678 matches
-
folclorică Codru și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului, Adrian Pașca. Taraful Ceatăra are câteva premii importante câștigate la diferite festivaluri, atât în țară cat și în străinătate, cum ar fi: Festivalul de la Mamaia; Festivalul Strugurele de aur de la Jidvei; Festivalul Eistedfood din Anglia; Festivalul Maria Tănase din Craiova
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului, Adrian Pașca. Taraful Ceatăra are câteva premii importante câștigate la diferite festivaluri, atât în țară cat și în străinătate, cum ar fi: Festivalul de la Mamaia; Festivalul Strugurele de aur de la Jidvei; Festivalul Eistedfood din Anglia; Festivalul Maria Tănase din Craiova; Festivalul Maria Lătărețu
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
generos și magnific, că ținuta sa nu amintește cu nimic pe aceea a boierilor din timpurile trecute... La palat, lumea se plictisește, iar melancolia cuplului regal contrastează cu ambianța petrecerilor date în oraș. Se dansează mult în saloanele bucureștene unde tarafuri țigănești cîntă dansuri numite pariziene scottish, cadriluri, valsuri în trei timpi -, se încearcă un amestec între costumele naționale și micile saloane de muzică Ludovic XV în lac alb... Prințul păstrează legături germanice strînse: el se căsătorește, în noiembrie 1869, cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă și cu însemnele unei lumi pestrițe care frecventează de la cafenele vieneze, la care cîntă tarafuri de țigani, la patiseriile turcești și buticurile lui Niculescu Dragomir care vinde tartine cu caviar. Efemerul rezidă într-un tapaj ce se pretinde a fi lux. La un hotel de renume, Athénée Palace, străinilor le place imensul salon de marmură
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a avut o imagine foarte bună dobândită prin calitatea serviciilor obținute. Rezultatele deosebite obținute la o serie de concursuri școlare cum ar fi: locul I la Concursul Internațional de Limba Franceză, locul I pe Țară obținut ani la rând de „Taraful Ghiocelul” la olimpiada de muzică, locul II pe Țară obținut de grupul vocal la olimpiada de muzică, locul III pe Țară obținut de echipa de fotbal al claselor III-IV la olimpiada de sport și numeroasele premii și mențiuni obținute la
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
lelițe cu tăvi pline cu berici, cu plăcinte poale-n brîu, cu alune etc. etc. Destinate, evident, celor din rîndul întîi. Toată compoziția asta, cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu lăutari". Pecete indelebilă a României cu care nu ne vom mai întîlni. E în această sublimă compoziție o defel didactică contrapunere a lumii vechi celei incipient-moderne. Societatea din somptuoasa casă a maestrului, sincronizată (și vestimentar) Vestului preferă încă, duios, taraful aproape turcesc, meterhaneaua. Cea pe care, am mai spus-o, minunatul Craiu ținea să mi-o tot evoce: Măi, Val, știi tu ce lăutari aveau Iașii, măi! Cum tot așa, acum, un posibil hușchit cu cerceluș în stînga: Măi, Val
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca-n Teodoreni, l-am întrebat pe nabab: Încotro, boierule? Din spate, bastonul mi-a trecut ușor pe lîngă ureche și și-a oprit argintul în parbriz: La Georgel, birjar! A, știam. Urma ca a doua zi trompetistul Georgel, starostele tarafului care sfida cu superbie discotecile, să-și inaugureze propriul restaurant: "La Georgel", firește. Am parcat în fața arătoasei clădiri ce juca rol de palat în mijlocul căsuțelor tătărășene și imediat ne-a deschis însuși oacheșul trompetist (și gurist, aveam să mă conving
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o zi călduroasă și obositoare. Mese soioase, muște zumzăind prin colțuri, un miros indefinit, prin care se distinge damful grajdului. Dintr-un difuzor prăfuit, din plastic, agățat neglijent prin fire neizolate de un cui, curge liber, chiar melodios, zdrăngănitul unui taraf, condus de o voce ce glăsuiește ceva de genul: „Dorul meu e numai dor”. Cunoașteți probabil melodia. Să ne continuăm Închipuirea, imaginându-ne la o masă un individ stingher, retras Într-un colț, anatemizat de cei mai mulți dintre noi (bețivul satului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Aslan. Pe atunci, în Olanda erau foarte populare săptămânile culinare românești, care au acoperit, probabil, majoritatea zonelor de interes din această țară. Erau aduși bucătari din România, pe mese se aflau băuturile noastre tradiționale, însoțite, în mod obligatoriu, de un taraf de lăutari și câteva perechi de dansatori. Biroul de Turism invita în permanență personalități române din domeniul culturii, artelor și al medicinei, pentru contacte cu oficialități olandeze. Dr. Ana Aslan era o permanență salutată cu mult interes în Olanda, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Învăliți amoru-n vorbe, Clevetindu-l împreună. Și feriți de ochii lumii, Între rariștea de brazi Voi mergeți când vine sara, Tu ești rumenă-n obraz. Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În zădar oare Teodor Scrie-a codrului poveste Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este? Că nu vreți a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce Doar un capăt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dintre care unul culege chiar „vorbele a doi muți despre Grigore-Vodă“19. Durata vizitelor este comentată, fiindcă orice amănunt poate fi un indiciu amenințător. Mavrocordat trebuie să fie deci informat despre petrecerile lui Ghica la o vie lângă Constantinopol, „cu taraf de lăutari“, sau la Terapia, unde „a dansat iarăși ca de obicei cu fete“; despre unul din aceste chefuri „s-a șușotit foarte mult în Fanar“20. Epilog caracteristic al agitației exasperate care ne-a permis să întrevedem ce însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte vodeviluri și comedii ale lui G. știri sigure nu sunt. O scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821) - publicată de B.P. Hasdeu în 1872, în „Columna lui Traian” - dispune de o rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă asupra canoanelor
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
domnia (1821) - publicată de B.P. Hasdeu în 1872, în „Columna lui Traian” - dispune de o rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești, București, 1840; Tarafurile cele ce așază domnia, în V.A. Urechia, Istoria românilor, VII, București, 1894, 360-365; Povățuiri i cuvinte adăvărate (fragm.), în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, VIII, București, 1900; Asemănări, în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, IX, București, 1901, 7-211; Bucăți
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum „vertebrele tăcerii”, „unghia norilor”, „taraful vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger”. Însă violentarea limbii se produce mai cu seamă prin acele „rezecții sistematice ale articolelor”, semnalate de cel mai binevoitor dintre recenzenți, Perpessicius. Acestea („umeri ca
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Sunt multe zilele în care, prin muzică, românii - alături de confrații unguri sau țigani - au deprins gustul petrecerii. De la Romica Puceanu (1928-1996), Toni Iordache (1942-1987) sau Johnny Răducanu (n. 1931), judecați ca artiști individuali, până la formații unice precum Fanfara Ciocârlia sau Taraful Haiducii, țiganii au excelat prin știința bunei irosiri, cu amestecul inconfundabil de melancolie, vioiciune și ironie. La interstițiile acestei coabitări s-a născut acea poftă regenerativă pentru apatie. Fiind selectiv, talentul muzical n-a fost suficient pentru a oferi garanțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Cerințe: 1.Memorați versurile. 2. Intoduceți într-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aldămaș ulcele de vin d-ăl prost și ieftin, stricat cu apă și miere, cărat cu chervanul în butoaie mari în care cârciumarul afundase și câteva lipitori de baltă, ca să se lipească mușteriii de vin. îngânau și țineau isonul unui taraf de balaoacheși, care îi dădeau zor cu cântări tânguitoare de iuboste și de inimă albastră. Bătrânul îi privi o clipă cu invidie pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
aldămaș ulcele de vin d-ăl prost și ieftin, stricat cu apă și miere, cărat cu chervanul în butoaie mari în care cârciumarul afundase și câteva lipitori de baltă, ca să se lipească mușteriii de vin. îngânau și țineau isonul unui taraf de balaoacheși, care îi dădeau zor cu cântări tânguitoare de iuboste și de inimă albastră. Bătrânul îi privi o clipă cu invidie pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se mulțumiră doar cu atât, ci luară cu ei și lada de zestre, În care babulea Își ținea rochia de mireasă și hainele de sărbătoare, ba, mai mult, ca veselia să fie cât mai mare, năimiră și niște muzicanți de la taraf... Nu uitară să tragă o raită și pe la biserică, unde dădură peste pălimar și, după ce-l unseră cu toate alifiile, altfel spus, Îl Îmbătară pulbere, luară cu ei cădelnița, odăjdiile, prapurile, icoana cu Înălțarea lui Iisus, potirul de Împărtășanie, ceaslovul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
meniul era: carne, cu carne din carne și deasupra fripturi cu sarmale. N-am putut bea decât cu mare greutate două sticle de Tuborg, fiindcă primăria decisese deja țuică, votcă, vinuri. Stăteam mută, fumând ca o nefumată, lângă violonistul din taraf (încaltea, omul foarte drăguț, într-o pauză de cântece patriotice și hore mehedințene, mi-a cântat Balada, uitându-se în ochii mei, și a cântat-o așa de frumos, de, o clipă, am iertat toată umanitatea pentru toate. În jurul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de fasole, mămăligă, sarmale, clătite și să constatăm că sunt delicioase, mai ales când le strecori printre chinezării, arăbisme și mâncăruri italiene. Revelionul era cel mai scump (125 de căciulă, prețuri ca în România) și acolo ce să vezi? Un taraf și o dizeuză care era perfect adaptată la manelele noastre cele de toate zilele. În timpul acesta de răsfăț, Măriuca, sireaca, îmi șlefuiește versiunea engleză a studiului și zice că e tare. Am stat cu inima strânsă să-i aud părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ce-și ducea apele dinspre vestul Europei până aici la câteva sute de kilometri înainte de vărsare. Veneau apoi, ca o centură, cartierele născute din legendă, cu birturi, cârciumi, restaurante ieftine de periferie, reînviate acum ca și după primul război, de tarafuri tocmite în grabă, cu repertorii lăbărțate, cu țigani chipeși, prelungind la ureche dulci melodii de cântece deocheate, apoi duioase romanțe de dor, căci se respira încă - naiv - aerul din veacul trecut, pe care nici tancurile celui de-al doilea război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
trăiam. Dimineața, când s-a spart cheful, am plecat spre casă, gândind să mă duc pe la prânz la vot. Am adormit însă în tramvai. La capătul liniei, vatmanul m-a trezit. Se lumina de ziuă. De undeva se auzea un taraf. Instinctiv am pocnit din degete, zvâcnind spre o țopăitură. N-am mai apucat să chiui. Vatmanul m-a scos afară din vagon. Un fel de șut, cu învârtitură pe loc. L-am întrebat unde am ajuns. Mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
venea de la secția de votare, unde aveam de gând să mă duc pe la prânz. Am socotit că-i mai bine să-mi exercit dreptul cetățenesc, dacă tot mă adusese tramvaiul acolo, atunci, la prima oră. M-am dus spre secție. Taraful cânta pe o estradă în mijlocul curții. Era o școală. Încă nu deschiseseră secția. Câțiva bătrânei, care țineau cu tot dinadinsul să fie primii la vot, formaseră obișnuita coadă. Mi-era frig. Era o dimineață de toamnă geroasă. Frigul venea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]