681 matches
-
după care iese la pensie. A susținut turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai târziu își creează propria formație. Din taraful său făceau parte frații săi Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Solista era fata Genei Bărsan, care era și soția fratelui său Gogă Pițigoi. Cântă în țară în mai toate locurile, iar prin Institutul Cultural Român și în străinătate, în diverse
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
de ani, în urma celui de-al treilea infarct pe care l-a suferit. Ceremonia funerară a avut loc la Biserica „Sf. Mihail și Gavril” din Târgu Cărbunești. La înmormântare a cântat o orchestră condusă de Adrian Luca, dar și un taraf condus de Nicu Ciulei și soția sa Rela Ciulei. <br> <br> Alită Pițigoi a avut câteva apariții pe CD-uri, cu înregistrări efectuate în perioada 2008-2011. Discurile au apărut în România, excepție făcând unul dintre ele, care a apărut în
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
ediție s-a ținut în anul 1966, edițiile - 1990 și 1991 - nu s-au ținut. Orchestra de acompaniament a soliștilor este "Doina Gorjului". În anul 2010 și 2011, "Doina Gorjului" nu s-a prezentat din cauza politizării festivalului, fiind înlocuită cu taraful Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu. PDL a pierdut și numărul edițiilor, ediția 43 fiind anunțată a 44-a. Din această cauză ediția din anul 2012 a devenit a 45-a. Festivalul ține două zile după următorul program:<br> Sf. Mănăstire
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
invita într-un spectacol viitor pe Maria Tănase, la acel moment cunoscută doar prin apariții radiofonice în emisiunile dedicate folclorului. Cântăreața își dă acordul să interpreteze câteva piese din repertoriul ei cu condiția să fie acompaniată pe scenă de un taraf și nu de orchestră; în fața propunerii de a cânta și două bucăți de muzică ușoară se arată mult mai reticentă. Totuși, Vasilescu și textierii Nicu Kanner și Eugen Mirea sunt delegați să scrie cele două bucăți pentru numărul Mariei Tănase
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
asta se datorează faptului că s-a implicat activ la crearea lor și a muncit cot la cot cu Laurențiu Duță, Marius Moga și Sandy Deac. Printre colaborările cu staruri avute până în 2007 se numără trupa Simplu, Laurențiu Duță și Taraful din Clejani. Andreea Bănică lansează la începutul anului 2008 un nou videoclip, realizat la piesa „Încredere”, care a fost regizat de Dragoș Buliga și demarează lucrările pentru un nou album. În primăvara aceluiași an intră pe piață un nou single
Andreea Bănică () [Corola-website/Science/313979_a_315308]
-
la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
de Folclor din București. Multe din aceste melodii au rămas fixate în memoria mea și m-au condus, în 1951, spre compunerea Concertului Românesc. Totuși, nu totul este original românesc în el, deoarece am inventat, de asemenea, elemente în spiritul tarafurilor sătești. Mai târziu, am putut să ascult piesa la Budapesta, într-o repetiție - o execuție publică era interzisă. Sub dictatura lui Stalin, chiar și folclorul era permis numai în «formă politică corectă», cu alte cuvinte, potrivit normelor realismului socialist: armonizările
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
permis numai în «formă politică corectă», cu alte cuvinte, potrivit normelor realismului socialist: armonizările major-minor à la Dunaievski erau binevenite, chiar și orientalismele modale, în stilul lui Haciaturian, erau încă permise, în schimb Stravinski fusese anatemizat. Modul particular în care tarafurile sătești își armonizau muzica, adesea «de-a-ndoaselea» și cu multe disonanțe, era privit ca incorect. În partea a patra a Concertului Românesc există un pasaj, în care un fa diez se aude în contextul lui Fa major. Acesta a fost un
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
noiembrie 1855 la Slatina, în județul Olt, într-o veche dinastie de lăutari, fiind fiul violonistului Bebe Buică. În 1860 este părăsit de către tatăl său, care se recăsătorise, și lăsat în grija unchiului său, Gheorghe Buică. Din 1862 cântă în taraful acestuia la berăria „Bazilescu” din Craiova, ca vioară a doua. În 1869 este auzit aici de către violonista pregătită clasic Paula Grepell și este recomandat de către aceasta Conservatorului din Bucuresti (cunoscându-i personal pe marii profesori ai vremii George Fontino și
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
și apare de două ori ca solist la „Kaukasisches Schloss” și ca șef de orchestră la teatrul „Rejanne”. În 1911, găsindu-și primul său impresar, se alătură orchestrei unchiului său la restaurantul „Cafe-Schtieber” din Viena. După concertul din 1912 al tarafului unchiului său Gheorghe Buica la „Abbazia-Fiume”, Nicolae Buică reușește să contracteze câteva angajamente la hotelurile „Wagner” și „Quarnero” din Rusia, unde conduce o orchestră mică. Aici, cu ajutorul unchiului său, învață repertoriul său de muzică populară rusească („Ei Uhnem” devine standard
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
devine standard în repertoriul său) și tot aici compune, în stil rusesc „Armonica” și „Ruseasca”. În 1914 se întoarce în țară, odată cu începutul Primului Război Mondial, și cântă la restaurantele „Cișmigiu”, „Enescu”, „Gradina Otetelișeanu” și „Iordache”. La ultimul dintre acestea cântă în taraful celui mai tehnic țambalist al Bucureștiului perioadei, Lică Ștefănescu. În perioada 1916 - 1918 își câștigă și supranumele, în Germania, de „Weltberuhmte rumanische Violinvirtuose” (faimosul violonist virtuoz român). În 1918 participă la un recital alături de George Enescu la Teatrul Național din
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
La începuturi, au cântat vocal, la vioară și bas, în formații restrânse numeric, numai bărbații, baladele fiind nelipsite din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
în formații restrânse numeric, numai bărbații, baladele fiind nelipsite din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea, cei mai vestiți lăutari au fost vioriștii Grigore Murgu
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
sub denumirea de „Sârba de la Tismana” sau „Sârba lui Rugină”.. În anii 1929-1930, Grigore Murgu și Ion Pleșa-Rugină împreună cu rapsodul Petre Geagu zis Cătăroiu au cântat în București, la cârciuma lui Marcu Căciularu din spatele Gării de Nord, pe firma căreia scria: "Cântă taraful lui Rugină din Tismana". În fiecare seară lăutarii tismăneni erau vizitați de solista Maria Tănase, care venea să-i asculte și să le culeagă din repertoriu. Lăutarii Murgu și Rugină au fost descoperiți și de muzicologul Constantin Brăiloiu care le-
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Tănase, care venea să-i asculte și să le culeagă din repertoriu. Lăutarii Murgu și Rugină au fost descoperiți și de muzicologul Constantin Brăiloiu care le-a făcut înregistrări pe cilindri de fonograf și pe plăci de gramofon. Un alt taraf vestit în Tismana a fost cel condus de Victor Tantan zis Pala (n. 1913 - d. 1957), viorist primaș de primă mână, care a cântat și în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
de fonograf și pe plăci de gramofon. Un alt taraf vestit în Tismana a fost cel condus de Victor Tantan zis Pala (n. 1913 - d. 1957), viorist primaș de primă mână, care a cântat și în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o perioadă cu Rugină și Murgu
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o perioadă cu Rugină și Murgu la București, apoi a plecat la Constanța. În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Rugină și Murgu la București, apoi a plecat la Constanța. În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules cântece de la el, cântând și împreună la București ori la concertele Orchestrei Taraful
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules cântece de la el, cântând și împreună la București ori la concertele Orchestrei Taraful Gorjului. În august 1949 i s-au făcut mai multe înregistrări pe fonogramă, de către etnomuzicologul Emilia Comișel, ulterior și pe benzi de magnetofon. De la el s-au cules numeroase balade locale sau „furate” din zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe Haiducul", "„Sbangă”", "„Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul Constantin Mornea, care cântă împreună cu soția
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]