1,049 matches
-
lui gamă de crome cu tot. Ele ne îndeamnă misionar să ființăm nicidecum după prescripția legilor imanente ale divinității, ci aidoma unor viermi palizi și încârligați pe marginea propriei noastre viețuiri terestre. Una stearpă, umilă, decojită de sensurile ei fundamentale, tăvălită prin alchimia Trieteriului orgiastic și care cu greu își mai gășește azi vigoarea lăuntrică de a ajunge din nou la seva ei primară. Ca să fim sinceri, nici nu are cum. Resorturile limitate ale umanității contemporane au fost construite de așa
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
mie... Când ninge peste lume Și îngerii, iubito, când ninge peste lume Dar nu cu morți și jale, se țin de râs și glume, De șotii și de joacă, și ei se zbenguiesc... Se bucură-n zapădă, se bat, se tăvălesc... Și îngerii, iubito, când fulgii cad din perne De puf de păpădie lăptos ce cerul-l cerne, Sunt veseli, se răsfață și-s fericiți că noi De fericire plângem și râdem amândoi... Și îngerii au îngeri, iubito, au îngeri păzitori
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > LACRIMA INIMII TALE ÎMI MÂNGÂIE DORINȚA Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Lacrima inimii tale îmi mângâie dorința prea plină, prea goală, rug aprins al speranței tăvălește amintiri, fierbe iluzii și sânge, atinge cu sete gânduri înfrigurate, le conduce, vulcanic, prin vene firave cu strigăt de luptă. Unghii ascuțite de suferință se-nfig în clipe uzate, rup fâșii de timp, sculptează piatra unui suflet rătăcit pe valuri
LACRIMA INIMII TALE ÎMI MÂNGÂIE DORINŢA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349469_a_350798]
-
lună, revista „Constelații diamantine”. Bătrâna doamnă, dată în mintea copiilor, din lipsă de păpuși, și-a făcut jucărie din revista „Constelații diamantine” și, are treabă, n-are treabă, îi scoate ochii, îi rupe un braț, îi spage capul și o tăvălește prin noroi, precum „cochon”-ul, dovleacul. Într-un cuvânt, pe înțelesul „tutulor”, încearcă s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică. Noi știam, ca proștii, că menirea culturii este
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
aceste lucruri. Sunt convinși, în continuare, că trebuie să stăpânească deșertăciunea numită lume. Să se îmbuibe fie cu bogățiile ei, fie cu drogul numit putere. Budiștii, primii care au susținut că întreaga lume este o iluzie, ar trebui să se tăvălească pe jos de râs în fața acestui spectacol. Numai că sunt, inevitabil, prea preocupați să-și oprească lacrimile. Lacrimile care ne pot întuneca, dar și conduce pe calea înțelepciunii. Ne pot clădi noi lumi, măi adevărate. Această fată, în simplitatea, sărăcia
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
nainte, de vrei, Povara ce- o pui, azi, pe firavi, umerii mei. Și vezi de poți ușura sacul, te rog, mai ia, Dă -mi mai puțin, îndură- te, în mare Mila Ta, Mai fă o minune aici, pe pământul impur, Tăvălit în furtișaguri, preacurvie, sperjur, În minciună, vânzare de oameni și crime Și- ndreaptă o rază spre visători, făuritorii de rime... Referință Bibliografică: Voi sta sub ninsori... / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016
VOI STA SUB NINSORI... de DANIA BADEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350455_a_351784]
-
27 mai 2014 Toate Articolele Autorului Câți dintre voi nu ați dori, la vârsta mea, tânăr bunic, Să fiți din nou și azi copii, să nu vă pese de nimic? Să miorlăiți când vreți ceva, pe jos chiar să vă tăvăliți, Și cât ar fi viața de grea, pe tavă toate să primiți: De la păpică, jucării, iar când apar acei sticleți, La țoale șic de la butic, nu mai vorbesc de marafeți, Și-apoi scandal că nu aveți Merțan bonbon, decapotat, Să
1 IUNIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350472_a_351801]
-
Acasa > Stihuri > Momente > M-AȘ HÂRJONI CU IARNA ASTA... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului m-aș hârjoni cu iarna asta, și, Doamne, ce-aș mai tăvăli-o, dar teamă mi-e că-mi rupe coasta, din care te-ai născut, Mario! și ce-aș călca-o în picioare, m-aș da de-a tumba pe alei, topit ă -n lacrimi de fecioare, m-aș îmbăta la
M-AŞ HÂRJONI CU IARNA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348723_a_350052]
-
dezbrac de sentimente ca de niște aripi conabii cu mâinile îmbibate de verde instanțe supreme ale magmei din mine împart harul cuvintelor spânzurate dintre toți orbii cetății singur ochiul meu (ne)văzător simte mirosul de moarte gura mea s-a tăvălit în sângele sărat al zilelor amare nu (re)cunoaște cuvinte necrucificate carnale ți-am întins piciorul iubirii din lemn de stejar cu palmele mute ai sculptat în el diafan cicatricile cerului sting în peșteri lumina mi-am etalat inima în
(LOG)OS DIAFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349430_a_350759]
-
pânză de nori se destrăma încetul cu încetul și un soare strălucitor începea să-și împrăștie domnia în puzderie de raze din înaltul cerului peste feeria de basm a munților. Trebuia să oprească, să simtă pământul sub picioare, să se tăvălească pe iarba udă și răcoroasă ...” (Eliza Roha - „Întoarcerea”) „Armata nu-i mai dădu răgaz să se gândească la dragoste. Cele opt ore de instrucție, dormitul în bordeie făcute din nuiele, ploile, mai întâi și, apoi, căldurile excesive, comportarea brutală a
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și o săruta pe obraz cu buzele sale crăpate de soarele verii. Când a deschis ochii, a rămas
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi vr’un chefliu tăvălit spre casă beat?! Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor, De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?! Sau, ceva cu mult mai trist, auzeam noi de-un bărbat C-ar fi fost el
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
Și îngerii au îngeri păzitori Și îngerii, iubito, când ninge peste lume Dar nu cu morți și jale, se țin de râs și glume, De șotii și de joacă, și ei se zbenguiesc... Se bucură-n zapădă, se bat, se tăvălesc... Și îngerii, iubito, când fulgii cad din perne De puf de păpădie lăptos ce cerul-l cerne, Sunt veseli, se răsfață și-s fericiți că noi De fericire plângem și râdem amândoi... Și îngerii au îngeri, iubito, au îngeri păzitori
GRUPAJE DIN VOLUMUL ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344481_a_345810]
-
răsturnând toate castelele, cetățile, tăvile de argint din poleiala superficialității. la ce mai e bună sensibilitatea într-o peșteră în care, umanitatea își frânge oasele chipului, pălmuind, împumnind tot ce ar mai putea păstra flacăra verde a gheții, vie...? ne tăvălim printre fire de cenușă dintr-un copac în care rodul cuvântului a uitat să pulseze pentru a-și anunța nașterea, rotunjirea, mustind nerăbdare în a iubi, în tandrețea desăvârșită a culorilor lui...vibrând la fiecare mușcătură, atent smulgându-i dulceața
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
fiecare ticăit al inimii.. când „cărările neumblate” o ademeneau să-și încerce pasul prin hățișul necunoscut al vieții. Ce vremuri minunate! Nici fulgerul care își făcea apariția pe cerul speranței nu putea tulbura încrederea în ziua de mâine. Asfințitul se „tăvălea” în așternuturi neasemuit de frumoase, iar gândul „feciorelnic” rămânea vrăjit și captiv în culorile timpului trăit. Era doar un joc! Cine își imagina că „amurgul” se va strecura discret - cu fiecare ceas al înserării - în sufletul poetei... care a iubit
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și a înghiontit ceara cu vătraiul ... a început să sfârâie și să împroaște în jur! Improviză el. - Așaaa!...Așa trebuia înghiontit!!... Trebuia să-l înțepe bine și să-l tăvălească în jăratec cu vătraiul ascuțit! ... Să crape procletul!!... Ai adus și cărbune? - Da, am adus! Uite aici în sticlă ... - Dă-ncoace, să pun bine la păstrat! Du-te și tu în casă, vezi că ți-am lăsat ceva de mâncare
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
pânză de nori se destrăma încetul cu încetul și un soare strălucitor începea să-și împrăștie domnia în puzderie de raze din înaltul cerului peste feeria de basm a munților. Trebuia să oprească, să simtă pământul sub picioare, să se tăvălească pe iarba udă și răcoroasă ... ” (Eliza Roha - „Întoarcerea”) „Armata nu-i mai dădu răgaz să se gândească la dragoste. Cele opt ore de instrucție, dormitul în bordeie făcute din nuiele, ploile, mai întâi și, apoi, căldurile excesive, comportarea brutală a
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MARTIE-MĂRȚIȘOR Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am ascultat cum iarna-n vânturi luneca, Tăvălea ecoul prin visuri fierbinți... Cum puful sălcioarei se dărăcea În lumina căzută din nimburi de sfinți! Apoi,un ritual solar!... Clipa împletea Un spic de crin c-un spic de mac subțire, Tăinuind cuvine șnurul se-mpodobea Cu figurine ce
MARTIE-MĂRŢIŞOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366010_a_367339]
-
Selectii > MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mândru sunt că sunt român Și român mândru rămân Chiar de nu mai sunt stăpân În nefericita-mi țară Tăvălită în ocară Înăuntru și afară, Jefuită, dezmembrată, Mărunțită, demontată Și vândută la bucată... Mândru sunt că sunt român, Dar de spaimă scuip în sân, Bat în lemn, mă rog, îngân Bocete de tristă teamă Că vom trece pe la vamă Fiu
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
ci numai și numai „nu cunosc, să trăiți ! ” întrucât riscă să fie aspru pedepsit dacă nu știe, scuzabilă fiind doar situația în care nu cunoaște ; că doar soldatul român nu este un bou care paște pajiștea înverzită ci unul care tăvălește pajiștea și smârcul pentru a se pregăti de luptă împotriva inamicului. * Sunt îndrumați, pe rând, către magaziile cu efecte militare. Fiecare își ia în primire lenjeria de corp de un alb dubios, pantaloni și vestonul din postav gros, roase de
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
fost la mare) te-ai bronzat cum aș fi vrut? pe obraji, pe țâțișoare, nu mai spun că, de picioare, chiar și-acolo, pe sub slip, sunt invidios pe... soare și-mi imaginez, iubito, prefăcut în val de mare, cum mă tăvălesc pe tine și-mpreună pe nisip... Referință Bibliografică: spune-mi! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 994, Anul III, 20 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SPUNE-MI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365076_a_366405]
-
încă nu este, rostire care rostește graiul altora“. Sau, cum spune Fericitul Augustin lui Alipius: „Ce mai așteptăm? Ce înseamnă aceasta? Auzit-ai oare? Oameni fără știință se scoală și cuceresc cerul, pe când noi, cu știința noastră fără inimă, ne tăvălim în carne și sânge! Oare pentru că ne-au luat-o înainte ne e rușine să le urmăm pilda sau mai curând pentru că nici nu ne mai e rușine de a nu merge pe urma lor?“ (Augustin - Confesiuni VIII). Părinții pustiei
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
venit hotărat, congestionat la față, l-a fixat cu privirea amenințător: - Dă cariocile! Au rămas surprinși cu toții vizavi de modul de exprimare, mulți neputându-se stăpâni, au izbucnit în hohote de râs. Dl. Constantin se simțea de parcă ar fi fost tăvălit prin noroi. Nicicând nu îndurase rușine mai mare. Elevul acesta îi submina autoritatea. Totuși, tonul i-a devenit împăciuitor oarecum: - Te rog dă-ne creioanele! - Nu vreau! - Nu înțeleg; cum adică nu vrei? - Odată ce îmi aparțin, nu se mai poate
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
casă să mai citească sub pom din cartea neterminată de Balzac, Liliana văzuse pe Mărgeluș, la rădăcina pomului de sub cuib, jucându-se cu ceva. Tot întorcea ceva cu lăbuța lui fină și tot sărea în sus de bucurie, apoi se tăvălea prin iarba moale și mătăsoasă. Când se apropie să vadă mai bine ce se întâmplă acolo, văzuse că jos era un mic pui de pasăre, încă golaș, cu cioc galben, care țipa speriat. Pesemne, neastâmpărat, căzuse din cuib, iar părinții
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
de o mică pauză, simte asta și cu de la sine întreprindere își întrerupe povestirea, își cere scuze pentru câteva minute, iese pe peluza din fața casei, mai încolo dă binețe unor tineri care se scurg pe trotuar, niște copii mai mici tăvălesc o păpușă Barbie pe care o plimbau într-un cărucior și fac o hărmălaie când la această acțiune se “aliază” și o cățelușă maronie cu dungi albe, o Collie am înțeles, o Lassie la scară redusă, care “smotocește” bine fesul
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]