590 matches
-
predilecte în care se cantonează diferitele etnii, arhitectura urbană, condițiile igienico sanitare, tendințele de modernizare citadină - infrastructura rutieră, transporturile, rețelele de canalizare și alimentare cu apă potabilă și electrificarea. Expansiunea teritorială de după anul 1823 - când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut târgoveților din localitate dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și dreptul de a avea propriul buget - joacă un rol important în susținerea demersului nostru. Din acest motiv, pentru a nu lăsa izolat „cazul” Bacăului, am apelat la comparația cu evoluția altor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
libertăți posibile au fost cele venite cu a lui Vodă miluire. În privința libertăților, dar și a influenței pe care o puteau avea la nivel politic, locuitorii Bacăului nu seamănă nici pe departe cu cei ai orașului Lvov, de pildă. Spre deosebire de târgoveții băcăuani, libertatea orășenilor polonezi era neîngrădită, fapt ce rezultă cu claritate atât din procesele în care marii seniori din Moldova sunt chemați în fața judecătorilor din Lvov - cel mai cunoscut exemplu este cel din anul 1445, când magistrații polonezi au judecat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai în calitate de embaticari - pentru folosința lor plăteau o dare către domnie (camenă sau bezmăn). În aceste condiții, este de presupus faptul că Bacăul medieval - punctul central
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dăruiește Vasluiul lui Costache Ghica hatmanul”ș.a. Efectele negative ale acestor practici vor fi resimțite pe parcursul întregii perioade moderne. Astfel, locuitorii orașului Roman au reușit, după numeroase procese, să răscumpere vatra orașului de la Episcopie abia pe 10 decembrie 1848, iar târgoveții din localitatea Adjudul Nou (înființată în anul 1795) au finalizat acest demers tocmai în anul 1911, „când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului și imașului de către comuna Adjud de la moșia lui E. Lahovari”. Pe acest grafic al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
distinctă (Eforie și, ulterior, Primărie), în vreme ce în partea stângă a Cuejdiului, pe marile moșii boierești, se vor dezvolta mahalalele Mărăței și Poștei. Apariția acestora din urmă a fost posibilă grație locurilor de casă pe care marii boieri le-au oferit târgoveților în schimbul plății unei chirii (bezmăn), „care consista dintr-o dare anuală, stabilită după o clasificare a acestor locuri în mai multe categorii”. La sfârșitul anului 1867, aflându-se în imposibilitatea de a-și achita datoriile restante față de creditori, proprietara Ana
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a urmat mișcării revoluționare condusă de Tudor Vladimirescu, și, în special, modificările operate la nivelul titularilor de proprietăți imobiliare au stimulat tendințele de expansiune urbană - unul din momentele cheie ale dezvoltării orașului Bacău a fost recunoașterea dreptului de proprietate pentru târgoveți (1823). În plus, ritmul urbanizării a fost accelerat de creșterea semnificativă a numărului de locuitori evrei, în marea lor majoritate, emigranți din Galiția și Rusia stabiliți cu precădere în regiunea dintre Carpații Orientali și Prut, dar și în Basarabia. De
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a intereselor specifice ale localnicilor. Jurnalul boierilor și negustorilor poate fi echivalat cu un veritabil „manifest” de autoadministrare, sau, mai bine spus, de creare a unei instituții paralele Eforiei locale, un fel de „guvern din umbră”, menit să apere țarina târgoveților. Maniera de organizare, dar și nivelul de reprezentativitate, erau cât se poate de democratice. Astfel, pe lângă cei patru ocrotitori aleși, mai exista și un for de dezbatere, un fel de miniconsiliu, format din 18 membri - câte 6 aleși din fiecare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot târgovețul - român sau ungur - va avea dreptul de folosință la o parte din țarnă, dacă va fi proprietar de casă în oraș de cel puțin 10 ani; 2. Va pierde acest drept dacă și-a vândut casa, dacă a închiriat-o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aprilie 1907, semnată de aproximativ 100 de locuitori: „(...) după cum se urmează la Roman, așa să se permită și la Bacău: vitele noastre cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare târgoveților din Bacău, pe un an, cu începere de la 23 aprilie curent, cu o arendă de 904 lei”. Președintele Comisiei Interimare, Emanoil Neagu, a rămas consecvent refuzului de a facilita târgoveților înființarea unui islaz comunal. Mai mult, pe 27 aprilie 1907
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare târgoveților din Bacău, pe un an, cu începere de la 23 aprilie curent, cu o arendă de 904 lei”. Președintele Comisiei Interimare, Emanoil Neagu, a rămas consecvent refuzului de a facilita târgoveților înființarea unui islaz comunal. Mai mult, pe 27 aprilie 1907, comisia a hotărât să închirieze unor particulari, pentru suma de 800 lei pe an, terenul fostei fabrici Țenov. Beneficiarii erau Al. Dorneanu, crescător de vite, și apicultorul Grigore Hermes. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intrarea pe terenul fabricii, „introducând acolo aproximativ 60 de vaci”. În cele din urmă, pe 2 mai 1907, administrația locală a hotărât, „cu trei voturi pentru, din cinci membri prezenți”, că „aprobă ca acel teren să devină imaș pentru vitele târgoveților”. Acest mic privilegiu acordat crescătorilor de vite din Bacău a fost menținut numai până la sfârșitul anului 1907. Sfârșitul celei de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de guvernul liberal. Noua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
faptul că, din suprafața totală deținută în județul Bacău de marii moșieri înainte de Primul Război Mondial (aproximativ 215.000 hectare), până la sfârșitul perioadei interbelice nu au fost expropriate decât 25%. În ceea ce privește țarina orașului, trebuie spus faptul că, inițial, la solicitările târgoveților, aceasta nu a fost supusă procesului de expropriere. Prin decizia Comisiei județene de revizuire, din 3 octombrie 1919, moșia orașului, „la fel ca toate terenurile cuprinse în raionul comunelor urbane, a fost declarată nesupusă exproprierii”. Astfel, până în aprilie 1923, Primăria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
argumente: „1. Pe baza ordinului nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse în raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai 1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de proprietate, iar schimburile și cedările către instituțiile de interes public le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor clinti orânduielile”, și binecuvântarea, adresată „păstrătorilor” -, legământul se încheie întro notă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întru bunătăți, și de a avea asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților”. Toate speranțele locuitorilor legate de revenirea instanței asupra deciziei de expropriere, au fost spulberat pe 23 iunie 1931. În această zi, ca urmare a ultimului apel făcut de Obștea târgoveților, Secția III de pe lângă Înalta Curte de Casație a dat următoarea hotărâre: „(...) exproprierea Țarinei este definitivă, iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu panorame, leagăne, scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea desfășura activitatea, târgoveții trebuiau să primească autorizația de funcționare din partea primăriei. Pe lângă aceasta, „proprietarul trebuia să prezinte polițaiului actele de bună conduită, iar oamenii din serviciul său trebuiau să aibă manuale de muncă”. Evident, fiecare loc ocupat în timpul acestor manifestări, aducea la bugetul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
portrete regionale ale românului, bine circumstanțiate în timp și spațiu. Doar reunirea lor ar avea temei de analiză și generalizare. Anexa I. 6 Extras din documentele vechi aflate în arhiva Marelui Dicționar Geografic al României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
resorturilor psihanalitice sau al inconștientului, al firilor tari ca Persida sau Mara sau slabe ca Hubăr, Națl, Bandi. Lui Nicolae Manolescu îi revine meritul de a fi observat că Slavici se oprește în Mara asupra imaginii unor clase sociale: a târgoveților, breslașilor, negustorilor care nu făcuseră obiectul nuvelelor de până atunci pentru că alcătuiau o colectivitate de apartenență, mai degrabă orășenească decât țărănească, aflată ce-i drept la începuturile ei. Între nuvele și Mara există câteva diferențe semnificative care ne-ar putea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
destul de tari; au fost vândute cu trei piaștri mia în numele statului, care cumpără mai târziu aceleași cărămizi cu trei ducați! Fusese adus zinc de la Viena pentru acoperiș și, în lipsa unui depozit potrivit, acest material fu lăsat în curtea unui onorabil târgoveț care se oferise în acest scop; la reluarea lucrărilor, metalul nu fu regăsit: oxigenul îl absorbise! Ce nu se mai povestește? În orice caz, nu e mai puțin adevărat că antreprenorul și mulți alții s-au îmbogățit; cu suma cheltuită
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la Vaslui, țara turcilor. Nicolae Iorga spunea că domnitorul „a găsit țara de lemn și a lăsat-o de piatră”. În politica internă, Ștefan cel Mare a urmărit instalarea unei domnii autoritare și centralizatoare, sprijinindu-se pe mica boierime, pe târgoveți și pe răzeși. Având în vedere tendințele expansioniste ale turcilor, polonezilor și ungurilor, și-a organizat foarte bine armata formată din cete de oșteni, recrutați mai ales din țărani liberi. A întărit sistemul cetăților de apărare: Suceava, Hotin, Soroca,Orhei
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]