11,467 matches
-
ce se făcuseră între brazdele răscolite. Fusese un tărăboi întreg, o groaznică hăcuială de-o parte și de alta, între tată și fiu. Ajuns între rapițe, Năsturel a prins să-l gonească pe Gicu de pe brazde, după pământuri, suduindu-l tare și sălbatec de cruci și Dumnezei, și se încăpățâna și se lua la întrecere cu ta-su, dar Gicu a uitat că e aproape popă și nu se cade să-l înfrunte pe taică-su și-l suduia și mai
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
să citească și nu începe nici o carte fără s-o ducă la capăt. Pentru că descoperă noi talente. Pentru că influențează (corect) premiile revistei noastre. Pentru că e conștiincioasă și drăguță cu lumea, dar, când se supără, nu se sfiește să spună vorbe tari.. Pentru că e emotivă când vorbește în public, dar e cu atât mai convingătoare. Pentru că nu lipsește niciodată de la ședințele redacției, își spune fără menajamente părerea, iar părerile ei sunt întemeiate. Și pentru că are fototecă (obținută prin tot felul de mijloace
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
și moarte... în presă să nu mai intre nici unul din cei ce au mâinile pătate cu cerneala urii și a infamiei. Să nu mai pătrundă în lumea nobilă a tiparului, să nu mai scrie, să nu mai cugete cu glas tare, adică în public, dascălii crimelor, profesorii autorităților, învățătorii nelegiuirilor". După "eliberare", Eliade nu a avut drept de semnătură în România (între 24 august 1944 - 31 august 1967). Așa cum am menționat, în vara anului 1970, a intervenit o nouă măsură coercitivă
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
buzele fardate violent de rujul violet al fetelor de cartier soldații de gen feminin cu fuste și tricouri asimetrice ce au în spate o istorie lungă a folosirii instrumentelor isterico-esoterice încă nerecunoscute din punct de vedere științific uterele alungite și tari ale tîrfelor de cartier cîntecul de lebădă al mamelor de cartier tehnica antimetafizică a taților de cartier plînsetul de jur împrejurul ferestrelor închise ale blocurilor de cartier soarele ascuns în anusul social fata rasată și nebună lipită cu spermă de singurătate și
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
Mariana Codruț cînd tot ce văd și aud... cînd tot ce văd și aud îmi depune în cap ouă limpezi și tari, ca evreii cărînd sfîntul chivot prin deșert, ca doftoroia din sat ligheanul cu ierburi, pe lună culese și de rouă mustind, îmi car craniul veșnic gravid. cine pe cine locuiește cine pe cine cu sînge hrănește. altminteri plină de teamă
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
aș fi dorit-o, fiul nu mă aude, fratele este pierdut în constelații negre. Cerberul stă la poarta mult cunoscută, o rază de lumină l-ar ucide. Strig lebăda cenușie. Pe măsură ce aceasta se apropie, culoarea i se întunecă tot mai tare Vers între mine și umbra mea, se strecoară umilă singurătatea. Picioarele Fată frumoasă, fată frumoasă, desfă picioarele așa cum desferecă pământul izvoarele, să simt răcoarea pulpelor tale și căldura întunecată dintre vintre - amirosite de petale. Acum, nu sunt Aș fi preferat
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
moi cu floci și pori. Aveai mamela bleagă cît ceaunul Și la mijloc cu sfîrcul urduros. Ți le-am zărit pe geam într-o amiază Cînd să le speli într-un lighean le-ai scos. Oh, părul gras, cu rădăcina tare, Dat la culcare cu petrol lampant, Înfierbînta în el orice agrafă. Iar curul tău gigantic și vibrant, Cu bucile cum pernele și roșii, Purtat în rochii leoarcă de lături, Ți-l arătai, pe putini aplecată, Punînd cu-nțelepciune murături!!!
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
aceasta mărșăluind în războaie care nu au fost niciodată ale tale oare în care bătălie ți-ai pierdut râsul și strălucirea din ochi e vremea să te pregătești pentru iarnă să deschizi larg ochii și să spui ,nimic" cu glas tare ,nimeni" să întâmpini viscolul ca o pasăre ce nu mai știe drumul spre țările calde se lasă frigul deodată și-n amintire în dimineți de vară felurite tristeți încet drămuite nebunul cartierului întrebându-te cât e ceasul chipul femeii ce
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
încă o data observatorii darnici... Mi-am recunoscut greșeala, am reintrat în odaia mea albă, încăperea de probă martor... și m-am trezit speriat...Ceasul arăta ora patru dimineața...Pereții străluceau de albeață! Ca niciodată, am rostit Tatăl Nostru cu glas tare, am deschis geamul, am dat radioul la maximum, am citit un verset din Biblie... am zbughit-o în bucătărie să-mi clocotesc ibricul cu cafea "Strong and stimulating"! Mi-am dat seama că, în sfîrșit de sfîrșit!, puteam scrie în
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
vibrează în văzduh, râsul cu care parcă îi hipnotiza pe bărbați, așa cum îi hipnotiza, îi transforma pe loc în sclavi smeriți ai săi, și cu sânii săi ce se întrevedeau perfect prin bluzele de vară transparente, conturându-se vii, fremătători, tari și de o formă care părea întocmită după planuri neomenești, așa cum îi cucerea cu ochii ei de culoarea curmalei coapte, așa cum îi cucerea cu fundul ei monumental, ca o colină răsărită neașteptat în mijlocul unei câmpii verticale, așa cum îi cucerea cu
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
săptămână încheiată. Ghidându-se după însemnările domnului N. și consultând la tot pasul harta Parisului, o luă de la capăt: încercă o reconstituire cât mai fidelă a traseelor acestuia. Era o femeie care nu-și refuzase de-a lungul vieții senzațiile tari. Și astăzi rar o mai dezmorțea ceva, aproape totul era deja văzut, încercat, trăit. Ei bine, jocul acesta de-a șoarecele și pisica, balansul acesta între, pe de o parte, promisiunea unei întâmplări reale care să conțină în ea viața
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
fie alta, totul culminînd cu încercarea de omor pe care femeia vieții lui o săvîrșește tot asupra lui. Și toate acestea pentru ce? Pentru un filfizon de trei parale? Tot la fel, e inacceptabilă încăpățînarea cu care Camil, în Suflete tari, vrea să insinueze că o femeie (Ioana) ar putea să împingă la sinucidere un bărbat îndrăgostit (Andrei Pietraru), de parcă întreaga vină ar putea să aparțină altuia decît lui, un labil și complexat individ căruia idealul de a-și dărui sufletul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
nevăzătoare, membră a unei categorii defavorizate din naștere, trebuie adusă în prim-plan, transformată în protagonist. În loc de a săpa, bezmetică, galerii subpământene, ea va întruchipa și propaga valorile adevăratei democrații, scoțându-le la lumină - prin multiple mușuroaie făcute în pământul tare al prejudecăților noastre. Plasat într-o poziție secundă, cartoful va rămâne - într-un sens - adevăratul erou al acestei povești pline de semnificații. Renunțând la complexele de superioritate și la oficierea unei religii pernicioase, cartoful alternativ va deveni un factor activ
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
omenesc rămâne mai ales în imaginația poeților și a inginerilor, specimene de visători încă destul de înrudite. Oricum însă, după apariția dirijabilului și a balonului Léonei Daré din Cișmigiu, cerul bucureștean al femeilor cu rochii lungi și al bărbaților cu pălării tari începe să fie accesibil ziua. Ceea ce este însă cu adevărat misterios și aparține unei alte lumi e cerul de noapte. Misterul se datorează în întregime Lunii. Ea a adunat toată poezia nopților omenirii, toată recunoștința muritorilor cărora le-a luminat
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
jur împrejur pînă hăt departe nu era nimic și nimeni", "după cum curat și pustiu era cerul" deasupra. De asemenea, un anume tip de comparații: "Vîntul acesta nou era tăios și răsunător, cîntînd ca dintr-o harfă de fier" sau "pămîntul tare ca fierul" e propriu celui care, în întreaga lui operă, a cristalizat, voit, o Vîrstă de Fier. Cele șapte capitole existente conturează un fel de primă parte a nuvelei, întreruptă în plin mister epic. Cred că Petru Dumitriu a renunțat
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
cu aceeași satisfacție a neînregimentării. În plan literar, se delimitează atât de scriitorii angajați, "pe linie" (Adrian Păunescu, Titus Popovici, Dinu Săraru), cât și de cei evazioniști, evoluând în propria operă ca într-un mediu aseptic și asigurător, fără aerul tare al adevărului și noxele realității cotidiene. Din această categorie, D.R. Popescu primește cele mai aspre calificative, Ion D. Sîrbu considerând ininteligibilă literatura scriitorului "șaizecist" și compătimindu-i sincer pe criticii obligați s-o parcurgă. Nu întemeierea acestor judecăți e în
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
fără pasărea lor -/Licurici care-n română/ Și-n albaneză/ Izbucnesc strălucind/ Din mușuroaiele stelelor.” (Dicționar comun). Sunt invocate tradițiile comune albano-române, sfinte daruri pogorâte asupra celor două popoare. Ajungând la problematica, de foarte multe ori tragică, a balcanismului, culori tari zugrăvesc teroarea istoriei: ,,Vrajbă și spaimă!/ Pragul casei e frânt/ Satele ard,/ Câmpiile pier,/ În vreme ce noi/ Urcăm eliberați/ Pe colinele morții.” (Lumina Dardaniei). Lacrimile au funcție unificatoare, punte între sensibilități similare. Presentimentul paradisiac rămâne aproape. Baki Ymeri crede în Dumnezeu
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
credința. În fața morții la penitenciarul sanatoriu Târgu Ocna, Valeriu Gafencu și-a dictat în brațele lui Ion Ianolide testamentul său spiritual, care e mărturie și a vieții de sacrificiu a tatălui, ca model pentru ființare întru Hristos a fiului: „Fiți tari în credință, căci Hristos îi va birui pe toți vrăjmașii. Îndrăzniți și rugați-vă! Păziți neschimbat Adevărul, dar să ocoliți fanatismul. Nebunia credinței este putere dumnezeiască, dar tocmai prin aceasta ea este echilibrată, lucidă și profund umană. Să-i iubiți
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
așteptări colorate. Zece pași înainte până la crăițe. Alți zece înapoi până la crini. Crăițele îmi zâmbesc. Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer. Pesemne fac rugăciunea de dimineață. Îmi umplu plămânii cu-arome florale. Miresmele-s tari. Rozmarinul, fluxul, busuiocu-nflorit Promit sărbători cu dangăt de clopot, onomasticii și pomeniri. Picături de veșnicii. Dimineața când soarele răsare îl privesc ... Citește mai mult Tiptil noaptea dispare.Mă trezesc la primul cântat al cocoșilor.Dimineața grădina semănă cu-n mic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
așteptări colorate.Zece pași înainte până la crăițe.Alți zece înapoi până la crini.Crăițele îmi zâmbesc.Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer.Pesemne fac rugăciunea de dimineață.Îmi umplu plămânii cu-arome florale. Miresmele-s tari.Rozmarinul, fluxul, busuiocu-nfloritPromit sărbători cu dangăt de clopot, onomasticii și pomeniri.Picături de veșnicii. Dimineața când soarele răsare îl privesc ... XXVII. DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1662 din 20 iulie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
sa-mi dea ce-aveam nevoie, Că doar nu se știe oare? Că o fată la o mamă este-o mare binecuvântare!!! 30 iunie 2016 Ora 3,00 am Poezie scrisa in noaptea de dupa plecarea copiilor mei... departe ...departe...in tari indepartate!!! Referință Bibliografică: Dor de mamă, / Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Neluța Stăicuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNTREBĂRI DESPRE VIAȚĂ! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Care-i marea alinare, Și la boli și la durere? Este rugăciunea tare; Ea aduce mângâiere! Ce-i în viață fericirea? Nu averea,nu comori! E să-ți afli mântuirea, Înainte ca să mori! Care-i marea suferință, Drumul către iad și chin? Să te lepezi de credință, Când,tu te-ai născut creștin
ÎNTREBĂRI DESPRE VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380754_a_382083]
-
modurilor de atac sunt o manevră de asalt, de cucerire instantanee a auditoriului, o manevră șireată ce devansează onestitatea și integritatea lucrului cu sunetele. Decid totuși să mă las sedus. Efluviile de efecte acustice mă împresoară, injectându-mi un ser tare, amețitor. Sunt tot mai permeabil, mai tranzitiv. Aproape drogat. În transă. Tranchilizat? Convertit? Gata! Muzica s-a terminat. Ce-a fost asta? Nu-mi amintesc nimic. Sunetele au trecut prin mine ca și cum nu le-ar fi păsat că trupul meu
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
Mai fericiți încă am fost descoperind o piață din Ha Noi de unde am putut lua ceaiuri și semințe. Ce va crește din ele, vom vedea. Vizita a fost scurtă din cauza căldurii care grăbește macerarea materiei vegetale cu emanații olfactive prea tari pentru europeni. Dar, în apropiere, Nichita și Mury au găsit rachiu de cobră - sticle de alcool cu cobra în ele sau cu un scorpion fioros. La întoarcere, pe Charles de Gaulle, controlul bagajelor de mînă a dibăcit cobrele lui Mureșan
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
tribună (mestecând și scuipând semințe, mai aruncând o înjurătură către echipa adversă) sunt majore. Cât despre echipa adversă... Inamicii lui C. Rogozanu sunt "conservatorii" din cultura română, fie ei comuniști ori neocomuniști, păltinișeni, apolitici cu ghilimele ori reacționari în sensul tare al termenului. "Impostura elitei românești", "fața fanatică și hidoasă" a celor de la Grupul pentru Dialog Social i se dezvăluie tânărului autor atunci când i se refuză, de către consiliul revistei "22", o colaborare. Întâlnim des, în paginile volumului, acest tip mărginit de
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]