340 matches
-
urmat pe vechea și actuala scursură a văii Bucovul(...). În legătură cu vecinătatea locuitorilor din comuna Popești-Palanga <...începând lucrarea din movila mare de lângă șoseaua Bucov-Adunați-Popești-Palanga, movilă însemnată pe planul nostru cu nr. 3 , movilă semn de hotar între trei proprietăți: între proprietatea Tătărăști a d-nei Irina Câmpineanu, între proprietatea delimitaților din cătunul Porcărești și între delimitații din Palanga. Ambele aceste delimitări făcute în moșia Tătărăști a defunctului Ștefan Bellu, astăzi proprietate a d-nei Irina Câmpineanu. Din această movilă mergând în linie dreaptă prin
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Bucov-Adunați-Popești-Palanga, movilă însemnată pe planul nostru cu nr. 3 , movilă semn de hotar între trei proprietăți: între proprietatea Tătărăști a d-nei Irina Câmpineanu, între proprietatea delimitaților din cătunul Porcărești și între delimitații din Palanga. Ambele aceste delimitări făcute în moșia Tătărăști a defunctului Ștefan Bellu, astăzi proprietate a d-nei Irina Câmpineanu. Din această movilă mergând în linie dreaptă prin movila însemnată pe plan cu nr. 4, de aici tot pe aceeași linie dreaptă trece prin movila însemnată pe plan cu nr.
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Tătărăști (în trecut, Corni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Tătărăști (reședința) și Ungureni. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Tătărăști (în trecut, Corni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Tătărăști (reședința) și Ungureni. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul stâng al Siretului, în dreptul lacului de acumulare Berești; prin comună curge și râul Polocin, care se varsă tot în Siret mai spre sud, în
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
tot în Siret mai spre sud, în comuna Homocea din județul vecin Vrancea. Este traversată de șoseaua județeană DJ252C, care o leagă spre sud-est de Huruiești și spre nord la Corbasca și Pâncești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătărăști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,58%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
3,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Corni", făcea parte din plasa Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Cornii de Jos, Cornii de Sus, Giurgeni, Tătărăști și Ungureni, având în total 1644 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 43 de elevi (din care 4 fete) și cinci biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Găiceana a aceluiași
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Gălești, Nedelcu, Perchiu și Prădaiș). În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău și între timp comuna Huruiești s-a reînființat iar comuna Corni a primit numele de "Tătărăști". În 1968, comuna a trecut la județul Bacău și a preluat și satele Drăgești și Gherdana ale fostei comune Florești. Trei obiective din comuna Tătărăști sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
și între timp comuna Huruiești s-a reînființat iar comuna Corni a primit numele de "Tătărăști". În 1968, comuna a trecut la județul Bacău și a preluat și satele Drăgești și Gherdana ale fostei comune Florești. Trei obiective din comuna Tătărăști sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate trei fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1770) din satul Drăgești; (1854) din satul Gherdana; și (1811) din cătunul Costișa al satului Ungureni.
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 și au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice și mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăști, moldovene, muntene sau turcești atestă rolul militar, politic, administrativ și economic pe care l-a îndeplinit cetatea. Sepulturile dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o continuitate
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți tătărăști". Nu peste mult timp Ion aprodul moare așa că, neavând copii, frații săi Lupul și Marușca se prezintă din nou în fața judecății domnitorului pentru succesiune. În secolul XVI satul a dispărut ca așezare umană, dar a rămas ca toponim ce desemna
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
1491, atunci când domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare face mai multe cumpărături în jurul orașului Vaslui, printre care și "...un sat pre Bârlad, din sus de Vaslui, anume Mărișeanii unde au fost Mareș-judele" pe care l-a cumpărat cu "200 de zloți tătărăști". Pe 4 aprilie 1617, satul era nelocuit fapt atestat cu ocazia daniei făcute de domnitorul Radu Mihnea Marelui Armaș Pârvan. Satul va rămâne numai ca toponim până la sfârșitul secolului al XVIII-lea când va fi repopulat (parțial) cu ucraineni (ruteni
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
titulatura oficială dintr-un act din 1 iunie 1421 ("[...]Io Radu mare voievod și domn, din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și al părților de peste munți, încă și de către Părțile Tătărăști și Amlașului și Făgărașului herțeg și domn al Banatului Severinului și al Podunaviei, până la Marea cea Mare."). Vine ca domn, probabil, în urma campaniei otomane din vara-toamna lui 1420, având ca singur argument sprijinul constant pe care i l-a arătat
Radu Praznaglava () [Corola-website/Science/298641_a_299970]
-
parvenit în legătură cu oastea lui Basarab. Ele se reduc în principal în relatarea bătăliei „de la Posada”, în miniaturile din Cronica pictată de la Viena și într-o consemnare remarcată de P. P. Panaitescu privind asemănarea, de la distanță, dintre oștirile valahe și cele tătărăști. Basarab I, ca și „mare voievod”, era conducătorul suprem al oastei. Aceasta era compusă în caz de primejdie din toți bărbații capabili să poarte o armă în mână. Radu Rosetti remarca faptul că "„nu erau limite de vârstă, altele decât
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
unic în acea vreme (erau pomenite țări precum „terra Vatacii”, „terra Assani”, „terra Lytua”, „terra Szeneslai”, „terra Dobroticii”, „terra Bogdani” etc.). Ulterior, numele de Basarabia a fost restrâns la teritoriul din nordul gurilor Dunării (cunoscut și ca zona „dinspre părțile tătărăști” sau „Bugeac”), iar în 1812 a fost extins întregului teritoriu dintre Prut și Nistru.
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
istoric, Bogdan Lăpușneanu, domnul Moldovei, face cunoscut faptul că Ana, fiica vistiernicului Eremia a vândut Agafiei satul Vălcești, pe Siret. După moartea Agafiei, la data de 23 noiembrie 1577, urmașii ei vând satul domnului Petru Șchiopul pentru 3000 de zloți tătărăști, care la rândul lui dăruește satul Vălcești mănăstirii Galata. Din documente, reiese faptul că locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivând plante (orz, ovăz, bob), crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în satul
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
între Șoimuș și Brănișca, pe cel sudic, amunte și avale de Leșnic, pe ambii versanți, avale de Burjuc — sau fiind foarte bine dezvoltate (în special cele inferioare), ca între Mintia și Vețel, la Brănișca și Bretea Mureșană, între Gurasada și Tătărăști, între Dobra și Teiu (în această ultimă porțiune chiar în serie completă). Privite în ansamblu, autorii constată că „nivelele se încadrează foarte bine în scara teraselor puse în evidență în tot Culoarul Orăștiei și chiar în tot cuprinsul mijlociu al
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
III-lea "Gură Strâmba", prin care Polonia a fost împărțită între fii acestuia, a desemnat Sandomierzul că și capitala a unuia dintre principatele rezultate, Ducatul Sandomierzului. În cursul secolului al XIII-lea orașul a suferit cumplite stricăciuni în urmă raidurilor tătărăști din 1241, 1259 și 1287. Clădirile de lemn ale orașului au fost complet distruse, orașul fiind ocupat de tătari în anul 1260. Ca urmare, în 1286 Leszek al II-lea cel Negru, Mare Duce al Poloniei, a refondat efectiv orașul
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
, întâlnit și sub formele Tatar-Bunar și Tătărăști (în , în , în , transliterat i) este orașul raional de reședință al raionului Tatarbunar din regiunea Odesa, Ucraina. În afara localității principale, nu cuprinde și alte sate. Este situat la o distanță de 165 km sud-vest de orașul Odesa și la 33
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
în granițele Basarabiei, incluzând și localitatea Tatarbunar. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sătul Tatar-Bunar a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Ulterior, prin reorganizarea județului, sătul Tătărăști (nouă denumire a localității) a fost inclus în plasă Sărată, pierzându-și rolul de reședință de plasă. În perioada interbelică, au funcționat aici un azil de bătrâni și o societate pentru ajutorul săracilor . Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
fost dislocat unul dintre triburile hoardei Orumbet-oglu. Toponimul Tartaul ne amintește numele unui trib Caracalp-tartruulî. Un asemenea trib e posibil să fi existat și la tătarii din Basarabia, fiind dislocat aici sub pădure. Toponimul de azi Tartaul, reprezintă probabil varianta tătărască a numelui de trib sau vreo modificare. Există și o altă variantă a provenienței acestui toponim, anume că ar constitui o îmbinare a cuvintelor turcice ,tart, și ,aul, - tart-aul (sat de pădure), care e de asemenea verosimilă. Se presupune că
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Tătărești este o localitate-centru de comună în raionul Strășeni, Republica Moldova. La Tătărăști este biserică de lemn în numele Sfinților Apostoli Mihail și Gavril. Denumirea satului În lucrarea lui Eremia „Nume de localități" găsim următoarea explicație: „Tătărești se trage de la un nume de familie Tătaru cu sufixul- ‚ești". În lucrarea lui Gh. Bezviconi"Fapte
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbrăvița, precum iau vîndutu Beribace a lui ocina partea lui din satu Hărcestii și din vii din satul Hărceștii și cu pomîntul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 taleri tătărăști; precum arată mărturie de la acei oameni buni. Noi însăși iam întărit ca să aibă el a stăpini acea ocina, ace parte care este mai sus scrisă și nimeni altul să nu să amestece piste aciastă carte a domniei mele." La începutul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
mincinoase, sunt iscodiri răutăcioase. Eu nu voiesc să disprețuiesc bunătatea pe care mi-ai arătat-o, dar nu pot să mă lepăd de Hristos "lumină lumii"", l-au maniat pe eparh ce a considerat asta drept o insultă la credință tătărască. De aceea a poruncit că Ioan să fie supus unor munci groaznice. Însă caznele la care a fost supus Ioan i-au întărit întreaga ființă, a dobândit "cunună" vieții veșnice. Pentru aceasta i s-a luminat față de o lumină strălucitoare
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc și unele rarități faunistice , ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]