui care le supraviețuiește"... Nu există nici o legătură, aproape, între "Proust-ul de hîrtie" al lui Beckett și "Proust-ul de
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
la editura Institutului Cultural Român, Lumea criticului, un volum compozit, reunind articole de atitudine, răspunsuri la diverse anchete literare, recenzii de carte, texte cu substrat memorialistic. La fel ca în Lumea criticului, autorul reușește și de această dată să își surprindă cititorii. Dacă la volumul din anul 2000 elementul surpriză a fost dat de formidabilele texte de factură confesivă, acum autorul introduce un foarte necesar capitol de istorie literară dedicat perioadei 1945-1948. Scriind acest capitol, criticul reușește o dublă performanță. Pe
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
infinit mai grea, căci urma să mă aflu față în față cu o mulțime de prieteni pe care nu-i mai văzusem vreme îndelungată. Așa că atunci când mi-am zvârlit privirile peste băncile din "sala neagră" de la Odin, nu m-a surprins deloc senzația că mă uit la un tablou de Goya, o adunare de fantome reunite în jurul lui Eugenio Barba, un Barba care, dimpotrivă, îmi apărea ca dublul lui Dorian Gray. Această energie insolentă, această lumină orbitoare, această constantă provocare se
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
nu era ceva conștient. Maigret nu-și dădea totdeauna seama. De exemplu, credea că, în timp ce mînca singur la tejgheaua unui local, rămăsese Maigret și nimic altceva decît Maigret. Numai că, dacă și-ar fi privit fața în oglindă, ar fi surprins unele expresii ale lui Little John. Printre altele, cea a fostului violonist, în apartamentul său de la Saint-Régis, în momentul în care, venind din adîncul acelui apartament, din încăperea mobilată sărăcăcios, amenajată ca un fel de refugiu, îl privise pentru prima
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
unul după altul, plăti și ieși așa cum intrase. Joseph și Jessie erau de acum singuri pentru zece luni, în casa de pe Strada 169, din fața prăvăliei croitorului. Ce îl apucase să rostească deodată, cu glas tare, făcînd un trecător să întoarcă surprins capul: - Nu... Se gîndea la bătrînul Angelino, la moartea urîtă a bătrînului Angelino, și spunea "nu" pentru că era sigur, fără să știe exact de ce, că lucrurile nu se petrecuseră așa cum își imagina Lewis. Ceva nu se potrivea. Îi revedea pe
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
Uitînd că se afla la New York, îi vorbi franțuzește șoferului uluit. Își ceru scuze și îi dădu în engleză adresa prezicătoarei. Trebuia să-i pună o întrebare, una singură. Și ea locuia tot în Greenwich Village, iar comisarul fu destul de surprins să vadă o casă frumoasă, o casă burgheză cu patru etaje, cu o scară curată, acoperită de un covor, și cu ștergătoare în fața ușilor. Doamna Lucile Clarvăzătoare Doar cu programare Sună, și soneria, de partea cealaltă a ușii, răsună înfundat
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
le distinge nu posedă un substrat malițios. Exegetul se vrea și reușește a fi un meșteșugar de performanță al domeniului său, aidoma unui ceasornicar pasionat a regla mașinăriile ce indică pulsul valorii. Dar franchețea tranșantă a stilului său comportamental a surprins dezagreabil într-un mediu în care ambițiile scriitoricești erau inflamate, orice s-ar spune, și prin contactul lor cu modelul propagandistic al totalitarismului, maniheist și autoritarist, provocînd ispita gloriilor regizate și fluturînd instrumentul tabuizărilor. înfruntînd prejudecățile, a fost un spirit
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]