8,005 matches
-
compunerea acestui corp pot fi diferite de cele ale alegerilor generale." În legătură cu dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție și invocat în motivarea excepției, Guvernul arată că "alegerile pentru constituirea Parlamentului României se desfășoară, cu respectarea suveranității naționale, potrivit legii electorale în vigoare, care garantează oricărui cetățean dreptul de a candida, dacă sunt respectate, însă, și alte condiții, impuse de Constituție și legile electorale în vigoare în acel moment. Așadar, chiar dacă alegerile parțiale, prin care se desemnează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
reglementarea permisiunii de a fi înscrise în cursa pentru un mandat vacant, pentru alte formațiuni politice decât cele care au depășit pragul electoral la alegerile generale, în baza căruia s-a constituit deja corpul reprezentativ, ar reprezenta o înfrângere a suveranității naționale și a mandatului reprezentativ, acordat pentru o perioadă de 4 ani, astfel cum este consacrat în Constituția României actuală". Se apreciază așadar că restricția impusă "este suficient de rezonabilă, este proporțională cu situația care a determinat-o, fiind impusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
a mandatului reprezentativ, acordat pentru o perioadă de 4 ani, astfel cum este consacrat în Constituția României actuală". Se apreciază așadar că restricția impusă "este suficient de rezonabilă, este proporțională cu situația care a determinat-o, fiind impusă de imperativul suveranității naționale, și nu afectează în niciun fel substanța dreptului, orice cetățean având dreptul de a se asocia în partide politice, inclusiv parlamentare". "În caz contrar, în situația concretă s-ar crea situația paradoxală de a se obține un mandat parlamentar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
durata mandatului acestei adunări." Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispozițiile art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 sunt constituționale. Acestea nu aduc atingere principiului constituțional prevăzut la art. 2 din Legea fundamentală, potrivit căruia suveranitatea națională aparține poporului român, și nu contravin nici art. 37 din aceasta, referitor la dreptul de a fi ales, întrucât "legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Adăugarea prin lege a unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câștigător." Dispozițiile din Constituție invocate, reținute în încheierea instanței de judecată de sesizare a Curții, sunt cele ale art. 2, 37 și ale art. 115 alin. (6), care prevăd următoarele: - Art. 2. - Suveranitatea: "(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu."; ... - Art. 37. - Dreptul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
clasat candidat urmând a fi declarat câștigător." Dispozițiile din Constituție invocate, reținute în încheierea instanței de judecată de sesizare a Curții, sunt cele ale art. 2, 37 și ale art. 115 alin. (6), care prevăd următoarele: - Art. 2. - Suveranitatea: "(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu."; ... - Art. 37. - Dreptul de a fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
alin. (6), care prevăd următoarele: - Art. 2. - Suveranitatea: "(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu."; ... - Art. 37. - Dreptul de a fi ales: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
au făcut obiectul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , cum în mod eronat susține autorul excepției, ci au fost reglementate printr-o lege organică - Legea nr. 323/2009 . 2. Referitor la pretinsa încălcare a principiului suveranității, reglementat de art. 2 din Constituție, prin aceea că este afectat caracterul liber al alegerilor, Curtea Constituțională constată că nici aceste susțineri nu pot fi primite. Curtea a statuat în jurisprudența sa, de pildă Decizia nr. 419 din 26 martie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
Constituțională constată că nici aceste susțineri nu pot fi primite. Curtea a statuat în jurisprudența sa, de pildă Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție , poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție , poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum". Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală , sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
35/2008 , "Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu (...)", care au în vedere și dispozițiile referitoare la pragul electoral, care, odată îndeplinit ca urmare a desfășurării alegerilor generale, dădea dreptul la obținerea mandatelor. Așadar, în spiritul principiului suveranității, actualul sistem electoral român prevede modalități specifice și concrete de natură să asigure reprezentativitatea organelor constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, și anume principiul reprezentării proporționale și regula pragului electoral. Opțiunea legiuitorului nu împiedică organizarea unor alegeri libere, astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
parlamentare parțiale, Curtea reține că acestea au loc ca urmare a vacantării unui mandat de parlamentar. Organizarea unor astfel de alegeri are drept scop completarea mandatelor parlamentare, însă cu respectarea structurii Parlamentului constituite în urma desfășurării ultimelor alegeri generale. Pentru respectarea suveranității, a voinței electoratului exprimate în cadrul alegerilor generale, se impune ca în această etapă a alegerilor parțiale, subsidiară și complementară alegerilor generale, să fie respectată aceeași condiție a îndeplinirii pragului electoral, pe baza căruia un partid politic a obținut reprezentare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
a constituit organul reprezentativ suprem al poporului român, într-o anumită componență politică, a cărei modificare nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile stabilite de lege. În concluzie, această condiție prealabilă nu aduce atingere principiului constituțional al suveranității naționale, ci, dimpotrivă, este reglementată în scopul respectării acestuia. 3. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 37 din Constituție , cu privire la dreptul de a fi ales, Curtea constată că susținerile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. Condițiile de fond și de formă pe care o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
care nu aparține unui partid reprezentat în Parlament înseamnă a consacra că ceea ce nu s-a obținut prin alegerile generale să se poată obține pe calea ocolită a alegerilor parțiale. Având în vedere și considerentele reținute mai sus în legătură cu principiul suveranității, Curtea constată că dispozițiile art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 nu aduc atingere dreptului de a fi ales în substanța sa, astfel cum susține autorul excepției, ci condiționează exercițiul său de îndeplinirea unei alte cerințe, aplicabile în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
La articolul 1, paragraful 4 se va citi după cum urmează: «4. Termenul teritoriu al unei părți contractante înseamnă: - în ceea ce privește România, teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra teritoriului și mării teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora România își exercită jurisdicția, respectiv drepturile suverane, în concordanță cu propria sa legislație și dreptul internațional; - în ceea ce privește Republica Albania, teritoriul aflat sub suveranitatea Republicii Albania, inclusiv apele teritoriale, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176691_a_178020]
-
teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora România își exercită jurisdicția, respectiv drepturile suverane, în concordanță cu propria sa legislație și dreptul internațional; - în ceea ce privește Republica Albania, teritoriul aflat sub suveranitatea Republicii Albania, inclusiv apele teritoriale, precum și zona economică exclusiv�� și platoul continental asupra cărora Republica Albania își exercită, în conformitate cu legile și reglementările naționale și dreptul internațional, drepturile legale și suverane.» Articolul II La articolul 3, alineatul 1 va fi amendat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176691_a_178020]
-
La articolul 1, paragraful 4 se va citi după cum urmează: "4. Termenul teritoriu al unei părți contractante înseamnă: - în ceea ce privește România, teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra teritoriului și mării teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora România își exercită jurisdicția, respectiv drepturile suverane, în concordanță cu propria sa legislație și dreptul internațional; - în ceea ce privește Republica Albania, teritoriul aflat sub suveranitatea Republicii Albania, inclusiv apele teritoriale, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176691_a_178020]
-
teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora România își exercită jurisdicția, respectiv drepturile suverane, în concordanță cu propria sa legislație și dreptul internațional; - în ceea ce privește Republica Albania, teritoriul aflat sub suveranitatea Republicii Albania, inclusiv apele teritoriale, precum și zona economică exclusivă și platoul continental asupra cărora Republica Albania își exercită, în conformitate cu legile și reglementările naționale și dreptul internațional, drepturile legale și suverane." Articolul II La articolul 3, alineatul 1 va fi amendat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176691_a_178020]
-
palatal fratelui mamei Regelui, în singura monarhie rămasă în picioare în regiune după asaltul sovieticilor. Ana preia titualura de Regină a României, deși nu a domnit niciodată și nu a fost încoronată. Era însă un omagiu și un simbol aduse suveranității unei țări aflate sub ocupație străină. A știut mereu ce-a vrut: „Consider că sunt norocoasă. Fiind alături de omul iubit, simt că trebuie să fac mai mult pentru el și pentru visele lui. Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele
A plecat o regină fericită: „Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele! Lumea aceasta nu îmi e datoare cu nimic!” by https://republica.ro/a-plecat-o-regina-fericita-zdumnezeu-mi-a-dat-omul-vietii-mele-lumea-aceasta-nu-imi-e-datoare-cu-nimic [Corola-blog/BlogPost/338462_a_339791]
-
CAUZA PRINCIPALĂ a marii corupții în Romania este de ORDIN MORAL, ea nu este determinată de nivelul de trai scăzut sau de sărăcie, aceasta se datorează LĂCOMIEI NELIMITATE. După decembrie 1989 poporului român i s-a deschis calea istorică spre suveranitate și la autodeterminare totală, dar aceste deziderate nu se pot realiza din cauza INCOMPETENȚEI și IMORALITĂȚII proprilor noștri români semidocți, submediocri, incompetenți (paranoici) care se vor, prin autoimpunere a fi elite sau “genii” politice sau publice, precum și a corupției generalizate care
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1417964321.html [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
fără a lua în seamă ce ne spun, încă, manualele școlare, nici ce ni-i dat să privim în cotidian, apăsați să trăim mult timp în așteptarea descătușării și regăsirii. Deopotrivă, configurația de date ale dimensiunii istorice cu privire la libertate, demnitate, suveranitate și civilizație, ca direcții fixe și imuabile pentru bunăstarea țării, nu poate fi măsurabilă cu adevărul și statornicia decât evaluând parcurgerea României, de la anul 1866, odată cu aducerea la domnie a Principelui Carol I, până la 30 decembrie 1947, de când începe să
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470119106.html [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
ca restaurator al Daciei, așa cum este el cunoscut, reușind în urmă cu 410 ani să refacă Dacia, să unească cele trei țări dacice într-o singură țară, se urmărește de fapt ideea de unitate, un vector important alături de cel de suveranitate. Suveranitatea și unitatea Daciei însemnau, de fapt, prezența unor localități pe teritoriul Daciei cu o anume putere, recunoscute astfel și în toată „vatra” continentului, ce s-a numit apoi Europa. Printre aceste zone renumite și căutate pentru valoarea lor se
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Germisara_intre_mit_si_realitate_elisabeta_iosif_1331588743.html [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
restaurator al Daciei, așa cum este el cunoscut, reușind în urmă cu 410 ani să refacă Dacia, să unească cele trei țări dacice într-o singură țară, se urmărește de fapt ideea de unitate, un vector important alături de cel de suveranitate. Suveranitatea și unitatea Daciei însemnau, de fapt, prezența unor localități pe teritoriul Daciei cu o anume putere, recunoscute astfel și în toată „vatra” continentului, ce s-a numit apoi Europa. Printre aceste zone renumite și căutate pentru valoarea lor se afla
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Germisara_intre_mit_si_realitate_elisabeta_iosif_1331588743.html [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
comunicare, dezvăluind preocupările generațiilor trecute si uneori prefigurând aspirațiile viitorului. Acestea au devenit, mai târziu, însemne naționale, care pot fi definite ca simboluri specifice reprezentative și care se pot corela cu esența naționala a acelui popor. În istoria unui popor, suveranitatea și individualitatea națiunii este reprezentată și marcată, cel mai mult, de însemnele acesteia: steagul, stema, sigiliul și imnul. Aceste simboluri sunt ca o carte deschisă a națiunii, reprezentând nu numai istoria, ci și prezentul și viitorul credinței patriotice. De aceea
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]