514 matches
-
a tradus cartea Eugenie și modernizare în România interbelică de Maria Bucur (Editura Polirom, Iași, 2005). A lucrat, de asemenea, pe probleme de gen pentru Institutul pentru Politici Publice (București), UNIFEM ă CEE (Bratislava) și Roma Participation Program (Budapesta). Romina Surugiu Este licențiată în Jurnalism (1998), a absolvit în 2001 Masteratul de Studii de Gen la SNSPA și este doctor în filosofie (2006). În prezent este asistentă universitară la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Editura Polirom, Iași, 2001. Toderean Rusu, Olivia (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia ă SNSPA, București, 2002. Femei și doamne în talk-show-ul politic din Româniatc "Femei Și doamne în talk‑show‑ul politic din România" Romina Surugiu Gabriela Vrânceanu Firea, jurnalistă, moderatoare de talk-show: Dar cine îi face sarmale de sărbători domnului Cocoș, că eu îi fac domnului Firea... Se uită la noi, să știți, cred că ambii... Elena Udrea, avocată, ex-consilieră a președintelui Băsescu: Domnul Cocoș
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dorește a fi și cea din România ă accesul femeilor la mijloacele de informare în masă nu este îngrădit în nici un fel, femeile sunt totuși subreprezentate atunci când este vorba de emisiuni politice și/sau dezbateri pe teme sociale și economice (Surugiu, 2002, p. 92). Printre factorii care induc această stare de fapt se numără atât temele considerate importante de către realizatori și, prin urmare, propuse spre dezbatere, cât și maniera de abordare a respectivelor probleme, dată de faptul că moderatorii, în marea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în discuție imaginea politicienelor așa cum este ea proiectată de talk-show-urile politice. Trebuie spus că, până în prezent, o serie de studii feministe au abordat reprezentarea femeilor în presă și publicitate (Grünberg, 2005; Bulai, Stănciugelu, 2004; Rovența-Frumușani, 2002), în emisiunile de divertisment (Surugiu, 2002) și reflectarea în mass-media a femeilor din viața politică (Bazavan, Oprea, 2005). Pentru cercetarea de față am ales trei studii de caz, identificate ca reprezentative în urma monitorizării celor mai importante emisiuni tip talk-show din perioada octombrie-decembrie 2005. Cazurile prezentate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
1997. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Nel, Noël, Le débat télévisé, Armand Colin, Paris, 1990. Rovența-Frumușani, Daniela, „Identitatea feminină și discursul mediatic în România postdecembristă”, în Brădean, Adina; Dragomir, Otilia (coord.); Rovența-Frumușani, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Rovența-Frumușani, Daniela, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004. Selby, Keith; Cowdery, Ron, How to study television, Macmillan Press, Londra, 1995. Silverman, David, Interpreting Qualitative Data. Methods
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
2004). Silverstone, Roger, Television and Everyday Life, Routledge, New York, 1994 (traducere în limba română de Claudia Morar: Televiziunea în viața cotidiană, Editura Polirom, Iași, 1999). Sreberny, Annabelle; Van Zoonen, Liesbet, Gender, Politics and Communication, Hampton Press, Creskill, New Jersey, 2000. Surugiu, Romina, „Oglindă, oglinjoară, cine-i mai frumoasă în țară. Imaginea femeilor în emisiunile românești de divertisment”, în Brădean, Adina; Dragomir, Otilia (coord.); Rovența-Frumușani, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Televiziunea în Europa: reglementări
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Sreberny, Annabelle; Van Zoonen, Liesbet, Gender, Politics and Communication, Hampton Press, Creskill, New Jersey, 2000. Surugiu, Romina, „Oglindă, oglinjoară, cine-i mai frumoasă în țară. Imaginea femeilor în emisiunile românești de divertisment”, în Brădean, Adina; Dragomir, Otilia (coord.); Rovența-Frumușani, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență. Raport de monitorizare ă România, Open Society Institute, Budapesta, 2005. Van Zoonen, Liesbet, Feminist Media Studies, Sage Publications, Londra, 2002. Yin, Robert
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și Iași . Despre impresiile lor din orașele noastre ave a să relateze Alex Lapedatu, membru al Academiei Române, în ședința Academiei de la 15 iunie 1934. Să-l urmărim. Plecând din București spre Iași, la 13 septembrie cu „poșta” timpului, „cei doi surugii - cu pieptarele lor valahe, cu mânicile largi ale cămășii, cu cismele lor î nalt e, cu căciulile mici de blană și cu pletele în vânt, plesnind mereu din bicele lor lungi, făcând să răsune pădurile de strigătel e lor - care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dimineața. „O vale închisă între dealuri acoperite cu păduri și livezi de pomi - aluni, meri, pruni încărcați de rod. Caprifolia și hameiul se cățărau pe copaci. Florile multe, dau locului un farmec deosebit . Ur căm culmile în strigătele sălbatice ale surugiilor care-și îndemnau astfel caii la drum. Urcăm o vale împădurită”. Apoi platoul accidentat al Iașilor „Din depărtare orașul părea foarte întins - case albe, clopotnițe strălucitoare, multă verdeață...” Intrară în Iași către apusul soarelui. Pe str ăzi lungi, pline de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
frânghie legau cei opt cai de un trunchi care încă purta coajă... vă cățărați în ieslea delicat umplută cu fân și, odată ajuns pe acea pernă moale, fără rezemătoare în spate, fără acoperiș pentru cap, dați semnalul de plecare. Primul surugiu răcnește un ordin strident, încalecă bidiviul său și rotește biciul în jurul capului, punând brusc echipajul în mișcare"). Dar dacă Alecsandri n-a cunoscut cartea lui Perrin, atunci a cunoscut-o probabil pe a lui Stanislas Bellanger intitulată chiar Le keroutza
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fenomenologie obscură amenință, în timp ce prozopopeea subsecventă a zilei se configurează în jurul unui "elan ascensional". Starea de expectativă se nutrește din sine, înfometată de propria consistență, precum i se întâmplă unui celebru personaj balcanic din poezia lui Ion Barbu: "Uneori, șuierăturile surugiilor sau vorbele lor îngânate de-a încălecare erau socotite de el ca semnaluri... Îngrozit, își zicea că n-are să mai scape din acea noapte și se trăgea de la geam. Răsuflarea îi era scurtată, urechile vâjâietoare și fiori-fiori îl treceau prin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Eu? Vine vorba, știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate rangul. Și dacă simți nevoia să plângi, fă-o, că doamna nu prea are lacrimi. Are doar grija domniei pentru beizadea Gheorghe. Un argat anunță că surugiul a pregătit trăsura. Jupâneasa Stanca schiță un salut scurt și suspinând sacadat ieși plină de importanță. — Ai spus: beizadea Gheorghe, domn? — Așa spusei, Marico. — Păi are opt ani. — Cam așa, dar nu i-a împlinit. Așa e: Casandra lui Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și schimbă-ți hainele, îmbracă-te ca un ienicer oarecare sau ca un negustor, întoarce-te pe jos. În fața porții o să fie tras un rădvan închis, negru, mai vechi, în ham cu două iepe cu mânjii lor alături. Îi spui surugiului că-l aștepți pe beizadea Ștefan și el o să-ți facă semn să te urci. Mergem doar noi trei, domnia ta, noi și fiul nostru, Ștefan. Ah, și vodă duse mâna spre față, nu mă mai doare așa de tare, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de la București, Târgoviște și Adrianopol soseau și plecau mereu din tabără. Marele stolnic Constantin Cantacuzino era nedespărțit de domnitor în toate sfaturile care se țineau. Au fost aleși cam opt sute de boieri care să alcătuiască alaiul și, împreună cu slugile și surugiii de la căruțe, erau peste o mie cinci sute de oameni. Vodă se văita că nu se simte încă în putere și-l lăsa pe unchiul său să ducă tot greul pregătirilor. Erau interceptate scrisorile diplomatice ce treceau prin Valahia, redactate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
palmă de pământ să fie pe numele domniei, că, de, domniile sunt schimbătoare și când se schimbă domnii se schimbă și stăpânii moșiilor domnești... Poruncește slugilor să scoată caii din grajd și să-i înhame la sanie. Or fi mâncat surugiii? Și până atunci arată-mi ce cărți ți-a mai adus grecul domniei tale de pe la Odrii sau Stambul. Niscaiva istorii rare? Lipită de perete, într-un ungher întunecos, o ladă de piele de Cordova, ce ar fi fost în mod
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privire sinceră. Tot drumul, dintr-un fel de stimă pentru durerea lui Ștefan, a condus ea conversația, fără să-și poată stăpâni bucuria de a merge cu sania. Gerul îi îmbujorase obrajii, izbucnea în mici hohote de râs ori de câte ori strigătele surugiilor o făceau să tresară. Când au trecut de Mogoșoaia, ceața deasă apucase să prindă de ramurile copacilor pădurii chiciura care transforma totul într-un peisaj de basm. Era ca și cum din vălătucii luminoși de ceață veneau spre ei copaci înveșmântați în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
moartă. Abia acum, când ea nu mai era, învăța fostul mare spătar să-i prețuiască dragostea, să aprecieze căldura căminului pe care mai tot timpul îl părăsea. Unde nu-l purtaseră până acum urzelile lui și ale lui neica Dinu? Surugiii opriră sania în dreptul mânăstirii Colței, cum făceau de obicei. Un fecior sări sprinten să-l ajute să coboare. De ce v-ați abătut din drum, țipă aproape pițigăiat Mihai Cantacuzino, mânați direct spre casă! Feciorul făcu o temenea, ferindu-se de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arsă, un turn înalt, cu clopotniță și ceas, Turnul Colței... Chirurgul spitalului se apropie de sania domniei sale; din câteva cuvinte se înțeleseră asupra orei când va veni la casele marelui boier pentru a-l consulta. Sania, în chiuiturile stridente ale surugiilor, porni pe pârtia înghețată. În turnul corpului de gardă, ceasul lui vodă bătea chindia și chirurgul, atent, începea să-l consulte. — Domniile îndelungi, înălțimea ta, obosesc și pe domnitor, și pe credincioșii lui, și pe cei ce-l dușmănesc. E
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Podul Târgului de Afară, dar când au ajuns la răscrucea cu ulița Mărcuței, n-au luat-o spre Fundeni, ci au tot ținut-o drept până au intrat în drumul de Afumați. Cât au mers printre așezările omenești ale mahalalelor, surugiii țineau caii în trap domol, doar când au intrat în pădure au început să-i șfichiuiască, să fluiere și să chiuie ca să pornească în trap îndrăcit și să înspăimânte lupii. Puțin după miezul nopții au ajuns la conacul sau mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ștefan joaca, dar pe nepoata domniei tale, Măriuța Brâncoveanca ot Mogoșoaia, ce o s-o faci? — Ce s-o fac? Dacă-i dai domnia ta zestrea ce i se cuvine, o mărit cu feciorul lui Neculai Vodă Mavrocordat. — Uui! chiui prințul Ștefan. Surugiii, crezând că e un îndemn pentru ei, răspunseră cu chiote și biciuiră caii care, speriați, o porniră în trap năvalnic. Ce făcuși, or să fărâme caleașca, se văita doamna Stanca. — Într-un sfert de ceas ajungem la Mogoșoaia, râse Ștefan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
caii care, speriați, o porniră în trap năvalnic. Ce făcuși, or să fărâme caleașca, se văita doamna Stanca. — Într-un sfert de ceas ajungem la Mogoșoaia, râse Ștefan. Mateiaș, de emoție, se ridică în picioare. Râdea în hohote imitând gesturile surugiilor. Stanca își puse la loc în pungă monedele de aur și argint, amânând pentru altă dată lecția de aritmetică. Recunoștea și ea că vremurile s-au schimbat, că de când legăturile domniei s-au întins peste toată lumea viața beizadelelor este mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aștepta careta cu șase telegari gata înhămați și cu merindea de drum pregătită într-un coș acoperit cu un șervet alb. Prințul doar descălecă, schimbă câteva vorbe cu căpitanul gărzilor, îi dădu ordine precise ispravnicului în vederea găzduirii doamnei la palat, surugiilor le spuse că nu dorea să meargă în trap nebun, că se simte obosit și ar dori să doarmă pe drum. Se urcă în caleașca luxoasă, dar când să dea cu mână semnalul de pornire strigă cu putere: — Stați! Se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de după palat și lumina puternică îl trezi la realitate. — Repede, să ajung la prânz la Târgoviște, spuse prințul mergând grăbit. — Fără grijă, ajungi în trei ceasuri și jumătate, că armăsarii sunt stătuți în grajd pe ovăz și abia îi țin surugiii. Când să se urce în caretă, Ștefan simți o atingere ușoară a brațului drept. Întoarse capul și-l văzu pe intendentul palatului în genunchi pe pietrișul aleii. — Măria ta, rogu-te, lasă-mă să-ți sărut mâna. Ștefan ca în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
am văzut niciodată. — Nea Marine, lasă, nu se cade, eu nu sunt vodă... — Pentru mine ești. Să trăiești, măria ta, și-i mai sărută o dată tandru mâna spălată de lacrimi. Sări în caretă, dădu cu aceeași mână dreaptă semnalul plecării, surugiii chiuiră și armăsarii trăpași porniră, mai-mai să se desprindă de drumul bine pietruit al Târgoviștei, ca în basme telegarii înaripați. De la Târgoviște au pornit pe înserat, că era lună plină și prin codrul desfrunzit se vedea ca ziua. Erau doi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îl făceau pe Leu să-și grăbească pasul în trap liniștit, când nu, urmăreau cum crește umbra înaintea lor, ei mergând spre răsărit, apoi cum apare din față discul lunii ușor ciunt luminându-le calea. Luni după-amiază în chiote de surugii sosea la București prințul Ștefan în careta-i luxoasă, gonind pe Podul Mogoșoaiei. Duminica Floriilor fusese o zi însorită și foarte caldă; speriați să nu le-o ia alți pomi înainte, caișii și piersicii de prin livezi și vii s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]