1,130 matches
-
Dostoievski. Prelucrată după un autor francez, rămas încă necunoscut, Morunul este o comedie de situații, adaptată desăvârșit realităților sociale românești. A. a tradus din C. Flammarion, într-o limbă deosebit de îngrijită și cu o frază curgătoare („Convorbiri literare”, 1984). A tălmăcit, de asemenea, o lucrare a lui Montesquieu, sub titlul Considerări asupra cauzelor mărirei și decăderei romanilor, a doua traducere în literatura română a acestei scrieri a gânditorului francez, rămasă însă în manuscris. SCRIERI: Odă la Unirea românilor, „Concordia”, București, 1857
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
în valoarea morală a tragediei la Sofocle, analizată de N. Bănescu, în traducerea lui D. Caracostea la Prometeu înlănțuit de Eschil, în pildele filosofice ale lui Lucrețiu transcrise, după De rerum natura, de Const. T. Stoika, în Satirele lui Horațiu, tălmăcite de Al. T. Stamatiad. Se trece la Vita Nuova și Divina Commedia, capodoperele lui Dante, fragmentar restituite de Ovid Densusianu, sub pseudonimul Ervin, folosit pentru a-și semna traducerile și poezia, și de Mia Frollo, apoi pășind pe urme romantice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Densusianu, sub pseudonimul Ervin, folosit pentru a-și semna traducerile și poezia, și de Mia Frollo, apoi pășind pe urme romantice (Shelley, transpus de Al. Gherghel, H. W. Longfellow cu Imnul nopții în versiunea lui Vintilă V. Paraschivescu, Heinrich Heine, tălmăcit de I. Bentoiu și N. Budurescu), traducerile se opresc la scriitorii care premerg ori, pe anumite laturi ale operei lor, aderă la spiritul modernității. Încât, după E. A. Poe (prezentat de Pompiliu Păltănea cu poeme și cu nuvelele Portretul oval și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
aderă la spiritul modernității. Încât, după E. A. Poe (prezentat de Pompiliu Păltănea cu poeme și cu nuvelele Portretul oval și Moartea roșie) și Théophile Gautier (tradus și recenzat de N. Davidescu), Baudelaire se află în centrul interesului, versurile sale fiind tălmăcite de Const. T. Stoika, Titu Dinu, Al. Westfried, G.M. Răceanu, Leon Feraru, iar poemele în proză și cugetările transpuse de Al. T. Stamatiad. Lui Maurice Rollinat îi traduce un poem George Duma, iar ermeticul Josephin Péladan intră în sumar cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
cuvinte. Tonul variază, ca și în originalul englez, de la gravitatea din Povestirea cavalerului până la umorul suculent din Povestirea târgoveței din Bath sau din comentariile hangiului. Datorită lui D., româna e una dintre foarte puținele limbi moderne în care a fost tălmăcită în întregime opera celui mai mare poet al Angliei medievale. Calitățile sale remarcabile de traducător se vădesc și în versiunile românești ale dramaturgiei renascentiste, îndeosebi în acelea ale teatrului shakespearian; intensitatea tragică din Hamlet, patetismul aspru din Henric al IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
Gherghinescu-Vania, Nicolae Albu, Ion Th. Ilea, Vasile Netea, Aurel Pop, Gh. Anitei, Petru Natea, Maximilian Costin, Alexandru Sară, David Lazăr ș.a. Aici Gherghinescu-Vania traduce poezii ale lui Paul Verlaine, Maximilian Costin un poem al lui Stéphane Mallarmé, iar E.C. Zamfir tălmăcește versuri aparținând lui Zareh Boronian. Revista publică numeroase materiale cu caracter pedagogic, social și cultural, câteva articole despre Gh. Șincai, Petru Maior, Alexandru Papiu-Ilarian și Vasile Pop, cugetări, epigrame. Alți colaboratori: Nicolae Rusu, Lucreția Manoilă Runcu, Ștefan Gh. Grecu, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289032_a_290361]
-
lucrare tipărită la propunerea Comitetului pentru premierea tinerilor scriitori needitați; este și anul când refuză un post de asistent la catedra lui P.P. Negulescu și când se orientează mai hotărât către activitatea filosofică. Retras la Sinaia, meditează la cărți filosofice, tălmăcește lucrări din Descartes și din Kant, iar pentru a se întreține face traduceri literare, singur ori în colaborare cu soția sa, Wendy Muston. Acum îi apar Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz și Kant (1936; Premiul Academiei Române), De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
împresurăm de pustie. Domnul abate Paul de Marenne era curios să afle ce vorbe pot schimba oamenii pe asemenea drum cotit și pe asemenea întuneric de păcură. Ceru lămurire c u glas s căzut lui Alecu Ruset și beizade îi tălmăci cu plăcere numaidecât observările filosofice ale șătrarului. Toate șoaptele co nteniră și urechile se ciuliră, ascultând fără să înțeleagă limba străină de la marginea pământului, care suna în acel col ț depărt at al lumii, pe tărâmul celălalt. „Pf! Pufni mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Pufni mai mult în sine și mai mult către urechile calului, cu dispreț, șătrarul Lăzărel; pe mine nu mă ajunge mintea cum se pot pricepe oamenii cu asemenea vorbe p ocite.” Beizade auzi observarea și, râzând singur, voia s-o tălmăcească abatelui. Dar dintr odată, brusc, ca și cum s-ar fi tras o perdea, codru se desfăcu în dreapta și-n stânga și, în lumina lunii atârnate în cer, sclipi o poiană largă din toate ierburile ei udate de ploaie. Izbucniră mugete. Umbre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sub antereu, precum și barba revărsată în neor ânduială, ca un măturoi cărunt, pe pieptul și pântecele său. Griga coborî ulciorul cu grijă între ochii ațântiți, și De Marenne așteptă întâi să vadă ce cuprinde, după povestea pe care i o tălmăcise Ruset. Ulciorul cuprindea bun luc r u. Ochii săi se sfințiră și se limpeziră. - Binecuvântează părinte! grăbi șătrarul pe p opa Nico ară. - Binecuvântează, Doamne, masa aceasta! Cuvântă părintele, făcând cu dreapta semnul crucii as upra buc atelor. De Marenne
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ne pot, din fugă, la un pahar de vin. Spune-i așa papistașului că noi n-avem știință multă, dar slujba ne o facem; și că nu vreau să mă cl ănțănesc cu el, pentru că Dumnezeu vede și înțelege. Ruset tălmăci abatelui această cugetare. - Foarte adevărat și adânc spus! - zise de Marenne, zâmbind către preot; și își aplecă spre ulcic ă ochii înduioșați. - Măria ta, urmă cam înfierbântat părintele N icoară, dacă vra papistașul să cunoască știința de învățătură, apoi când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
divin al creației. Pentru cine nu admite că lumea e opera lui Dumnezeu, sensul ei întreg va rămâne de-a pururea o taină, fiindcă lumea în sine nu are unul, ci mii de sensuri după mintea care vrea s-o tălmăcească. Există o tragedie a cunoașterii omenești și ea stă în varietatea religiilor naturale și a sistemelor filosofice. Dar pentru cine admite principiul relevat al creației, lumea apare în dependență de Dumnezeu și sensul ei strălucește dincolo de marginile ei în dumnezeiescul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
există aiurea curente ostile creștinismului, posibilitatea adversarilor, aici, e dată în mimetismul servil, de care e capabil uneori cărturarul român. Mimetismul acesta e o pacoste nu atât pentru mințile noastre plăsmuitoare cât pentru judecata critică cu pretenții de a le tălmăci și călăuzi. Valoarea unui îndrumător nu mai stă în capacitatea de a reliefa clementul propriu al operei judecate, ci în zelul de a găsi și mai ales de a născoci influențe streine, înfățișând-o ca o imitație a modelelor de peste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
absorbită în antagonismul sexelor de instinctul erotic. E o problemă ce rămâne deschisă din punct de vedere teologic, dacă amorul sau dragostea erotică e de origine paradisiacă sau e o urmare a păcatului strămoșesc. Părerile clasicilor creștini sunt împărțite. Unii tălmăcesc porunca despre înmulțirea neamului omenesc ca o consacrare edenică a „nașterii seminale” și văd în prima pereche de oameni, dinainte de prăbușire, prototipul căsătoriei creștine. Alții socotesc legătura corporală fie ca pricină a căderii, fie ca urmare a păcatului. Damaschin reprezintă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în limba română aparținând unor tălmăcitori cu experiență. Silvia P. Barcianu transpune din Washington Irving (fragmente din Rip van Winkle) și Catulle Mendès, Enea Hodoș din Turgheniev (nuvela Bătăușul), folosind o versiune germană, și din Jean Richepin, iar I. Pop-Reteganul tălmăcește povestiri populare germane. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
a secolului al V-lea, decelând, ca momente hotărâtoare pentru constituirea unui climat de mare emulație artistică, anii 407, când au fost traduse în armeană proverbele din Solomon, și 434, când s-a realizat traducerea integrală a Bibliei. Cr. Odabașian tălmăcește în cel dintâi anuar, din poetul Daniel Varujian (1915-1940), pe care îl prezintă același neobosit H. Dj. Siruni. De altfel, aria de preocupări privind poezia îmbrățișează permanent spații culturale largi. Se publică scrisori redactate de Byron într-o mănăstire armenească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285375_a_286704]
-
Brutu, aparține lui At. M. Marienescu, iar câteva pagini de amintiri dau Alexiu Sólymosi (Suveniri) și Matilda Cugler-Poni (Din timpuri grele). Un interes notabil este arătat literaturii maghiare. Alexiu Sólymosi transpune din versurile unui tânăr poet maghiar (L. Bartók), este tălmăcită nuvela lui G. Csiky Istoria unui geniu, iar Petru Oprișoiu figurează cu un articol despre Peto´´fi. Alți scriitori comentați elogios (în articole nesemnate) sunt Victor Hugo și I. S. Turgheniev. Se traduc fragmente din memoriile lui Heinrich Heine. Interesul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
de impactul pe care proiectul l-a avut asupra elevilor. Cred că o povestioară din Cercul mincinoșilor. Povești filozofice din toată lumea, de Jean-Claude Carrière, li se potrivește: Un om asculta poveștile spuse de un înțelept vestit și vedea că erau tălmăcite când într-un fel, când într-altul. S-a plâns: la ce bun să mai spui povești? Povestașul i-a răspuns: [...] Întrebarea care se pune nu este: "Care e tâlcul poveștii? În câte feluri o pot înțelege? O pot tălmăci
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tălmăcite când într-un fel, când într-altul. S-a plâns: la ce bun să mai spui povești? Povestașul i-a răspuns: [...] Întrebarea care se pune nu este: "Care e tâlcul poveștii? În câte feluri o pot înțelege? O pot tălmăci într-un singur fel?" Întrebarea sună astfel: "Omul căruia îi spun povestea va învăța ceva din ceea ce îi spun?" (Care este tâlcul poveștilor?) Ce fel de elevi s-au jucat cu "măștile" omului și ale lumii? Feed back-ul oferit de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
întrerupere, între 1888 și 1907, a publicat în „Analele Institutului de Meteorologie al României” seria intitulată Efemeridă astronomică pentru București. V. a fost unul din cei mai activi traducători în deceniul 1870-1880. S-a îndreptat în special către literatura germană, tălmăcind o parte din piesa Don Carlos de Schiller („Albina Pindului”, 1869 și „Liceul român”, 1870), dar și câteva opinii ale acestuia despre teatru, două capodopere ale lui Goethe, sub titlurile Patimele junelui Werther (1875) și Afinitățile („Pressa”, 1879-1880), fragmente din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
la suprafață, pătimaș în fond. Cele mai reușite intervenții sunt „scrisorile”, câteva dintre ele fiind eseuri de o elevată ținută și cu o vie dialectică a ideilor. El a fost atras și de teatru încă de prin 1909, când a tălmăcit câteva lucrări dramatice. S-a încumetat, chiar, să scrie o piesă, Sorana, a cărei paternitate a fost controversată. În fapt, este vorba de o nuvelă dramatizată, fără prea mult nerv, cu scene statice, însă reprezentabilă. B.-V. este unul dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
și B. P. Hasdeu (cu retipăriri din „Columna lui Traian”), se publică versuri de Th. A. Myller, Gr. H. Grandea, Al. Radu, Const. Chirițescu. O dramă istorică, Rhea-Silvia, îi aparține lui N. V. Scurtescu. Mai numeroase sunt traducerile: D. Aug. Laurian tălmăcește Carmen saeculare de Horațiu și, alături de Gr. G. Păucescu, din Eneida de Vergiliu, o versiune după Mizantropul de Molière încearcă Gh. Sion, un anonim traduce Spionul prusian de V. Valmont, iar din poezia franceză transpune G. Dem. Teodorescu (V. Hugo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
că Geții într-adevăr mai aveau și un al doilea Dumnezeu, în care se încorpora principiul răului, precum în Zamolxis era întrupat acel al binelui. Acest al doilea zeu, a cărui nume național getic nu ni s-a păstrat, era tălmăcit de către scriitorii greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fi plasată, ca orientare politică generală, în rândurile presei socialiste. Mai colaborează St. Micu (probabil un pseudonim al lui C. Al. Ionescu-Caion), Mircea Demetriade, N. Țimiraș (cu versuri), A. Naum (cu versuri), Elena Sevastos (cu însemnări de călătorie). P. Mușoiu tălmăcește din La Bruyère și din Schopenhauer. Alte traduceri fragmentare, nesemnate, sunt făcute din Lamennais, Paolo Mantegazza, Goethe, Herbert Spencer, Claude Bernard, Jules Renard. Un D. Paltin (probabil un pseudonim) transpune în românește poezia Tânguire a poetului rus N.A. Nekrasov. Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288183_a_289512]
-
diferența o poate observa oricine, dar există o diferență secretă posibil de descifrat în chirurgie numai desfăcând trupul cu bisturiul. Așadar, el continuă să rămână chirurg căutând diferența secretă din trupurile amantelor ocazionale. Crede, astfel, că ocultează asemănarea în golătate tălmăcită de Tereze prin visul ei. Tomas împarte bărbații care aleargă după mai multe femei în două categorii: unii aleargă după propriul vis (eu) și aceștia sunt romanticii care urmăresc în toate femeile "același tip de femeie"; ceilalți, realiștii, aleargă după
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]