705 matches
-
S, îl face pe Calvino să-i atribuie alte semnificații, dincolo de cea de pierdere de bani. De vreme ce tema fundamentală a "Castelului" este raportul între scriitură și lectură, intermediat de semnele tarotului, litera S este semnul semioticii, schimbul de mesaje. În "Taverna ..." Regele de Bâte este chiar scriitorul, bâta reprezentând instrumentul de scris. Una din cărțile lui este tocmai Doiul de Tobă: "și pentru mine este un semn al schimbării, acel fel de schimb pe care orice semn îl are". Dar Doiul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care și-a vândut sufletul") cu secretul aurului (șapte de tobă); în povestea lui Astolfo pe Lună este poetul deșertului selenar, al unei lumi cu sensul pierdut, contrare armoniei renascentiste, dar compatibile cu smintirea și derealizarea omului veacului XX; în "Taverna ..." îl regăsim fie sub înfățișarea vrăjitorului Merlin, fie sub cea a naratorului, scriitorului, jongleurului, iluzionistului. Elanul autoreferențial al autorului în "Iată că și eu încerc să-mi spun povestea" este admirabil jucat: "Poate că sosise momentul de a admite că
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Nebun, carte ce-l pune pe Calvino în rezonanță tot cu literatura. De exemplu în "Castelul ...", Nebunul e Orlando dezlănțuit printre ororile câmpului de luptă, cu mintea-ntunecată de gelozie în adâncul umed al pădurii feminine (Eros-Angelica-Medoro); în schimb în "Taverna ..." locul lui Ariosto e luat de Shakespeare, Nebunul fiind Oedip ce-și ucide tatăl fără să știe, sau Hamlet ce se preface a-și fi pierdut mințile în confruntarea cu unchiul uzurpator-ucigaș și ciracii acestuia, sau Regele Lear, peregrin ieșit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fără să știe, sau Hamlet ce se preface a-și fi pierdut mințile în confruntarea cu unchiul uzurpator-ucigaș și ciracii acestuia, sau Regele Lear, peregrin ieșit din minți. În timp ce "Castelul ..." omagiază pe autorul lui "Orlando" sau un principe de Renaștere, "Taverna ..." se încheie sub zodia artistului de la sfârșitul Renașterii. Motivele narative, cu un picior în baroc, par mai apropiate de neliniștile sufletului modern. Ca de pildă, setea de absolut, ambiguitatea angelo-demonismului, dileme tip natură-civilizație, orașul tehnologic-abolirea ecosistemelor, viziunea științific-materialistă/metafizică, războiul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Mici ticuri verbale în limba franceză sunt puse în conversația personajelor pentru a întări senzația de oralitate tipic franțuzească. Talentul romancierei este deplin în numirea detaliilor de epocă, fie că descrie ierarhii sociale stricte, fie veșminte, climate, interioare somptuoase sau taverne, mânăstiri și catedrale, ateliere artizanale, războaie de țesut sau grădini. Un univers narativ limpede, un decupaj istoric perfect recognoscibil imaginației cititorului de azi; cele șapte personaje ale romanului se autonarează prin relaționare, dar și în propria oglindă, purtând fiecare un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Alexandru reface filmul căderii în colaps și al trezirii pe câmpul de bătaie, având viziunea detaliilor morții, asemeni unor faimoase personaje din Tolstoi sau Faulkner. Între derealizare și bilocație, emisia personajului suprapune lumile ce l-au marcat ireversibil, cea din taverna sfârșitului și cea a fericirii amfigurice, a educației sentimentale din Colonie. Spre a reveni sub suflul acelei farse tragice cu accente de exod apocaliptic. Glaciațiune, nebunie și moarte. În fine, Alexandru este prins de patrulă și adus la Postul de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
norocul în viață decât mântuirea sufletului. Erau niște piperniciți în ale credinței. Sub privirea împăciuitoare a unui episcop ghiftuit, un popă lumeț și șugubăț vorbea mirenilor de virtutea scăpătăciunii. Prin boscheți, zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trad. MB).324 Anulând dimensiunea spațială prin unirea înaltului cu întinderea apei, ermeticul introduce imaginea sonoră a nostalgiei: vocea ulicioarei. Că o epifanie, glasul drumului deschide în interiorul eului poetic imaginea satului, a strălucirii soarelui pe zidurile caselor, a lămpilor și tavernelor puștii. Alteori succesiunea imaginilor sonore trasează o linie invizibilă ce unește casele unui sat, ca o șoaptă divină purtată pe drumul în formă de cruce: Ulicioara: o cruce de case / ce se cheamă încet (idem, trad. MB). Aceste linii ce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
afirmă lupta continuă între valorile refuzate, date afară din cetate, și nonvaloare: "În toamna anului 1939/ Când zorile ieșeau din mare înghețate,/ Trei morți vegheau, trei morți:// Isus, Lord Byron și Panait Istrati"145. Ben. Corlaciu publică un poem al tavernelor, realizând un portret al unei țigănci a cărei înfățișare pare a fi mai ispititoare chiar și decât florile pe care le vinde, Florăreasa, poem încheiat cu aceeași formulă sfidătoare, pe care o întâlnim și la Dimitrie Stelaru: "Nici ce băusem
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a mizeriei, Dimitrie Stelaru (Dumitru Petrescu) găsește evadarea în poezie. Scrie destul de mult, într-o încercare parcă de a acoperi cu pânza literaturii fața cadaverică a vieții. Nu e rupere de realitate, pentru că poezia sa nu se îndepărtează de lumea tavernei, deziluzionantă, dar pasul făcut spre ficțiune face lumea mai ușor suportabilă. De altfel, Dimitrie Stelaru își literaturizează propria viață și nu ne referim aici doar la episodul în care își anunță decesul, pentru a se amuza pe seama dușmanilor din sfera
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se orientează spre lumea urbană, spre cotidian (faptul banal atrăgând întotdeauna atenția, mai ales, atunci când intră în asociații șocante) sau propune o "evadare" fie în spații ciudate, îndepărtate, fie în cele apropiate, dar refuzate, de obicei, de sfera literarului, precum taverna (expresie a protestului social și literar). Ei realizează o poezie a banalului, dar nu una banală pentru că tocmai poezia cotidianului este una menită să modifice starea lirică. Unii dintre acești poeți cunosc bine literatura universală, se lasă impresionați de poezia
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ipostaza de rege, de dumnezeu al unui univers decăzut: "Prea târziu, prea târziu,/ Atunci va fi prea târziu;/ Dimitrie Stelaru, noul Cristos,/ Se va ridica lângă tine, rănit" (Prea târziu) sau "Sunt o trestie sfâșiată de vânt/ În mijlocul mlaștinii râioase;/ Taverna aceasta miroase a pământ,/ A cer și a fete frumoase." (Taverna). Încercarea de a impune un autobiografism pur se evidențiază, în poezia contemporană, poate cel mai bine la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prea târziu,/ Atunci va fi prea târziu;/ Dimitrie Stelaru, noul Cristos,/ Se va ridica lângă tine, rănit" (Prea târziu) sau "Sunt o trestie sfâșiată de vânt/ În mijlocul mlaștinii râioase;/ Taverna aceasta miroase a pământ,/ A cer și a fete frumoase." (Taverna). Încercarea de a impune un autobiografism pur se evidențiază, în poezia contemporană, poate cel mai bine la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Contrapunct, 57 Convorbiri literare, 40, 54, 57, 58, 244 Coșovei. Traian T. Șine de tren, vieți paralele, 219 Corbu, Daniel, 203 Corbu. Daniel Nașterea vinovată, 203 Corlaciu, Ben., 62, 64, 80, 89, 90, 95, 100, 206 Corlaciu. Ben. Florăreasa, 89 Taverna, 206 Cornea, Delia Roxana, 108 Cornea, Paul, 31 Corobca, Liliana, 108 Cosma, Mihail, 46 Coșovei, Traian T., 200, 211, 219 Coteanu, Ion, 82 Crainic, Nichifor, 55 Crama, Mihail, 50, 56 Crăciun, Gh., 30, 199 Creucea, Nina, 88 Croce, Benedetto, 56
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Roncole, 9/10 Octombrie 1813; decedat la Milano, 27 Ianuarie 1901). " Lebădă de la Busseto ” Giuseppe Verdi s-a născut la Roncole, în Ducatul Parmei, la vremea respectivă sub ocupație napoleoniana, într-o familie de mici proprietari de pământ și de taverne. Și-a început studiile muzicale cu Fernando Provesi. Cand a împlinit vârsta de șapte ani a devenit ajutor de organist la biserica din localitate; la vârsta de 12 ani studia cu organistul bisericii principale din apropiere de Busseto, a cărui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Carlo (baș); Carlo (tenor); Francesco, fratele mai tanar al lui Carlo (bariton); Amalia, nepoata Contelui de Moor (soprana); Arminio, valetul contelui de Moor (tenor); Moser, un funcționar (baș); Rolla, un tovarăș a lui Carlo (tenor) Actul I Tabloul 1. O taverna la marginea Saxoniei. Carlo citește o carte și așteaptă vești de la tatăl său. Își exprimă nemulțumirea față de starea de lucruri din Germania (O mio castel paterno). El mai speră să primească iertarea tatălui său, deoarece făcuse greșeală să se înhăiteze
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
I, scena 1 Rezumat : Carlo se gândește la căminul părintesc și la dragostea lui pentru Amalia. Cabaletta Nell'argilla maledetta pentru aria O mio castel paterno Rol : Carlo, fiul lui Massimiliano Voce : tenor Fach : spinto Loc de desfășurare : exteriorul unei taverne din Saxonia, Germania, început de secol 18 Rezumat : Fratele lui Carlo îl avertiza în scrisoare să nu se mai întoarcă acasă dacă nu dorește să fie arestat, așa cum a ordonat tatăl lui, Massimiliano, Conte de Moor. Camarzii lui propun să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dintre acestea fiind numite structuri de cazare alternative sau specializate; • mici moteluri și structuri de cazare de lanț; • stațiuni balneare; • terenuri de campare și catering; campare sezonieră pentru grupuri organizate; • pensiuni și case de oaspeți; mici hanuri de țară și taverne; ferme pentru ședere și vizitare; • proprietăți vaste cu cazare în unități de mici dimensiuni și activități în afara spațiilor de cazare; • parcuri pentru safari; ferme pentru jocuri și pescuit; agricultură, silvicultură, pescuit și alte activități primare; resurse pentru tururi educaționale
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
Începuseră să guste din plăcerea păcatului, a desfrâului; cel puțin o dată pe săptămână săvârșeau o escapadă nocturnă, desfătându-se în „tripourile” sau „bombele” de pe „circuit”, strada din Buzău care se încheia cu un sens giratoriu, unde erau plăsate mai multe „taverne” și „case de toleranță”. Unul dintre ei se îmbolnăvise de boli venerice. Când erau scoși în fața careului și mustrați pentru exemplul rău, mulți elevi din cursul inferior își manifestau bucuria pentru umilirea la care erau supuși. Dar ei își notau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
era regimu’ de hrană pe timpu’ izolării. Relația dumneavoastră cu gardienii a fost destul de tensionată în timpul detenției... Ce să vă zic? Am avut conflicte, de exemplu, cu un gardian, unu’ Zăgan: Ce fumați aicea, bă, parcă sunteți în cavernă? În loc de tavernă... Ce mă, aicea sunteți în Texai? Auzisă probabil și el de Texas, da’ nu reținusă complet... Și într-o duminică, tot ăsta... Zăgan, ne scoate afar’. Nu ne-a lăsat să mâncăm înăuntru. Mămăliga-aia care era și cu zeamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de sine. Vezi și Oswald Spengler, op. cit., vol. I, p. 120. 116 În tratatul său de economie, Acțiunea umană, arată: "Nici istoria, nici etnologia, nici o altă ramură a cunoașterii, nu pot furniza o explicație care a dus de la haitele și tavernele strămoșilor nonumani ai omenirii la grupurile sociale primitive, dar încă de pe atunci pregnant diferențiate despre care ne oferă informații excavațiile, cele mai vechi documente istorice și relatările călătorilor care au întâlnit triburi sălbatice", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ei. Câteodată ea se iubește cu un client creștin, ba chiar fuge cu acesta În lume, luând cu ea toată averea soțului <endnote id=" (127, p. 87)"/>. De altfel, se pare că În epocă evreice „animatoare” nu erau doar În tavernele din sate și târguri, ci și pe la curțile suveranilor. În secolele XVII- XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar foarte adesea și de cei aduși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chemat oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.45: „Fără menajamente dl. Iancu Flondor a repezit ce i-a căzut întâmplător în mână când a intrat în taverna politicianismului... Putea foarte bine, ca în loc de dl. Al. Constantinescu, dr. I. Flondor să întâlnească alt politician, căci asemănarea între politicieni e surprinzător de mare. Toți seamănă ca niște picături de noroi. Asemănarea așa de pronunțată între Petre P. Carp și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o cafenea cu biliard. Liceenii și studenții o frecventau mult atrași fiind de către cele două frumoase blonde, fiicele antreprenorului. În seara în care am fost adus pentru întâia oară în acest local, am fost îngrozit. De cum am scoborât treptele acestei taverne, văd o mare aglomerațiune de oameni în jurul unuia care sta întins pe scânduri cu fața în sus. Mi s-a părut că este mort. Mă apropii și cunosc pe mort, era un coleg al meu din clasa 4-a liceală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de cazare în mici moteluri și structuri de lanț; - servicii de tratament în stațiunile balneare; - servicii de campare și catering; campare sezonieră pentru grupuri organizate; - servicii de cazare în pensiuni și case de oaspeți; în mici hanuri de țară și taverne; în ferme pentru ședere și vizitare; - servicii de cazare în unități de mici dimensiuni și activități în afara spațiilor de cazare, pe proprietăți vaste; - servicii de agrement în parcuri pentru safari; ferme pentru jocuri și pescuit; agricultură, silvicultură, pescuit și alte
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]