553 matches
-
ținut pentru restulanilor mei. Nu voi mai vedea pe Domnul în pământul celor vii; șinu voi mai privi pe nimeni dintre locuitorii lumii... Doamne, prinîndurarea Ta se bucură omul de viață, prin ea mai am și eu suflare;Tu mă tămăduiești și-mi dai iarăși viață! Iată că boala mea se schim-bă în sănătate. Tu ai păzit viața mea de adâncul mistuitor! Tu aiaruncat înapoia Ta toate păcate mele! Că locuința morților nu Te valăuda și moartea nu Te va preaslăvi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
poateruga: „Și ne izbăvește de cel rău ” (Matei 6, 13), deoarece nu se deo sebește de el. Dumnezeu a scos în Hristos la drum capul șarpelui(Coloseni 2, 15), tocmai pentru ca cei ce urmează Lui să se ferească șisă fie tămăduiți de „mușcătura de șarpe”, privind la El pe cruce cala „șarpele de aramă” (Numeri 21, 6-9; Ioan 3, 14-15; Romani 4, 25).De asemenea, nu ar fi cu putință invocarea: „Vie Împărăția Ta”(Matei 6, 10), când oamenii de fapt
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sens, suirea pe cruce „Sapă la rădăcina pomului” (Luca 13, 8), acolo unde la rădăcinile vieții omenești se strecurase moartea. Privirea la Hristos pe Cruce vădește mușcătura de șarpe a morții. „Șarpele de aramă” (Numeri 21, 8-9; Ioan 3, 14)tămăduiește mușcătura de șarpe a celor ce privesc la El: „A biruitputerile întunericului și le-a făcut de ocară în văzul tuturor biruindasupra lor prin cruce” (Coloseni 2, 15).Tocmai de aceea, în Joia Mare a Săptămânii Patimilor, Crucea Răstignirii se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și în scris, după cum s-a mai spus, i se părea uneori că nu ar fi mărturisit anumite lucruri, iar aceasta îl tulbura mult. Chiar dacă mărturisea acele lucruri, rămânea nemulțumit. Astfel a început să caute oameni duhovnicești care să-l tămăduiască de scrupule. Dar nimic nu-i era de ajutor. În sfârșit, un doctor în teologie, predicatorul catedralei, om foarte spiritual, i-a spus într-o zi la spovadă să scrie tot ceea ce-și putea aminti. Făcu întocmai, dar după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dumnezeiască, uneori sfârșind la Tatăl, și anume mai întâi la esență, apoi la Tatăl. Înainte de liturghie, în capelă, șm-am simțitț ca și cum mi-ar fi fost îngăduit să privesc spre înalt, întrucât mi se părea că a privi spre înalt mă tămăduia de tulburarea lucrurilor de jos, și cu acestea, mișcări și lacrimi; apoi, căutam să privesc spre înalt și, fie că vedeam, fie că nu, aflam evlavie și tămăduire pentru a nu-mi abate așa ușor atenția de la ceea ce era cuvenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
puștile paznicilor ațintite asupra lor, cu câinii asmuțiți împotriva „trântorilor”, deținuții muncesc până la epuizare, sunt hrăniți cu ciorbă de murături, astfel că sunt stăpâniți de psihoza foamei, iar unii mănâncă șerpi, șoareci, șobolani („șobolan la proțap”), lucernă, în timp ce doctorul nu tămăduiește, ci e doar „expert în decese”. Intelectualii, care nu erau puțini și nu de mâna doua, fiindcă ei se numeau Alexandru Paleologu, Al. Zub, Al. Ivasiuc, I. D. Sârbu, erau strașnic păziți, ca să nu își manifeste în vreun fel gândurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
urinară șubrezită de cistite netratate și plină până aproape să crape din treapădul ei nocturn pe bulevard, s-a așe zat, de cum a intrat, pe țucal, de unde țipa și ocăra după muște riul prea susceptibil, fugit pe ușă afară și tămăduit pentru multă vreme În ardorile lui erotice. Coana Eliza, nevasta cofetarului Busuioc, era o aspidă, Înțe pată și furioasă pe mine că nu-i zic „sărut mâna“ ca ceilalți băieți, nepoții ei. Fiindcă, mai Înainte de a o ști cucoană, auzisem
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scurtez pe toți de picioare, continuă el hâtru și apoi zâmbește în musteață. Au, mai bine, de cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io voglio creare una bolnița a Monastirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
domnească!" poruncește după ce sa mai liniștește. Împricinații să se înfățoșeze cu mărturia, hrisovul, dovada... Să-l chemi pe Agapie să vedem cum stăm cu el. Și "mârșavul" cu mădularul lui... Prea bine, Doamne. Era să uit... Fătucile celea... Să le tămăduiască vraciul nostru. Înțelesu-m-ai? Înțeles! Ștefan face glasul mic: Și moșu', nu uita, moșneagu' acela nerușinat, s-o găsi ceva și pentru el... Prea bine, Doamne! Am mai poruncit! spune el sever. Să nu poruncesc a treia oară! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
m-am sculat de pe boală. Și "Satrap-Vodă", te-a primit cu brațele deschise și te-a ridicat întâiul lui sfetnic: minune și mai mare! Numai "întoarcerea la cuibul dintâi" cum frumos a spus Măria ta, numai dorul ostoit m-a tămăduit. Mă doare numai că pribegii aiștia, în loc să pună umărul să ridice țara, cum fac alte neamuri megieșe -, "se găsesc unii ce se nevoiesc să-și mănânce neamul". Recunosc, n-om fi noi ușă de biserică, dar care popor e fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lumânări întoarse, hohotește el jucându-și pântecele revărsat peste brăcinar și hârâind din adânc o flegmă groasă o stupește între morminte, grijuliu să nu-și găsească pricină cu strigoiul mortului. Alexa îl consolează: Răbdărică, boier Cupcici, răbdărică... Până ți se tămăduiește pielița curului, o să ți se plinească și blăstămu', spune el și cu latul palmei își taie în scurt beregata. Cui?! Lui?! se gângăvește Cupcici speriat de moarte. Da' cui, moașă-ti?!... Văleu! De ne află Vodă, ne-mplântă în cur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tăcu de tea mă să nu izbucnească În plâns. — Nu de la rănile acestea i se trage primejdia, vorbi cu ton mult mai blând ciudatul călugăr. Sunt răni sufletești care dor mult mai tare...Cu voia Domnului, fiul dumitale se va tămădui. Dar Îl pasc alte primejdii. Durerea din suflet poate să lovească mult mai necruțător decât mânia domnului duce. Să lăsăm totul În mâna Stăpânului nostru, al tuturor. El va face cum va crede de cuviință și căile Lui sunt necunoscute
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
propovăduirii Lui cea aducătoare de mântuire pentru tot neamul omenesc, În sufletul ei s-a născut, ca o flacără sfioasă, nădejdea că va fi izbăvită de Isus. Deci, mergând la El, s-a Învrednicit de milostivirea Lui și El a tămăduit-o de toată stricăciunea”. Câteva rânduri mai departe: „O tradiție spune că Maria Magdalena ar fi o păcătoasă care a uns cu mir picioarele Domnului În casa lui Simon Leprosul și că era una și aceeași persoană cu Maria, sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
păstrat. Îmbrăcămintea bărbaților e neagră (portul național ostășesc); tot în negru se afla învesmântată o gruzină tânără, elegantă, subțire, care înainta și se retrăgea cu grație când anunța numele programului. Asemenea tipuri estetice și curate ale rasei mai m-au tămăduit de obsesia nasurilor din sală. Valeriei 6 îi plac însă năsoșii, găsindu-i importanți și prestigioși. De asemenea găseam și eu o înfățișare epică unei femei care se desfăcea parcă din episoadele legendei lui Alexandru Macedon. Când am trecut Kura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au făcut milităria și au participat la arderea mânăstirilor, că aceasta s-au făcut pe la toate satele de pe sub margini, care erau prin păduri, în ele aflându-se mulți călugări care se odihneau și bolnavi, oameni veniți la mânăstiri să se tămăduiască. Acest general aflându-se mai apoi în Sibiu, ieșind el într una din zile la preumblare cu caleașca sa, s-au făcut spaimă mare cailor lui care au răsturnat căruța sa care l-au strivit până ce a căutat să piară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Măhăescu, Batalionul 2 Vânători; Căpitanul Cristodorescu, Rgt.14 Dorobanți”. Pe lângă aceștia, mai fuseseră declarați răniți 760 de grade inferioare și morți sau dispăruți 273. Comunicatul telegrafiat al Ministerului de Externe precizase că „...toți răniții În general sunt ușor loviți putânduse tămădui și fără infirmități În curându, așa cu au decleratu medicii”. Această primă bătălie a Plevnei le prilejuise celor doi comandanți, Domnitorul României Carol și Prințul Moștenitor al Rusiei Nicolae, acordarea reciprocă a unor ordine și medalii. Informația am preluat-o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga, va căuta Fața Mea, și se va abate de 175 la căile lui rele, Îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, și-i voi tămădui țara". Au fost prezenți polițiști și din alte țări, care au prezentat, timp de trei zile, experiențe misionare din viața creștină a polițiștilor. Cea mai interesantă experiență a fost prezentată video din Brazilia! Totul s-a încheiat cu un frumos
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
niște creștini înfumurați. Un subiect arzător care va fi la ordinea zilei și mâine, când soldații americani vor pleca din Bagdad. 2. În Galileea Superioară Și a străbătut Iisus toată Galileea, învățând în sinagogile lor și propăvăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor. (Matei, IV, 23) În nordul Israelului, în apropierea muntelui Hermon, peisajul are ceva din prospețimea Alpilor: cabane însorite, aer curat, limpede, căsuțe construite direct pe sol, și un nu-știu-ce natural, nesofisticat care te
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
își pune furca-n brâu și începe să toarcă. Iar oamenilor mirați de aceasta, le spune: - «Nu vă mirați de mine că torc azi, duminecă, mirați vă de copilul meu care se chișă în pat». În felul acesta copilul se tămăduiește. - Ciuma. Când se aude de molimă de ciumă, se adună nouă babe laolaltă și cos o ie pe care musai s-o dea gata într-o singură zi între răsăritul și asfințitul soarelui. Ia se pune pe un par la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unge buba. Un leac radical dar foarte dureros constă în a pune de jur împrejurul bubei de dalac aluat de grâu. Se presară deasupra bubei praf de pușcă și i se dă foc. Buba va arde până în rădăcină și curând va fi tămăduită. - Degerătură. Cartofi rași pe răzuitoare, încălziți puțin se pun pe organul degerat. Fierea porcului de asemenea poate fi folosit pentru tratarea degerăturii. O albitură, o cârpă sau un chindeu, se înmoaie în vinarsul în care a fost pusă să stea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bea, iar frunzele acestei plante se leagă cu un chindeu la foale. Tot așa se leagă pleava fiartă în vin. Sau se bea 15 g. cafea măcinată fiartă în 150 ml. rachiu de drojdie curat. Această boală mai poate fi tămăduită și cu ghințură fiartă înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu acesta partea dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe foale cu oloi de sămânță. Vărsatul oilor. Nu are leac, deaceea ciobanii iau măsuri profilactice. Ei izolează oile bolnave și altoiesc cu buba de la una din acestea, cu un ac de argint, toate oile sănătoase. Vărsatul vacilor. Se păoate tămădui străpungând buba cu un ac de argint prevăzut cu un fir de mătase ce se trage apoi prin urechea sau coada animalului. Vărsatul porcilor. Porcul bolnav se spală pe de-a rândul cu spirt. Zăbala. Se unge cu ceară din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fie misiunea noastră: „evanghelizarea pauperibus“ (să ducem vestea cea bună săracilor). Creaturile abandonate, săracii, bătrânii, bolnavii, iată gemele noastre, gemele Operei. Suflete, suflete, dragii mei! Toate celelalte sunt nimic», spunea don Calabria. Misiunea lui Isus a fost aceea de a tămădui bolile sufletului și ale trupului. «Isus s-a oprit într-o câmpie. Erau o mulțime dintre ucenicii lui și o mare mulțime de lume... care au venit să-l asculte și să fie vindecați de bolile lor... Toată lumea încerca să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rămâne pură și tămăduitoare de boli și suferințe sufletești în tot anul. Mai mult, oamenii unor localități cred că cei care se scaldă în apa care va deveni sfântă în ziua de Bobotează, la râul unde se oficiază slujba, se tămăduiesc de toate relele, ceea ce face ca și cei sănătoși, pentru a nu se îmbolnăvi peste an, se aruncă în valuri. De aceea, în unele sate, de Bobotează, din ajun, în apropierea pârâului ori la o fântână potrivită, în iazuri sau
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cap și a țâșnit sângele. Ne-am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat-o la cap pe Steluța, iar pe mine m-a certat și m-a alungat acasă. Tăietura a fost superficială și s-a tămăduit ușor și repede. Fapta însă mi s-a amintit de mama Ileana și când eram la seminar și când eram la Facultate, după terminarea serviciului militar. Al doilea copil al mamei Ileana a fost Gheorghe, mai mic decât mine cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]