1,223 matches
-
Târgșor și bătăi colective, dar acestea au fost urmarea unei încercări de evadare, și nu ceea ce aveau să fie la Pitești. Nu insist asupra evenimentelor principale de la Pitești, întrucât autorul realizează un „bildungsroman” impresionant, un mozaic, un puzzle și o tapiserie a abominabilului (care i-ar fi folosit cu siguranță lui Michel Foucault, pentru celebra sa lucrare A supraveghea și a pedepsi, dacă eseistul francez ar fi avut cunoștință de oroarea Piteștiului între 1949 și 1951). Voi spune, ca o curiozitate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și 1994 e redactor la Editura Eminescu, din nou consilier la Ministerul Culturii (Direcția Cultură Scrisă) și, în paralel, redactor la Editura Cartea Românească. A debutat în 1966, în „Ramuri”, cu poezie, și editorial în 1977, cu volumul de versuri Tapiserii cu lună. Colaborează cu versuri și articole de critică literară la „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul” „Viața românească”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Argeș”. A îngrijit și prefațat ediții din scriitori români și străini, folosind și pseudonimul Lis Karian. C. debutează ca
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
flăcării, Anotimpuri năvalnice sunt numai câteva dintre titlurile ce dovedesc și exprimă descătușarea eului liric. Poemele sunt mai puțin cizelate, dar în tumultul interior și aglomerarea de imagini ce le caracterizează se vede mai limpede nota lor de originalitate. SCRIERI: Tapiserii cu lună, Iași, 1977; Deasupra lumii lunecând, București, 1980; Poartă în cer, București, 1982; Vânătoarea de foc, București, 1986; Portret după natură, București, 1989; Cartea cu anotimpuri, Galați, 1998; Împărăteasa norilor, București, 1998; Portret după natură - Portrait d’après nature
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
1995 (în colaborare cu Ion Gârbă), Sfârșit de vacanță, Iași, 1999; Charles Perrault, Pantofiorul Cenășeresei, Galați, 1997; Maurice Leblanc, Edith cu gâtul de lebădă, București, 1999. Repere bibliografice: Mihai Duțescu, O voce distinctă, R, 1978, 3; Alina Iacobitz, Virginia Carianopol, „Tapiserii cu lună”, CL, 1978, 6; Grigore Mureșan, „Deasupra lumii lunecând”, CNT, 1981, 6; Sultana Craia, „Vânătoarea de foc”, CNT, 1986, 22; Popa, Ist. lit., II, 575. D.C.-E.
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
compara măcar cu Middlesex, era o locuință copleșitor de medievală, o fortăreață de piatră cenușie, respingătoare, cu excepția unei singure extravaganțe - o concesie făcută prințesei -, constând Într-un unic turn ascuțit, din care flutura un steag de culoarea lavandei. Înăuntru erau tapiserii pe pereți, o armură cu inscripție franțuzească deasupra vizorului și, Într-un costum mulat, negru, mama zveltă a Clementinei. Făcea exerciții cu picioarele. ― Ea e Callie, spuse Clementine. A venit să ne jucăm. Am zâmbit larg. Am făcut o tentativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Acum putem să mergem la petrecere. Până atunci nu mai fusesem la petreceri. Mi-era milă de părinți. Pe când ne strecuram prin mulțime În casa care palpita, mă Îngrozeam de distrugerile aflate În plină desfășurare. Scrum de țigară căzut pe tapiseria Pierre Deux. Cutii de bere se vărsau pe covoarele de familie. În bibliotecă am văzut doi băieți care, râzând, urinau Într-un trofeu de tenis. Majoritatea erau copii mai mari. Câteva cupluri urcau scările, dispărând În dormitoare. Și Obiectul Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și presărată cu paie. Mi-am Întors capul și m-am uitat În sus și am văzut o priveliște minunată. Am văzut chipul Obiectului dedeasupra mea. Capul meu era la ea În poală. Obrazul meu drept era Îmbujorat, lipit de tapiseria caldă a pântecului ei. Era Îmbrăcată În continuare cu sutienul de la costumul de baie și cu pantalonii scurți. Genunchii Îi erau depărtați și părul ei roșcat atârna peste mine, Întunecând totul. M-am uitat În sus prin acest spațiu maro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o succesiune dinastică era flagrantă. Și criminală. De aceea a plecat. Suspină adânc. Până la urmă și gestul lui a fost inutil. Căci lumea este condusă de un destin inexorabil și impersonal, căruia uite că și el i-a căzut victimă. Tapiseria din dreptul ușii trosnește ușor. — Au sosit și te așteaptă în atrium, Nero, îl aude spunând pe Aelius Seianus. Tiberius Nero clipește buimac. Cine îl așteaptă? Își amintește imediat. Aici nu e în campanie, ci la Roma. De la primele ore
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și de un crab. Puțin mai încolo câteva păsărele ciugulesc delicat florile îmbobocite. Înțelege că întregul zid a fost acoperit cu un sistem complicat de volute și contra volute sime trice din frunziș de acant, aidoma unui covor sau unei tapiserii. Intervenția discretă a faunei este bine-venită. Introduce o notă de viață în răceala moartă a marmurii. Între timp flaminii au înconjurat de trei ori altarul. Acum se retrag. În centru, n-au mai rămas decât Augustus, rex, dialul și un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Lijiang ca fiind „istoric“, „retras“, „așezat la poalele dealurilor tibetane“, Roxanne Își imaginase că urmau să stea Într-o vilă construită după modelul unui cort de nomazi. Cu pământ bătătorit pe jos și piei de iac deasupra, iar pe pereți tapiserii colorate. Își dorea cămile Înșeuate fornăind neliniștite În fața ușii În loc de taxiuri venite parcă din război și zeci de mii de turiști, cei mai mulți chinezi. Dar singurul care fornăia era Dwight. Își freca nasul de sânii soției sale, semn că dorea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a condus, la capătul unui culoar întunecos, într-o sală ceva mai mare. Um-Bassar stătea așezată pe o uriașă pernă verde, cu părul acoperit cu un batic de aceeași culoare, împodobit cu fir de aur, în spatele ei aflându-se o tapiserie care înfățișa cele douăzeci și opt de lăcașuri ale lunii, iar dinainte având o masă joasă pe care era pus un vas de lut smălțuit. Mama se așeză în fața ghicitoarei și-i spuse încetișor ce anume o adusese acolo. Sara și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fin, am verificat cu propriii mei ochi! Atrași de atâta lux și confundând, spre nefericirea lor, mărinimia cu ostentația, negustorii ăștia veniseră din Fès, din Sousa, din Genova și de la Neapole, aducând cu ei săbii cizelate și încrustate cu nestemate, tapiserii, cai pur sânge și tot felul de mărfuri de preț. — Regele s-a arătat foarte încântat, mi-a povestit unul dintre acei nefericiți. A achiziționat totul cât ai zice pește, fără măcar să discute prețul. Eram covârșiți. De atunci tot așteptăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cairoții, deoarece este cel al sultanilor și al ofițerilor mameluci. Mai înainte ca eu să fi putut răspunde, negustorul se întorsese, oferindu-i un preț: — Șaptezeci și cinci de dinari. Ea se făcu palidă: — Piesa asta e unică în lume! Era o tapiserie murală lucrată cu acul la mare precizie și încadrată de o ramă din lemn sculptat. Înfățișa niște lupi care fugeau în haită spre culmea unui munte înzăpezit. Akbar mă luă martor: — Ceea ce spune Alteța Sa este adevărul curat, dar prăvălia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că era vorba de un cumpărător și ne rugă să-l scuzăm o clipă. Prințesa se pregătea de plecare, dar eu am reținut-o: — Cât nădăjduiai să capeți? — Trei sute de dinari, nu mai puțin. I-am cerut să-mi arate tapiseria. Hotărârea mea era luată, dar n-o puteam achiziționa fără s-o privesc, de teamă ca nu cumva cumpărarea să pară o pomană. Nu voiam nici s-o cercetez mai de aproape, de teamă că aș lăsa să se creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mâna lui, femei, bani, succes -dar omul ăsta încearcă să afle și să descopere și mai mult. Ca englez, John, tu mă înțelegi. Casa lui din Park Avenue e un Self unde sunt depozitate comori de artă. Sculptură. Vechi maeștri. Tapiserii. Glasvanduri. Carpete. Comori din toată lumea Predă arta undeva Scrie articole științifice în, în reviste de știință, John. Este un strălucit arheolog amator. Oamenii din toată lumea îl consultă în legătură cu obiectele de artă. În prima scenă îl văd pe Garfield citind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trebuie să mă împac cu situația. Va trebui să sper într-un viitor mai bun și să mă rog să nu se mai întâmple nimic rău. * Mulțumită marelui meu talent de a poza într-un pasionat al picturii, expert în tapiserie și în general în arte, am petrecut o bună parte a acestei perioade agitate în lumea marii culturi alături de Martina Twain. În consecință, sunt în starea de șoc provocată de marea cultură - teama de a mă pierde complet în beznă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
din mit: Simurgul însuși. Scârțâitul se dovedi mai puternic decât fascinația lui Vultur-în-Zbor. Prepelicarul trecu repede printr-o altă ușă, aflată la celălalt capăt al încăperii. Au urmat-o și ei imediat, pătrunzând într-o sufragerie electrizant de frumoasă, cu tapiserii vechi pe pereți și covoare vechi întinse pe podea. Farfurii și candelabre de argint scânteiau peste tot. Aceasta era camera aflată în vârful triunghiului. Prepelicarul nu se opri. Acum către latura dreaptă, își zise Vultur-în-Zbor, concentrându-se asupra direcției. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
logică era să strângă cu ușa un drogat. Danny traversă strada spre Tommy Tucker’s Playroom, găsi un separeu liber și comandă cafea, ca să-și curețe alcoolul din sistem și să rămână treaz. Tema muzicală era una a baladelor, iar tapiseria în dungi ca de zebră, un tapet ieftin, al cărui impact era ameliorat de torțele cu flăcările înălțate până la tavan - alt risc de incendiu, iar un incendiu aici ar fi făcut scrum întreaga clădire, cu toate cluburile. Cafeaua era neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de prin Kern și Visalia, dar nu pomenea niciodată nimic despre asta când era ridicat ca suspect pentru furtul vreunei automobil. — Piese sau o afurisită de mașină întreagă? Janice își scoase un șervețel din decolteu și îl frământă în mâini. — Tapiserie, zise ea. — La oraș sau la comitat? — C-cred că la comitat. Secția San Dimas... Danny se strâmbă. San Dimas avea cea mai dură echipă de detectivi din LASD. În ’46 ofițerul de serviciu, îmbibat cu mai multe substanțe ilegale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
viu, și ajunse în fața unei ferestre mari, acoperită de draperii din catifea. O fantă îngustă între cele două revărsări de falduri bordo lăsau să se vadă o coloană de lumină și îi permiteau să vadă smochingurile rotindu-se pe parchet, tapiseriile de pe pereți, scânteierile paharelor ciocnite. Danny își lipi fața de geam și privi înăuntru. Atât de aproape, încât i se puse o ceață pe ochi. Omul Cameră dădea rateuri. Se trase înapoi, în așa fel încât privirea lui să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
da niciodată nume. Nu va da numele nimănui, al nimănui! Nu-i distruge viața bună pe care o începe din nou! Nu mă distruge nici pe mine! Și atunci când cerșea, o făcea cu eleganță. Mal făcu un gest care includea tapiseria din piele, draperiile de brocart și mica avere formată de broderiile din mătase. — Cum poți să predici în numele comunismului și, în același timp, să justifici tot ce ai? Regina Roșie zâmbi - cerșetoare meditativă. — Munca valoroasă pe care o fac îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
drum, era și mașina maro, cu portiera șoferului deschisă. Danny opri în spatele ei, aprinse faza lungă și puse mâna pe pistol. Ieși din mașină și se apropie, cu brațul înarmat întins în față. Privi scaunul șoferului și nu văzu decât tapiseria frumoasă de diftină. Făcu un pas în spate și identifică un Pontiac Super Chief din 1948, abandonat pe o stradă doar pe jumătate construită, înconjurată de coline complet întunecate. Inima îi bubuia. Avea gâtul uscat. Picioarele îi erau de cârpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
frumos. Danny jupui mocheta de pe hol, se uită sub ea, răsturnă vitrina din dormitor, golind-o, despuie patul și smulse dulăpiorul de medicamente din baie. Întoarse cu dosul în sus mobila din camera de zi, se uită sub perne și tapiserie, apoi răsturnă sertarele din bucătărie până când pe jos nu se mai vedeau decât tacâmuri și farfurii sparte. Zări o sticlă pe jumătate plină lângă aparatul de radio, o deschise, dar mușchii gâtului îi erau prea congestionați, așa că o aruncă, doborând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pomenit în fața unei mese lungi, de marmură, pe care erau puse mici stele sclipitoare, iar dintr-un vas adânc de argint ieșeau ca niște fructe curgătoare șiraguri de mărgele în culorile toamnei. Peretele din sufragerie era acoperit cu o somptuoasă tapiserie Aubusson în nuanțe pale. La capătul mesei erau puse farfurii și ta câmuri de argint, iar alături se aflau două sfeșnice cu câte trei brațe. A aprins lumânările, am ajutat-o să aducă de la bucă tărie deliciile și s-a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pomenit în fața unei mese lungi, de marmură, pe care erau puse mici stele sclipitoare, iar dintr-un vas adânc de argint ieșeau ca niște fructe curgătoare șiraguri de mărgele în culorile toamnei. Peretele din sufragerie era acoperit cu o somptuoasă tapiserie Aubusson în nuanțe pale. La capătul mesei erau puse farfurii și tacâmuri de argint, iar alături se aflau două sfeșnice cu câte trei brațe. A aprins lumânările, am ajutat-o să aducă de la bucătărie deliciile și s a pornit ospățul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]