693 matches
-
nu este un simplu text religios sau beletristic. Doar prin raționamente analogice o putem asimila unei „prescripții sacre” sau unei „descrieri romanești”. Aceste analogii permit interpretări și demersuri hermeneutice adesea uimitoare, revelatoare: sensuri și semnificații pe care viața obișnuită le tăinuiește. Dar atare decriptări de „mistere ale vieții” rămân eforturi de raționare analogică și atât; rezultatele nu sunt „adevăruri” în sensul celor stabilite de științele naturii, ci metafore, care pot revela adevăruri autentice, dar nu le putem elucida prin demersuri logico-matematice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestui mit de sorginte mezolitică privea, în chip evident, ciclicitatea vegetației din care fusese dedusă credința în metempsihoză. Moartea și renașterea neîncetată a vegetației ca dovadă a nemuririi sufletului și a migrației sale postthanatice pare să fi fost misterul fundamental tăinuit de adepții cultului eleusin. Asimilării lui și a altor numeroase secrete se dedicau membrii confreriei. După ce sediul templului s-a mutat lângă Atena, în suburbia Agrai, s-a început practicarea Micilor Mistere, ca preinițiere pentru Marile Mistere. Cele dintâi erau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și numere „iraționale”, precum rădăcina pătrată a monadei (). Cumplita revelație, care clătina însăși armonia cosmică, a fost ascunsă și lumea nu a aflat vreme de trei secole în ce impas odios trăia. Dar, astăzi, atare secrete nu mai pot fi tăinuite... În urmă cu patru veacuri, știința s-a semețit să uzurpe rolul milenar jucat de religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes ne-au lecuit nedumerirea originară și rănile spirituale. Adevărul cercetat a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ignoranța. De cele mai multe ori prostia este agresivă. e) Phantom curriculum. „Curriculumul-fantomă” stă la baza a ceea ce sociologii numesc enculturație. Este vorba despre mesaje transmise de diverse media. Studentul este asimilat, în acest fel, în metacultura dominantă. Obiectivele meschine reale sunt tăinuite și înlocuite cu false obiective nobile, declarate insistent și țipător pentru a preveni suspiciunile. Sunt folosite tehnici de manipulare, mai mult sau mai puțin subtile, care declanșează modificarea subliminală a mentalității și a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu două locuri poetice originale: podul și grădina. Oarecum similar mansardei lui Mircea Eliade, podul devine un spațiu vital impus, închis și întunecat în plină zi, în care „timpul s-a oprit”. În schimb, grădina este locul sfânt unde noaptea tăinuiește libertatea, singurătatea omului, altar de rugă și pridvor al cerului. Binecuvântând anii de recluziune, V. se simte înălțat în eternitatea clipei, trăiește esențial și semnificativ, deși damnat la uitare. Cu volumul Călătorie de taină scriitorul recuperează alt tărâm care îi
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
coloniilor de muncă, unde primordială era îndeplinirea normei. Bătăile aveau loc seara, iar agresorii încercau să le mascheze atât vizual, cât și sonor. Dar pentru că deținuții lucrau în aer liber, comunicarea era mult înlesnită iar torturile nu au putut fi tăinuite. Capitolul IItc "Capitolul II" Oprirea acțiunii. Înscenarea proceselortc "Oprirea acțiunii. Înscenarea proceselor" Momentele încetării acțiunii. Închisoritc "Momentele încetării acțiunii. Închisori" Analizând momentele și cauzele pentru care s-a oprit acțiunea în diferitele penitenciare în care a fost utilizată, vom observa
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
asemănătoare s-au manifestat față de piesa Oameni de azi (nr.7/1952) și recent, față de poemul Bălcescu de Eugen Jebeleanu (nr.5/1953). Iată prilejuri în care «eroul critic» s-a manifestat din plin și n-a mai putut fi tăinuit, sub încercările de argumentare contrară. Nu trebuie crezut că în cronicile respective, atât cea despre Stelele păcii cât și despre Oameni de azi sau Bălcescu nu există și numeroase observații juste, analize adânci”. Înainte de intervenția finală a Scânteii (vezi nota
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
termenului, rămâne un punct de referință până în ziua de azi. Bruckhardt transpune istoria unei epoci, aduce o necesară clarificare a etapei europene situată între anii 1400 și 1600, arată mai puțin imensitatea faptelor brute, cât mai cu seamă de realitatea tăinuită de ele, urmărind cu mare atenție ideile și propunând totodată un nou mod de a interpreta evenimentele cunoscute. Istoricul, ale cărui rezultate sunt până la un punct incontestabile, relevă, pentru prima oară în istoriografia lumii, traseul urmat de marii învățați la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
contrazică aceste afirmații de strict bun-simț. Așa stând lucrurile, din păcate, cu perceperea și „exploatarea” apocrifelor În România, consider necesare definirea câtorva termeni și o clarificare de ordin metodologic. Întâi de toate trebuie spus că denumirea de „apocrife” (apocrypha: „ascunse”, „tăinuite”, prin urmare „dubioase”) Își are originea În mediile ecleziale, ortodoxe, nu În mediile care au dat naștere scrierilor respective. „Problema apocrifelor” este strict legată de „problema canonului” creștin și ea apare În a doua jumătate a secolului al II-lea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pare uneori mai creștin decât noi toți ceilalți care ne credem creștini. Așa că Luther poate fi liniștit! SM: Mă Întreb dacă traducerea În limba română a fost În stare să scoată În lumină valențe ascunse sau mărginașe ale originalului, nuanțe tăinuite de textul grec și reîmprospătate de limba română ? Crezi că textul biblic poate fi reîmprospătat sau chiar regenerat de o traducere ? CB: Evident. Fiecare traducere a Bibliei Într-o cultură marchează. Traducerea „lui Șerban” a marcat prin chiar faptul că
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al Cuvântului, și în această vocație a lui a dat opere nepieritoare; el este scoica în care se aud vuietele cele mai de taină ale cosmosului, este transparență între vizibil și cele nevăzute, punte-catapeteasmă ce tăinuie și revelează între sacru și profan, mijlocind ca diacon dialogul mereu triadic.” Volumul de debut, Cum să vă spun, este dominat de o poezie vitalistă, frustă, ale cărei puternice accente expresioniste sunt transpuse într-un limbaj direct, lipsit de subtilități
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
din spatele ei. O apucă furioasă de mână și o trage după ea. Toată frus trarea stăpânită până acum se revarsă asupra bietei nefericite. Toanta asta nu știe decât limba în care s-a născut. Pe grecește se sperie, pe grecește tăinuiește când are ceva de ascuns și tot pe grecește se ceartă. Grăbește pașii. Să ajungă cât mai repede! Să stea jos, că nu știe cât o mai țin genunchii. Cine or fi cei doi nerușinați? Nu-i cunoaște. Sclavii vreunui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cel mai mult, au trecut prin momente critice. Ofițerii și cadrele superioare nu și-au asumat nici o responsabilitate. S-au ascuns în spatele măștilor, au refuzat să accepte înfrângerea, au acoperit totul cu var alb și cu expresii pompoase, pentru a tăinui greșelile. Dacă s-ar fi descoperit niște nereguli evidente în prima linie, comandanții de pe câmpul de luptă ar fi fost învinuiți și ar fi primit pedepse crude. În cele mai multe cazuri asta însemna harakiri. Dosarele erau clasificare ca fiind „secrete ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
m-am gândit eu. Satyam nr. 7 e un loc periculos. Pe 1 ianuarie 1995, a venit ordinul să ascundem ungherele din Satyam nr. 7. «Să faceți tot echipamentul să arate ca Shiva!», ni s-a spus, și ulterior să tăinuim. Am fost desemnat să mă ocup de asta. Am cărat bucăți mari de polistiren expandat în toiul nopții și le-am lipit, pentru că nu vroiam ca oamenii să ne vadă. - Dar, cu atât de multe rezervoare imense, n-ați reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
încurajează: "Cu vremea se aranjează totul". Adică, apărând pericolul bătrâneții și al morții, totul se simplifică, nemaiavând răgazul pentru a reîncepe. Toate aces-tea sunt exacte pentru un menaj fericit. Eu cu Ioana din pricina asta nu ne-am înțeles: n-am tăinuit nimic și ni s-au părut monstruoase împăcările hipocrite ale celorlalți. În momentul marilor neliniști ești ridicol, căci ceri deslușiri oricui asupra vieții sau consolări abia deghizate și mânuiești conversația așa ca să ai un răspuns convenabil. Asta nu împiedecă să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
-ți susține imoralitățile denotă un adânc instinct de moralitate. - Poate și pentru el. Nu-mi surâdea să-mi fie atât de apropiat un personagiu dubios. Totuși, pot să afirm că el mă interesa extrem de puțin. Mi-era rușine să-ți tăinuiesc hotărârile mele. Marturisindu-ți-le, mi se părea că fapta mea e mai puțin urâtă. Și apoi, poate că de la distanță continuam lupta cu tine și voiam să mă consider învingătoare. În orice caz, voiam să afli. L-am rugat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nebănuite. Și nu mult timp de la aceste semne, starețul dădu naștere la niște gemeni zglobii, un băiețel și o fetiță, care priveau mirați, țipând și dând din piciorușe, la barba sură ce se apleca spre goliciunea lor. Nașterea copiilor fu tăinuită mult timp În mănăstire, dar până la urmă vestea ajunse unde trebuie și starețul Împreună cu gemenii luară drumul capitalei. Aici starețul fu supus unor investigații serioase și, după trei luni, medicii unei clinici de obstetrică și ginecologie reușiră să dezlege și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ascund poveștile, i-a explicat Ahmad. Khidr este Cel Verde. Un mistic, un nemuritor, călăuzitorul nostru prin sălbăticie. Când Moise s-a declarat cel mai învățat om de pe Pământ, lui Dumnezeu nu i-a plăcut felul în care el a tăinuit adevărul. Așa că l-a trimis să-l caute pe Khidr, ca să învețe subtilitățile care-i scăpaseră. Ca să-i mai consume din aroganță. Fratelui meu îi place să creadă că el e un soi de Khidr modern, iar eu sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
plăcută lui, să fie luată în brațe, să fie strânsă tare, tare și sărutată scurt, cu teamă ca nu cumva să fie văzuți de cei din jur, să fie păstrată-n suflet ca pe o comoară și să i se tăinuiască iubirea de toți care voiau să îi despartă... el însă nu părea să aibă ochi și pentru ea, iar ea era prea mândră să se arate interesată de o iubire neîmpărtășită. Oftă a neputință, lung, plimbând pe luciul apei o
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
nimic și de atunci zilele mele nu s-au mai numărat în secunde ci în clipe departe de ea... Ceilalți tăceau și ascultau povestea mea simplă. Poate că trecuseră cu toții prin astfel de întâmplări și, asemeni mie, păstrau amintirile bine tăinuite în suflet. Hai, mă! -Și nimic, nimic, că doar fata se înghesuise în tine? Poate că a fost ceva între noi, dar numai în vis și numai în acea noapte, i-am răspuns apoi i-am auzit cum se hlizesc
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de vină. Pentru mine, adevăratele motive ale clientei, și nu locul pe unde se afla cel dispărut, EL, constituiau elementul ofensiv și dubios. Și Încă tot nu sînt convins că scopul anchetei solicitate n-a fost simulat tocmai pentru a tăinui ascunzișul LUI. Dar cumnatul dispărutului a murit. El a fost cel care mi-a Încețoșat vederea, cel care a presărat sămînța Îndoielii precum polenul purtat de vînt. Norii de pe cer au fost Împrăștiați de un vînt puternic pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
care m-am sfiit atâția ani, strângându-l în mine, ca pe o tensiune uriașă, fără sfârșit. Acum mi se umplu ochii de lacrimi când mă gândesc că, uite, peste două săptămâni, deși va fi tot luni, nu o să mai tăinuiesc cu Cristina după ce am luat-o dintre studenții ei din Ballentine Hall. Miercurea trecută, studenții i-au luat un scaun foarte confortabil: să se simtă bine și ea, așa cum se simt ei cu ea. Adriana nu îmi va mai zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
poate desluși. Și așa se trecu dimineața aceea până spre prânz când veni viitorul soț al Anei. Era mijlociu de statură, bine legat, plăcut la înfățișare, părea să fie un om liniștit, liniar, dar privirea ușor îngustă ar fi putut tăinui, îmi spuneam, o fire ascunsă, perfect comodă, poate duplicitară, dar astea erau simple presupuneri; ceea ce domina era alcătuirea lui robustă ce răspândea încredere în viață, o anume siguranță de sine, pe care puteai fi invidios dacă, eventual, nu gândeai altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fustă erau la locul lor ca la început, mâinile nemișcate. Se vedea că era obișnuită cu întâlnirile, cu nevoia de a-și expune punctul de vedere, convingându-i pe șefii încăpățânați că are dreptare. Nu era prea bună în a tăinui lucruri, dar, când erau știute de toți, ți le-ar fi vândut privindu-te în ochi în același timp. —L-ai ucis pe Charles de Groot? am întrebat-o, într-un mod familiar. Nu. Nici măcar nu eram acolo. Răspunsul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Copleșit Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele. Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță, încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental patinând, alunecă pe serpentine
Cople?it by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83723_a_85048]