514 matches
-
în colaborare), Iași, 1985; Oglinda la zid, Iași, 1992; Ușa din spate, Iași, 1994; Sfârșitul drumului, începutul călătoriei, Iași, 1998; Eu și câțiva prieteni, Timișoara, 2000. Repere critice: Iolanda Vasiliu, Portret al poetului ultragiat la tinerețe, DL, 1993, 2; Alexandru Surugiu, Ieșirea din labirint, „Timpul”, 1993, 2; Ioan Holban, „Slash”, adică rană, lovitură, a răni, a lovi, a biciui, CRC, 1993, 41; O. Nimigean, Bosch c’est moche?!, CL, 1993, 14; Gabriela Gavril, „Ușa din spate”, CL, 1994, 4; George Vulturescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
unde va auzi mul te destă inuiri: „Conul Manole nu s-a lipsit de nimic. Masă întinsă tot anul. Chefuri la toartă. Femei! Le aducea cu poștalionul de la Viena și din Franța. Când ieșeau pe poarta viei, pocneau harabnicile, chiuiau surugii, scăpărau pietrele drumului... Pe atunci vinul curgea gârlă, chimirurile erau doldora de galbeni, în toiul culesul ui, femei goale, așa cum le-a lăsat Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
copleșit de responsabilitatea incitării lor la o schimbare cu consecințe incalculabile, iar răspunderea îl apăsa acum cu atât mai tare cu cât acceptaseră nici ei nu știau bine ce - "să trăim ca voi". Drace! Dar cum trăiau de fapt ei, surugiii de cai troieni, care în jurul lui își jubilau acum cu salve de artificii verbale ceva ce nu se putea numi izbândă, ci cel mult anexarea unui spațiu al frământului - un pântec cabalin a cărui ostilitate nici măcar nu ieșea o dată pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
valoare pentru expediere. Pentru fiecare poștă, care însemna 20 km distanță de la punct la punct, se plăteau 4 bani. Urmare a bunei organizări în timpul domniei lui Mihai Sturdza au fost frânate abuzurile și bătăile pe care călătorii le împărțeau adesea surugiilor, silindu-i să meargă mai repede, fapt care pricinuia și vătămarea sau moartea cailor. După Unire, poșta a fost organizată prin legea din 1864, statul rezervându-și dreptul de monopol. Acum se publică pentru prima oară și „Buletinul telegrafo-poștal". În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poștal „în stare bună". La 22 ianuarie, cu nr. 1591, Kogălniceanu, preocupat de rezolvarea problemei, revenea către prefecți reamintindu-le că „prin toate despărțirile drumurilor poștale, caii se află în cea mai proastă stare, lipsă dintr-înșii și din numărul surugiilor, precum și lefile acestora neplătite pe mai multe luni" fac călătorii să „sufere cele mai mari dificultăți". Vorbind, în continuare, de lipsa de cai, atrăgea atenția că sunt „funcționari poștali care maltratează sau pretind de la călători mai mult decât prescrie datoriile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
serviciu, având „a fi bine dresați și întotdeauna potcoviți". Se stabilea modul de înhămare a cailor la trăsuri. „La o cărucioară de poștă sau cariolă poștală a Guvernului se vor pune numai 2 cai și vor fi mănați de un surugiu de pe capră. La o trăsură de 2 persoane sau brișcă, 4 cai mânați de călare sau de pe capră, conform dorinței voiajorului. La trăsurile cele mari, precum carete grele de drum și altele, de la 4 până la 6 persoane, se vor pune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de 2 persoane sau brișcă, 4 cai mânați de călare sau de pe capră, conform dorinței voiajorului. La trăsurile cele mari, precum carete grele de drum și altele, de la 4 până la 6 persoane, se vor pune 6 cai, mânându- i un surugiu călare; când însă drumul ar fi greu și trebuința ar reclama și altă adăugire de cai, aceasta se va rezolva pe contul antreprenorului, neputându-se pretinde niciodată un număr mai mare de cai". Personalul care servea poștei era format din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reclama și altă adăugire de cai, aceasta se va rezolva pe contul antreprenorului, neputându-se pretinde niciodată un număr mai mare de cai". Personalul care servea poștei era format din: un căpitan de poștă, un ceauș (chehai) și câte un surugiu de fiecare 4 cai. Tabloul cu numărul cailor și oamenilor de la stațiunile de poștă arată astfel în Despărțirea nr. 1, din Sculeni prin Iași, Vaslui, la Bârlad, cu începere de la 1 mai 1864: Exista și un marș rut a poștei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu ștafete; c) transporturile - expediții ale statului; d) funcționarii civili și militari care erau în serviciu și călătoreau cu caii de poștă, dar nu și cei care ar fi călătorit cu caii lor sau cu birje închiriate; e) dorobanții și surugii aflați în serviciu; f) transporturile de bagaje ostășești; g) călătorii pe jos; h) vitele cu care se făceau transporturile la lucrările de drumuri publice; i) cărăușii care transportau sare în contul guvernului, atât la trecerea lor cu carele încărcate, cât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru fiecare pereche de 4 cai câte o țesală, perie etc.; f) la fiecare stație poștală pe lângă numărul hamurilor prevăzute mai sus, va exista câte un tacâm de hamuri de 4 cai cu șeaua lor; g) când se va porni surugiul de olac, i se va da câte două ștreanguri noi, spre a le avea în caz de trebuință. Punerea în aplicare a legii de la 1864 găsea România restructurată într-un număr de județe cu un număr de 160 deputați în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprecia Rodion în Opinia (6 septembrie 1913), Petru Rășcanu spunea: „Am apucat vremile când pentru o greșeală cât de mică se trăgeau scriitorului 25 de bice la scara boierească; am văzut cu ochii cum țăranii erau bătuți cu harapnicul de către surugiii boierești pentru că nu putuseră da în lături la timp înaintea butcei boierului; am fost față de multe ori la sălbatica priveliște a unui nenorocit dus între doi slujitori, condamnat de a primi bice la principalele colțuri ale orașului; am văzut tainița
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tragere la sorți după lista în care sunt înscriși toți flăcăii; că guvernul face șosele - ceea ce se făcuse numai prin beilic; când țăranul știe că „s-a ridicat bătaia", că merge și el liniștit pe drum și poate striga la surugii boierești că „jumătate de drum este a lui". „.Țăranul, scria Rășcanu, s-a încredințat că mai presus decât toți este cineva care se îngrijește și are milă de el. El nu citea gazete și nici nu făcea politică, dar vedea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
societate, cultură, Institutul European, Iași, 1999; Argumentarea. Modele și strategii, All, București, 2000; (în colab. cu Gaudreault, Romain) Pour connaître la science des signes. Introduction à la sémiotique, Editura Fundației "Meridian", Craiova, 2001; (în colab. cu Brădeanu, Adina, Dragomir, Otilia, Surugiu, Romina) Femei, cuvinte și imagini, Polirom, Iași, 2001; (colab.) Lexicon feminist, Iasi, Polirom, Iași, 2003; Analiza discursului. Ipoteze si ipostaze, Tritonic, București, 2004. Harvey SACKS (1935-1975), sociolog și antropolog american, fondatorul metodei analizei conversaționale. Lucrări de referință: (în colab. cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o bună parte din opera sa poetică apărută până atunci (Ură, Plecare, În Arhanghel, Sub stele, Vis de mai, Gusla, Naiada, Noapte de aprilie, Noapte de iunie, În restriște, Ecourile nopții), iar în proză publică Pe drum de poștă, Piratul, Surugiul, Casa cu numărul 10, Pomul Margaritei, Observațiune asupra d-rei Teste. Cincinat Pavelescu, Carol Scrob, Al. Obedenaru, D.N. Saphir, G. Russe-Admirescu, toți din cercul „Literatorului”, sunt prezenți cu versuri. Mircea Demetriade, Mircea Pillat, St. Grozea, D. Teleor, Th. M. Stoenescu dau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au participat: prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița - Periboina. Tema aplicației a fost - Cunoașterea biodiversității biocenozelor din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă de specialitate cu cărți de biologie marină și reviste în serie completă. La Stațiune
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
reviste în serie completă. La Stațiune au fost reluate unele cercetări, care au fost concretizate în mai multe contracte de cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Stațiune au fost reluate unele cercetări, care au fost concretizate în mai multe contracte de cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Hymenoptera - suprafamilia Apoidea) și rolul lor în polenizarea plantelor cultivate și spontane din România. 2. Ana Davideanu, 1998 Contribuții la studiul Heteropterelor din România. 3. Viorica Coadă, 2001 Cercetări privind cunoașterea gastropodelor (Mollusca Gastropoda) din rezervația „Codrii”, Republica Moldova. 4. Victor Surugiu, 2002 Populațiile de Polychete (Annelida) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor ecologic. 5. Orieta-Mihaela Hulea, 2003 Cercetări privind cunoașterea subfamiliei Chironominae (Diptera Chironomidae) din Rezervația Biosferei Delta Dunării din punct de vedere taxonomic, ecologic
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
MUSTAȚĂ a dat tot ceea ce are mai bun, știința de carte, spirit organizatoric, respect față de casta căreia îi aparține. Este bine ca după domnia sa la conducerea acestui așezământ au venit doi elevi ai săi, dascăli universitari și ei, dr. Victor SURUGIU și apoi dr. Mircea NICOARĂ, lăsându-i profesorului puțin timp de odihnă, bine meritată. În încheierea acestor puține, dar calde și din inimă rânduri, îi reamintesc PROFESORULUI și OMULUI, întregul meu respect și mare prețuire pentru strădania de a sărbători
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și jovial, unul dintre vizitii era un mustăcios cu chef care vorbea în orații. Ne-am nimerit în căruța lui în care se cățărase și Traian Țanea, redactor șef la Lupta Moldovei. Făcând cu ochiul, ziaristul ne atrase atenția la surugiu: „E mijlocașul lui Ion Istrati”. Asta însemna, în schemele literare ale timpului, că era vorba de un personaj pozitiv, întruchipând pe țăranul nu tocmai dumerit dar care aprobă orice măsură politică și care în final ajunge un cetățean lipsit de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au participat: - prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița - Periboina. Tema aplicației a fost - Cunoașterea biodiversității biocenozelor din
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă de specialitate cu cărți de biologie marină și reviste în serie completă. La Stațiune
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
reviste în serie completă. La Stațiune au fost reluate unele cercetări, care au fost concretizate în mai multe contracte de cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]