556 matches
-
mi se părea absolut evident, spuse Wilt. Dacă îmi arătați niște pete de cerneală, iar mie mi se pare că seamănă cu bunica mea întinsă pe jos într-o baltă de sânge, chiar credeți sincer că aș fi așa de tâmpit ca să vă spun așa ceva? Trebuie să fiu absolut cretin ca să o recunosc. Prin urmare, vă spun că văd un fluture așezat pe o mușcată. Și de fiecare dată lucrurile se petrec la fel. îmi imaginez cu ce aduce pata, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Nu trece cheful, te asigur. — Atunci de ce ne-a fost răpită această bucurie de pe micul ecran? — Ei, parcă nu știi. Calitățile despre care ți-am vorbit nu sunt absolut necesare. — Dar nici nu strică. — Poate strică. Ca să repeți frazele alea tâmpite la televizor... Și-apoi, frumusețe propagandistică se mai găsește. Avem femei frumoase, să mai dăm și altora. Destul să privești pe stradă, chiar și în mizeria de azi. — Cum de-a lucrat la televiziune? Sau la radio, unde ați cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Pentru asta nu e nevoie să conduci un taxi, băiatule. Orice vechitură de mașină e suficientă. — Ba nu, e o diferență. Cu o mașină obișnuită, pierzi elementul de trudă, care e esențial pentru întreaga experiență. Oboseala, plictisul, monotonia care te tâmpește. Apoi, din senin, simți brusc un mic impuls de libertate, o clipă sau două de fericire reală, neîntinată. Dar pentru ea trebuie să plătești. Fără trudă, nu cunoști nici fericirea. Tom habar nu avea de ce continua să îl refuze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
trebuie - era formula de început - și spune lucruri pe care acum le regretă amarnic. Dintre toți oamenii din lume, tu ești pentru mine cea mai importantă. Ești sufletul sufletului meu, sângele sângelui meu și mă îndurerează gândul că remarcile mele tâmpite ar fi putut da naștere la resentimente între noi. Fără tine, sunt un nimic. Fără tine, sunt un nimeni. Draga, iubita mea Rachel, te rog să îi dai bătrânului tău tată fără minte o șansă să își ispășească păcatele.“ Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la cap. — Dar nu Înțeleg, spun. De ce m-ai pus să-ți promit să nu spun nimănui că ai fost În Scoția ? Oricum, nimeni n-avea de unde să afle restul. Jack Își dă ochii peste cap cu tristețe. — Am fost tâmpit. Apucasem să le spun unora că În ziua aia mă duc la Paris, doar așa, ca o precauție suplimentară. Am plecat incognito. Am crezut că nu va afla nimeni nimic. După care intru În birou... și te văd. — Și ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Normal că a venit, zic, încercând să par sigură pe mine. Cred că e... — Nu ești prietena lui Luke Brandon, asta e, nu? Glasul ei răsună sfichiutor în cort. Tu ai inventat toată povestea asta! Totul e doar o fantezie tâmpită din capul tău bolnav! — Nu‑i adevărat! Spre groaza mea, simt că mi se pune un nod în gât și că îmi dau lacrimile. Nu‑i adevărat! Luke și cu mine suntem un cuplu! Însă în clipa în care privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fiica geografiei, Îmi spun că o mare, o zdravănă, o falnică dobitocie are nevoie de... spațiu-vital, de sute de mii, de milioane de kilometri pătrați, ca să se exprime, să se manifeste, or Românul, neam-prost, rămâne și În prostie mărunt, meschin, tâmpit pe centimetru pătrat, neghiob În bătătura lui personală, nătâng În satul lui. - Te ascult, te ascult - deci, prostia-la-Români... - Bun! Ne oprim aici cu teoriile, că cine știe ce mai zic - ziceam doar atât: atunci când s-au hotărât să se informeze și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
strânse monedele și pietrele, punându-le din nou în sac. Fără să-și ridice privirea, spuse: — Da. Dar asta o știe doar el - făcu o pauză. Și acum noi. — Ce vrei să spui? îl privi drept în ochi: — Nu fi tâmpit! Dacă-l ducem înapoi viu, or să ne dea o lună de permisie, dar când se va întrema, își va cere banii și comandantul o să-și dea seama într-o clipă cine i-a luat. Tăcu o clipă. — Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Cât de greu îl apasă, deh, amarnică suferință, Milică-tată. Întors pe dos de nu-l mai ia nici somnul, și uite că Rafael nu poate să-l ia în serios, mai cu seamă la ora asta. — Culcă-te, Milică-tată. Ești tâmpit? Ce dracu’ ai? Aha, ai dormit toată ziua acasă ca porcu’ și-acuma mă asasinezi... N-am dormit nici acasă. Mi-a fost rău, mi-e rău, îmi zvâcnește căpățâna, nu mai pot... — Hai sictir! Ți-e rău! Ditamai omu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dacă ar fi stat amândoi sub același acoperiș, așa încât trăgea nădejde că într-o bună zi o să divorțeze și o să-l aibă doar pentru ea. Trebuie că nădejdea aia deșartă i-a luat mințile când a rămas iarăși gravidă. Te tâmpiseși parcă, Mirelo... Ceasuri în șir înțepenea cu coatele pe pervazul ferestrei, cu privirea spânzurând în gol și legănându-se deasupra curții autobazei CET Sud de peste bulevardul Fizicienilor, pe care nu mai apărea Dacia roșie a lui Velicu. Cerul în zori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
încă un copil? Nu te poți gândi și nu-ți poți închipui. Tot chipul și disperarea și umilința adunate în ultima vreme, și peste toate astea, nu mai putea de bine. De atâta bine și fericire se prostise și se tâmpise. Zi după zi amâna... 13. Era ca și cum ar fi vrut să țină timpul în loc și să rămână veșnic așa, lungită și contemplându-și buricul și pielea întinsă peste umflătura burții, ca un cearceaf sub care simțea zbenguiala aia și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bine că sunt un individ îngrozitor și i-am spus cinstit că nu mă supăr dacă mă părăsește. Nagasawa a terminat berea și-a aprins o țigară. — Nimic nu te sperie în viață? l-am întrebat eu. — Nu sunt chiar tâmpit, spuse Nagasawa. Normal că viața mă sperie uneori și mi se pare firesc să fie așa, dar nu pun chiar totul la inimă. Dau din mine tot ce pot și merg înainte sută la sută, iau din viață ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Duceți-vă-n oraș și relaxați-vă. Barca lăsați-o dracu’. O s-o ia. Aruncați ce-aveți și duceți-vă-n oraș. Am un tip la bord, nu-ș ce turnător de la Washington. Da’ nu-i nici un agent pe-aici. Doar tîmpitu’ Ăsta. Unu’ mai din prima bancă, așa. Cică-i mai tare ca președintele, așa zice. Vrea să vă ciupească puțin. Crede că sînteți contrabandiști. V-a luat număru’ de Înmatriculare. Eu nu v-am mai văzut În viața mea, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mea. Se Îndepărtă și eu cumpărai ziarele de seară de la o bătrînĂ care tocmai intrase cu ele. Nu era nici o Îndoială În legătură cu bărbatul pe care mi-l arătase chelnerul. Îl cunoșteam foarte bine amîndoi. Tot ce puteam să zic era: tîmpitu’. TÎmpitu’ dracu’. Tocmai atunci a venit un amic grec și s-a așezat la masa mea. Fusese comandantul unei companii din brigada a cinșpea, care fusese distrusă de o bombă aruncată din avion; patru oameni muriseră, iar el a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Se Îndepărtă și eu cumpărai ziarele de seară de la o bătrînĂ care tocmai intrase cu ele. Nu era nici o Îndoială În legătură cu bărbatul pe care mi-l arătase chelnerul. Îl cunoșteam foarte bine amîndoi. Tot ce puteam să zic era: tîmpitu’. TÎmpitu’ dracu’. Tocmai atunci a venit un amic grec și s-a așezat la masa mea. Fusese comandantul unei companii din brigada a cinșpea, care fusese distrusă de o bombă aruncată din avion; patru oameni muriseră, iar el a fost ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și eu cu tine. — Nu. Mai bine ocupă un loc și vin și eu, spuse punîndu-și capul pe masă. Doamne, ce mă doare capu’. E de la zgomotu’ din căldările astea. M-am obișnuit, nu-l mai aud, da’ oricum Îmi tîmpește urechile. — Nu vrei să te culci? — Nu. Mai bine-aș mai sta cu tine un timp și să mă culc cînd mă-ntorc. Nu vreau să mă trezesc de două ori. — Nu te-a luat cumva tremuriciu’, Ă? — Nu. MĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ai văzut cumva pe unu’, Henry, care stă-n camera asta? mă-ntrebă barbugiul. — Eu sînt Ăla. A, scuză-mă. Vrei să joci? — Mai tîrziu. — OK, Îmi spuse și apoi se-ntoarse către ceilalți cu gura plină de șuncă: Auzi, tîmpitu’ dracu’, aruncă zaru’ Ăla pînĂ-n perete! — Nu te interesează pe tine, tovarășe, Îi spuse cel care avea zarurile-n mînĂ. Al ieși din baie. Era curat, În afară de niște pete pe la ochi. — De alea scapi și cu un prosop, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
plăcintă cu cireșe. — O să iau astea cu mine, spuse. Untură bău un urcior de apă ca să Înghită plăcinta. — Untură, dacă vrei să citești ceva caută În camera mea. Untură se uita la picnicul pe care-l pregătise Nick. Nu fi tîmpit, Wemedge. — Bine, Untură. — Bine. Numai nu fii tîmpit. Untură deschise poarta și o luă peste pajiște spre cabană. Nick stinse lumina și ieși, Închizînd poarta În urma sa. Împăturise mîncarea Într-un ziar. Trecu prin iarba udă, sări gardul și, mergînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spuse. Untură bău un urcior de apă ca să Înghită plăcinta. — Untură, dacă vrei să citești ceva caută În camera mea. Untură se uita la picnicul pe care-l pregătise Nick. Nu fi tîmpit, Wemedge. — Bine, Untură. — Bine. Numai nu fii tîmpit. Untură deschise poarta și o luă peste pajiște spre cabană. Nick stinse lumina și ieși, Închizînd poarta În urma sa. Împăturise mîncarea Într-un ziar. Trecu prin iarba udă, sări gardul și, mergînd pe sub ulmii mari, o luă pe strada care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
scoase un sunet hîrÎit, zbîrnîind cumva și din buze, ca o pasăre care Își ia zborul din ascunziș; cocoșul Îl privi fascinat. — Eu zic să nu-l enervăm pe gagiu’ Ăsta, spuse Nick. Îmi pare rău, Nickie. Chiar că-i tîmpit. — Stai să vezi cînd i-om mînca. O să-nțelegi de ce-i vînĂm. Nici pentru ei nu e sezon? — Desigur. Da’ Ăștia-s maturi și nu i-ar vîna nimeni, În afară de noi. Eu am omorît o grămadă de bufnițe și bufnițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
era prost! Și nici urât! Adică vrei să zici că mă încurcam eu cu un zevzec? Asta era prea de tot - să-i ia apărarea imbecilului! Mai încerc o dată. Ea nu și nu, o ține una și bună: nu era tâmpit! M-am enervat teribil. La prima stație am sărit în beznă. Autobuzul a închis ușile și a demarat. Am mai apucat să zăresc chipul uimit al Sabinei. C V Că Leo „desena” ceva în paralel cu viața lui banală, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
e și aia fără fleici, chiftele, șnițele, cotlete, sarmale, musacale. Concluzia era una singură: niște intelectuali pârliți îi intraseră în casă, făcuseră împrumut la bancă să o prostească pe ea cu chiria pe trei luni, își depozitaseră sutele de cărți tâmpite în rafturile ei împodobite frumos cu bibelouri și acum mai scapă de ei dacă poți. Pe viitor avea lecția învățată: n-o să mai accepte decât chiriași cărora o să le gătească ea. O să le ceară bani pentru carne pe trei luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Aeronautică, Sport, numai la Litere să nu vină. La Bibliotecă aduceau mereu instrumente sofisticate de lectură. Pentru îngrozitorul examen la Pedagogie al lui Neagșu puteau să învețe doar cu ajutorul unor scânduri lungi cam de un metru. Cursul era o chestie tâmpită în sine, o înșiruire de definiții fără aplicabilitate; pe deasupra, mai avea și coperți orange. Cu Neagșu nu era de glumit. Ca orice belfer fanatizat de materia lui de rangul doi, te executa cu zâmbetul pe buze. Marii fanatici au un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
paiantă de pe Muzicuței numărul 2. Tanti Cucu încercase să mai rămână în București o vreme, chipurile ca să-mi țină companie, în realitate să mă aibă sub observație. Mă cicălea mereu și-mi spunea să nu mai citesc atâta, că mă tâmpesc. Îi spuneam că visul meu era să ajung vânzător la tutungeria de pe bulevard, să pot citi după pofta inimii, fără mare bătaie de cap. - Păi pentru slujba de vânzător ai citit prea mult. La ce-ți mai trebe? - Dacă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înăbușiți într-un rântaș carbonizat și auster, de ceapă. Cel dintâi fum, Poetul îl sloboade pripit din piept, resimțindu-l iritant în sclere. Vâ-jjjj...! Șâ-șșșș...! se aude de pe hol, cum năvălește brusc apa, în toaleta turcească. Iată...! Iată cum se tâmpește, cum căpiază și cum se imbecilizează omenirea, domnule! Capete seci! Ciulamale! Minți de gherțomani! își confecționează Fratele o reintroducere dramatică, aducând cu sine un iz de clor și agitând cu frenezie o bucățică sfâșiată, dintr-o pagină jegoasă de jurnal
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]