360 matches
-
E o alegorie. E vorba de revoluția din Rusia. — Cee? Mi-a explicat. Chestia asta a căzut ca o bombă, nu încape nici o îndoială. Revoluția bolșevică nu era ceva nou pentru mine - din câte știu eu, a fost un mare tărăboi acolo și o reașezare a lumii, cândva, pe la începutul veacului. Dar chestia asta cu alegoria m-a prins cu nădragii-n vine. Am ascultat-o mai departe pe Martina. Calul ăla mare, Boxer - el reprezenta țărănimea, dacă vreți. Micul Squealer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sunt în stare să... Uite. Ai spus-o tu în locul meu. Sunt foarte dificile. Nu reprezintă deloc o chestiune ușoară. Tocmai de aceea li se spune erecții. Vai de mine și de capul meu. Ce zi căcăcioasă. Ce scandal, ce tărăboi! Viața e un clovn și un măscărici. Viața este viața petrecerii. Scânteiază. Am mai auzit gluma asta, desigur. E răsuflată. Am avut și eu partea mea de secetă la ciocăneli, luat plase și blegeală, încornorări și ejaculări precoce, inhibiție și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
după ce și-a fracturat femurul - într-un hotel din Florența, în timpul stagiunii muzicale -, îmi era foarte frică să nu cadă iar. Eram la Berlin și el s-a suit pe un podium care nu avea în spate suportul metalic. Ce tărăboi am făcut în pauză! Eram așezată lângă președintele Germaniei și i-am atras drastic atenția asupra pericolului care îl pândea pe Maestru. El a dat pe loc dispoziție și în douăzeci de minute s-a montat pe scenă balconașul. Sergiu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
repetă clasa a XIa! Directorul se gândea că unii dintre ei erau majori și nu îi puteau obliga nici chiar părinții, însă Stani nu era încă! Toți au preferat fără discuție să meargă le frizer decât să iasă altfel de tărăboi erau considerați aproape trădători de neam și țară! Și când se gândea că numai ei băieții fuseseră cu ideea, de aceea erau țapii ispășitori iar fetelor nevinovate le-a scăzut totuși puțin nota la purtare, dar nu le-a coafat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ei nocturnă? Tot ce se poate! Sau tinerețea lor lipsită de griji, impresia unei întâlniri romantice care îi tulbura de la preocuparea lor majoră învățătura? În fine deși abia se vedea, diriga era roșie de mânie. A doua zi a ieșit tărăboi cu urmări scăderea notei la purtare, fapt ce părea atunci, că le va distruge viețile și carierele! Motivația? Pentru Ică, încălcarea regulamentului școlii în legătură cu fumatul care atunci se extindea și în afara incintei liceului. Iar pentru ea, încălcarea unei reguli simple
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de „fructe oprite” și „sensuri interzise”, omul își caută de lucru tocmai în atari zone pentru că nu are încredere în oameni.... În „arta de a conduce,” arma ironiei este mijlocul perfect de a câștiga asentimentul celorlalți. Nemulțumirile, „măsurile aspre”, mustrările, tărăboiul - „ metode” practicate de unii „ șefi” sunt sortite eșecului! Când suntem întrebați ce facem, uneori răspundem - mai cu veselie în glas, mai cu tristețe că ne gândim la „nemurirea sufletului.” De bună seamă nu putem percepe viața de după moarte, dar nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
le istorisească rudelor sale din fir a păr, așa cum îi era obiceiul, întâmplările prin care trecuse în ultima vreme.Virgil și Mariana aflară astfel că de data aceasta maica Agripina era hotărâtă să plece de la mănăstirea Pasărea, ca urmare a tărăboiului pe care îl avusese cu stăreția. Tot ceea ce le spusese Grigore Gospodin cu câteva zile mai devreme era adevărat. Câteva maici care se bucurau de trecere pe lângă maica stareță o bârfiseră din nou în fel și chip, în ultima vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
insectar, Să mă simt copilă iar, Să joc șotronul pe trotuar, Of, de-aș fi copilă iar! Joc de seară Peste drum în fapt de seară Larmă mare e în toi, Mic și mare strânși în gloată Fac un mare tărăboi. Saltă praful de pe uliți Câinii latră fără glas Ceata de copii năvalnici Joacă, cântă, fac alai. Blând privește mândra lună Pe ștrengarii mititei, Râd pe sub mustăți bătrânii Care au fost așa, ca ei. Peste tot e veselie, Jocul e neîntrecut
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe toți În seara asta? Scuzîndu-se la repezeală, polițistul era gata să plece cu vedeta jandarmeriei, cînd fraza paznicului Îl alertă. - De ce ai spus asta? E vreo problemă? - Nici o problemă, doar madam’ Yvonne, mă rog, doamna Le Bihan a făcut tărăboi la telefon că s-o aștepte ultimul bac, zicea că are ceva urgent de făcut pe continent, zicea că... Își termină explicația doar pentru urechile lui, Lucas alerga deja spre vedetă ca să ajungă la Brest. SÎngele Mariei cursese pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu tablouri și cu copii, trebuiră să se gândească neîntârziat la o schimbare. Înainte de nașterea celui de al treilea copil, Jonas lucra în încăperea cea mare, Louise tricota în camera conjugală, în timp ce copiii ocupau camera din fund, făcând aici un tărăboi nemaipomenit sau târându-se, așa cum puteau, prin tot apartamentul. Hotărâră atunci să așeze leagănul noului născut într-un colț al atelierului, pe care Jonas îl izolă de restul încăperii printr-un paravan făcut din tablouri suprapuse, ceea ce le îngăduia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
asta dacă ați fi făcut joncțiunea cu ceilalți pe Baricadă în loc să hoinăriți pe străzi fără nici o țintă precisă. Dacă e așa cum spui, spune Curistul, demonstrează-mi ce mare brînză au făcut Gulie, Dendé, și ceilalți că s-au aflat în mijlocul tărăboiului, doar actul de prezență nu înseamnă nimic, i se pare. — Bravo, îmi place că vă dați seama ce am pierdut, zice Roja, actul de prezență, păi ce poate fi mai important decît asta? Cum poți să ai pretenții într-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tras tatuajul, eu și cu Johnnie am mers cu un taxi în centru și ne-am luat o cameră la hotelul Havana, de pe 9th, colț cu Olive, cu doi parai pe noapte și gândaci cât pumnul. Au început să facă tărăboi, așa că am scos capcanele pentru șobolani. Astea i-au terminat. Eu și cu Johnnie ne-am odihnit, iar a doua zi am pornit la vânătoare de fofoloance. Fără rezultat. A treia zi am agățat o ștoarfă filipineză într-o stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și în afara serviciului. Un amic de la Moravuri LASD, West Hollywood, îmi făcuse rost de niște adrese ale persoanelor din anturajul lui Sally Stinson. Russ mi-a spus de vreo șase ori s-o las mai moale și să nu fac tărăboi. Știa al naibii de bine că deja îl văd pe Fritzie priponit la Folsom, iar pe Johnny în cămăruța verde a condamnaților. Eram programat să intru în tură joi, așa că am făcu ochi devreme, vrând să petrec o dimineață lungă împreună cu dosarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care s-a băgat singur. Bătrânul pugilist mi-a cântărit cuvintele, apoi mi-a răspuns: — Am o slăbiciune pentru pugiliștii tehnici ca tine, așa că o să-ți dau singurul pont pe care-l am. Am auzit că Blanchard a provocat un tărăboi mare la Club Satan și a trebuit să-l ungă bine de tot pe căpitanul Vasquez ca să scape. Dacă o iei spre plajă, la cinci străzi de aici dai de Satan. Caută-l pe Ernie bucătarul. El mi-a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Barbu (Iarba îl citise ici-colo pe Barbu) nume de haiduc. Atât cât îi citise Iarba și pe securiști, singura șansă a lui Raicopol ar fi fost ca ălora, securiștilor, să le fi fost o prea mare groază să-i raporteze tărăboiul de azi-dimineață, de la metrou, Comandantului Suprem. Groază precis că le-a fost, dar chiar să nu-i fi raportat! Să fi optat, din pricina spaimei de a nu fi sancționați, pentru posibilitatea de a-l duce pe Ceaușescu cu fofârlica. Mușamalizând
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Păi, eu cred că avem cu toții un zgomot de fond cu care suntem atât de obișnuiți că nu-l mai auzim. Dar dacă te Îndepărtezi suficient de mult, Îl auzi din nou și te gândești, Doamne, cascada aia făcea un tărăboi imens. Cum am trăit cu zgomotul ăla? — Încerci să-mi spui că aș avea o cascadă, Winston? El izbucnește În râsul acela al lui, din tot sufletul, grunjos, pe care-l ador. —Kate, la dracu’, ce ai tu se numește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
revăd umbra dragei mele Hiba dănțuind. Un vânt puternic umflă draperia, care porni să fâlfâie și să se răsucească grațios. Afară, zgomote de pași, strigăte care se apropiau. Muzicanții din amintirile mele, poate? Dar de ce erau aduși cu un asemenea tărăboi? Uimirea mea a fost, vai! de scurtă durată; spațiul pieței se însuflețise dintr-odată, ca în plină zi, năpădit fiind de o gloată smintită și pestriță care umplea văzduhul cu zbieretele ei. Cum să nu te cuprindă frica? Am strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe sub nas luni Întregi pe mare. Spunea că un căpitan trebuie să demonstreze că le e superior celorlalți, chiar și În ceea ce privește sexul... El avea dreptul să se culce cu femei... Noi, obligația de a-l privi și de a asculta tărăboiul pe care-l făceau În nopțile liniștite... Draci Împielițați! Tot nu pricep cum de nu i-a tăiat Încă nimeni beregata... Am plecat de pe vaporul lui ca să nu-l strîng de gît... Am dezertat și jur că, dacă m-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe o frigare. Duhul sfânt în chip de limbă I-a eșit pe gur-afară. Unii află cumcă nasu. E cam strâmb, ca și la tat-so, Și că-și samănă cu soiul. Dar-pe când cu toți au ras-o Se-mprăștie tărăboiul. Nins lucește câmpul, teiul, Și trosnește cărărușa, Când se-ntorc și văd bordeiul Și deschide Mușa ușa. Când își pun copilu-n leagăn, C-un picior încet îl leagăn La lumina din surcică Și o vorbă de-alta leagă-n Planuri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din istoria automobilelor. Stau aici și mă gândesc de douăzeci de minute la zgomotul acela, dar încă n-am găsit cuvintele potrivite pentru a-l descrie, acea frază unică și memorabilă care să îl conțină. Hârâială înecată? Pizzicato sughițat? Un tărăboi întreg de horcăieli? Probabil nu sunt eu pe măsura acestei sarcini - sau limbajul e un instrument prea sărac pentru a surprinde ce-am auzit, care semăna cu ceva ieșit din gâtlejul unui gânsac care se sufocă sau al unui cimpanzeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o hotărâre de ultimă oră, de a reasambla fragmentele de corp ale zeiței frumuseții. Celorlalte două zeițe nu mai aveam ce le face. N-aveam cum să repar nasurile cârne. Ceea ce mă deranja însă și mai mult în tot acest tărăboi, fusese bădărănia celui care nu numai că îndrăznise să descuie apartamentul în lipsa mea, dar să-mi facă zile fripte umilindu-mi ce aveam mai scump: statuetele. La momentul respectiv, miliția, venită după un interval de timp considerabil, să constate spargerea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
norocoși moștenitori, care pe timpul acesta s-au apucat să se hîrjonească. Ce latră așa de tare javra noastră? Ei, acum grija asta ai? îl dojenește Aneta pe Ion, strîngîndu-l la piept și mai tare. Ion încearcă să facă abstracție de tărăboi, dar nu are liniște. Cîinele latră ca la hoț și mai scoate cîte un scheunat cînd i se bagă bățul pe gît. După un timp, cei doi soți pierd orice chef și atunci se aude un scîrțîit de portiță. Vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Tinerii se întorc cu pas vioi și îl văd pe Ionel întins pe pămînt, inert. Este mort, cheamă Salvarea. Cei doi tineri încearcă și ei ce pot, fata plînge. Nu-i mort, Doamne, a deschis ochii. Salvarea vine, însoțită de tărăboiul de rigoare și se trag concluzii: Nu-i mort, dar nici mult nu mai are. Dacă veneam ceva mai devreme... Fata începe să plîngă în hohote. Este ruda dumneavoastră? Nu..., treceam pe stradă. Salvarea pleacă și cei doi tineri rămîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că vorbesc prostii în postul mare. Uită-te de cînd stă Satana printre noi. Arată, mă, ce naiba mănînci! Este treaba mea. Muncitorii constată că chiar așa și este, adică e treaba lui. Totuși, cîrcotașii caută febril o motivație ca să facă tărăboi anticristului. Unul chiar găsește. Ne spurci baraca. Chiar, aerul ăsta îl îmbîcsești cu duhoare de mîncare de frupt. Ieși afară și crapă ce ai de crăpat, strigă în cor. Și să stai acolo pînă... Căutau cuvîntul care se potrivește. Purifici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
despart amical. Doar Mircea nu încetează să pufăie nervos, să se scarpine pe chelie și să mormăie a furie. Începînd din acea zi, titluri de o șchioapă înfierează pe cel care nu dă terenul. Caricaturi, poze, răcnete, țipete și tot tărăboiul din lume încearcă să îndoaie cerbicia celui care nu dă. Atacurile sînt semnate de Mircea Armașu. Cine-i jigodia asta? se înfurie marele boss. Un amărît, un coate goale. Latră și el săracul..., îi explică secretarul. Chiar așa de scîrbos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]