818 matches
-
încercat să le corecteze erorile. Este cazul lui W.J. Popham. Împreună cu Eva Baker, acesta a publicat în 1973 Expanding Dimensions of Instructional Objectives 39, o încercare disperată de a „umaniza” obiectivele descrise în termeni behavioriști de B.S. Bloom în taxonomia sa. Popham și Baker și-au concentrat atenția mai ales asupra obiectivelor afective (taxonomia lui Krathwohl); le-au analizat, le-au explicat, conferindu-le sensuri mai largi decât înțelesurile comportamentale, și au încercat să demonstreze că, odată incluse în tehnologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acesta a publicat în 1973 Expanding Dimensions of Instructional Objectives 39, o încercare disperată de a „umaniza” obiectivele descrise în termeni behavioriști de B.S. Bloom în taxonomia sa. Popham și Baker și-au concentrat atenția mai ales asupra obiectivelor afective (taxonomia lui Krathwohl); le-au analizat, le-au explicat, conferindu-le sensuri mai largi decât înțelesurile comportamentale, și au încercat să demonstreze că, odată incluse în tehnologia educațională, ar putea avea un impact pozitiv asupra activității din clasă. Dar niciodată nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a legitimat metodologic câteva dintre marile realizări ale curriculumului modern. Cherryholmes (1988) a identificat trei dintre cele mai recente și mai cunoscute construcții educaționale structuraliste: a) principiile fundamentale ale curriculumului și instruirii formulate de Tyler (the Tyler’s Rationale); b) taxonomia obiectivelor pedagogice a lui Bloom; c) extinderea și aplicarea Raționalului lui Tyler propusă de Schwab în 1983. Toate reproșurile adresate structuralismului tradițional de către poststructuraliști sunt valabile și cu privire la cele trei „structuralisme curriculare” menționate mai sus - de exemplu, cele formulate de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre componentele structurii”); conceptualizarea sistemelor și structurilor se realizează prin distincții binare („zero/unu”; „bun/rău”; „pozitiv/negativ”; „alb/negru” etc.) ș.a.m.d. - toate aceste „marote” ale structuralismului clasic și altele similare au fost identificate în Raționalul lui Tyler, taxonomia lui Bloom și extensia naționalistă a lui Schwab. După Cherryholmes, se pot identifica riguros cel puțin opt „hibe/caracteristici structuraliste” în „Raționalul lui Tyler”: a) sensul curriculumului este determinat de relațiile cuprinse în pașii procesului curricular; b) pașii individuali nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ele sunt exerciții profesionale bazate exclusiv pe expertiză 160. Cherryholmes (1988) conchide că încercarea lui Schwab din 1983 nu este altceva decât o prelungire a influențelor structuraliste asupra curriculumului din anii ’70-’80. La concluzii similare a ajuns și în legătură cu taxonomia obiectivelor pedagogice propusă de Bloom în 1956, împreună cu Engelhart, Furst, Hill și Krathwohl. I s-a părut semnificativ faptul că aceștia au dedicat lucrarea lui Ralph Tyler. Cherryholmes a analizat cele șase clase taxonomice ale domeniului cognitiv încercând să identifice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1956, împreună cu Engelhart, Furst, Hill și Krathwohl. I s-a părut semnificativ faptul că aceștia au dedicat lucrarea lui Ralph Tyler. Cherryholmes a analizat cele șase clase taxonomice ale domeniului cognitiv încercând să identifice rostul lor practic. A găsit că taxonomia lui Bloom ar putea avea patru utilizări, ce ar reprezenta tot atâtea „norme de orientare” (guiding principles): 1) taxonomia indică modul în care profesorii pot diferenția comportamentul elevilor; 2) taxonomia comportă consistență internă și logică; 3) taxonomia comunică rezultatele cercetării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ralph Tyler. Cherryholmes a analizat cele șase clase taxonomice ale domeniului cognitiv încercând să identifice rostul lor practic. A găsit că taxonomia lui Bloom ar putea avea patru utilizări, ce ar reprezenta tot atâtea „norme de orientare” (guiding principles): 1) taxonomia indică modul în care profesorii pot diferenția comportamentul elevilor; 2) taxonomia comportă consistență internă și logică; 3) taxonomia comunică rezultatele cercetării psihologice contemporane; 4) taxonomia este o transmitere descriptivă neutră a obiectivelor educaționale. În ceea ce privește caracteristicile structurale ale taxonomiei, Cherryholmes le-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cognitiv încercând să identifice rostul lor practic. A găsit că taxonomia lui Bloom ar putea avea patru utilizări, ce ar reprezenta tot atâtea „norme de orientare” (guiding principles): 1) taxonomia indică modul în care profesorii pot diferenția comportamentul elevilor; 2) taxonomia comportă consistență internă și logică; 3) taxonomia comunică rezultatele cercetării psihologice contemporane; 4) taxonomia este o transmitere descriptivă neutră a obiectivelor educaționale. În ceea ce privește caracteristicile structurale ale taxonomiei, Cherryholmes le-a indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A găsit că taxonomia lui Bloom ar putea avea patru utilizări, ce ar reprezenta tot atâtea „norme de orientare” (guiding principles): 1) taxonomia indică modul în care profesorii pot diferenția comportamentul elevilor; 2) taxonomia comportă consistență internă și logică; 3) taxonomia comunică rezultatele cercetării psihologice contemporane; 4) taxonomia este o transmitere descriptivă neutră a obiectivelor educaționale. În ceea ce privește caracteristicile structurale ale taxonomiei, Cherryholmes le-a indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
putea avea patru utilizări, ce ar reprezenta tot atâtea „norme de orientare” (guiding principles): 1) taxonomia indică modul în care profesorii pot diferenția comportamentul elevilor; 2) taxonomia comportă consistență internă și logică; 3) taxonomia comunică rezultatele cercetării psihologice contemporane; 4) taxonomia este o transmitere descriptivă neutră a obiectivelor educaționale. În ceea ce privește caracteristicile structurale ale taxonomiei, Cherryholmes le-a indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
principles): 1) taxonomia indică modul în care profesorii pot diferenția comportamentul elevilor; 2) taxonomia comportă consistență internă și logică; 3) taxonomia comunică rezultatele cercetării psihologice contemporane; 4) taxonomia este o transmitere descriptivă neutră a obiectivelor educaționale. În ceea ce privește caracteristicile structurale ale taxonomiei, Cherryholmes le-a indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și diferențele față de celelalte obiective; c) taxonomia enunță un număr mare de distincții binare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2) taxonomia comportă consistență internă și logică; 3) taxonomia comunică rezultatele cercetării psihologice contemporane; 4) taxonomia este o transmitere descriptivă neutră a obiectivelor educaționale. În ceea ce privește caracteristicile structurale ale taxonomiei, Cherryholmes le-a indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și diferențele față de celelalte obiective; c) taxonomia enunță un număr mare de distincții binare; de exemplu: cunoaștere/comprehensiune; aplicare/comprehensiune; analiză/aplicare; analiză/sinteză; învățare centrată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a obiectivelor educaționale. În ceea ce privește caracteristicile structurale ale taxonomiei, Cherryholmes le-a indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și diferențele față de celelalte obiective; c) taxonomia enunță un număr mare de distincții binare; de exemplu: cunoaștere/comprehensiune; aplicare/comprehensiune; analiză/aplicare; analiză/sinteză; învățare centrată pe teme/învățare centrată pe learner ș.a.; d) profesorii și elevii nu sunt în centrul procesului educațional pentru că valoarea educativă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sinteză; învățare centrată pe teme/învățare centrată pe learner ș.a.; d) profesorii și elevii nu sunt în centrul procesului educațional pentru că valoarea educativă și semnificația educațională sunt localizate, autoritar, în structuri externe, aflate în afara indivizilor care predau și învață; e) taxonomia este neutră din punct de vedere ideologic, Bloom desemnând-o „o schemă descriptivă pură în care fiecare tip de scop educațional poate fi reprezentat într-un stil relativ neutru”161. Cherryholmes (1988) a ales două abordări poststructuraliste - cea a lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sensul că orice ființă umană normală le posedă. Aceste avantaje permit un design instrucțional riguros. Odată clarificate scopurile instruirii, vor fi concepute strategii didactice adecvate pentru dirijarea mecanismelor de învățare în direcția scopurilor stabilite. Designerul enunță obiective pedagogice în conformitate cu o taxonomie a tipurilor de învățare și, apoi, organizează condițiile interne și condițiile externe ale instruirii formulând prescripții (reguli) de acțiune pedagogică. Rezultă astfel o „inginerie instrucțională” care simplifică enorm procesul educativ oferindu-i educatorului un instrument relativ facil pentru a concepe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în acest sens o ambiguitate bizară. Cele nouă mecanisme de învățare, descrise de diverși teoreticieni, sunt asimilate de Gagné în scopuri prescrise ca obiective ale instruirii; pentru el, scopurile instruirii constituie același lucru cu mecanismele învățării. Ar rezulta așadar că taxonomia de obiective pedagogice se restrânge la nouă posibilități naturale de învățare. Gagné a ignorat total teoriile pedagogice tradiționale referitoare la idealurile, valorile și finalitățile educaționale și chiar eforturile contemporanilor săi Benjamin Bloom și David Krathwohl de a elabora taxonomii de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că taxonomia de obiective pedagogice se restrânge la nouă posibilități naturale de învățare. Gagné a ignorat total teoriile pedagogice tradiționale referitoare la idealurile, valorile și finalitățile educaționale și chiar eforturile contemporanilor săi Benjamin Bloom și David Krathwohl de a elabora taxonomii de obiective pedagogice pentru dezvoltarea cognitivă și afectivă a personalității umane 238. Gagné a fost animat însă exclusiv de ambiția de a arăta cum se realizează o „bună instruire”. După Wilson (1997), aceasta implică însă o ambiguitate majoră ce ridică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în anii 1980-1990 pentru determinarea eficacității generale a instruirii. Modelul meu de design instrucțional a fost inspirat de paradigma lui Gagné. A trebuit însă să-i completez sugestiile cu principii mastery learning (Carroll, 1963; Carroll și Bloom, 1968); am adoptat taxonomia lui Bloom-Krathwohl-Harrow și am preluat procedura de operaționalizare a obiectivelor pedagogice propusă de G. de Landsheere (1979); de asemenea, a trebuit să asimilez armonizarea ierarhiei lui Gagné cu taxonomia lui Bloom realizată de Merrill (1974) și să folosesc lista „verbelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
principii mastery learning (Carroll, 1963; Carroll și Bloom, 1968); am adoptat taxonomia lui Bloom-Krathwohl-Harrow și am preluat procedura de operaționalizare a obiectivelor pedagogice propusă de G. de Landsheere (1979); de asemenea, a trebuit să asimilez armonizarea ierarhiei lui Gagné cu taxonomia lui Bloom realizată de Merrill (1974) și să folosesc lista „verbelor de acțiune” a lui Metfessell și a colaboratorilor săi; toate acestea depășesc, evident, cadrul teleologic strâmt al paradigmei lui Gagné (vezi cărțile mele: Didactica Nova sau Arta de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se transmit de la o generație la alta, pe căi variate, fie informale (ca socializarea, practicile cotidiene, memoria colectivă, comportamentele individuale și interacțiunile lor sau comunicarea simbolică), fie instituționale (ca limba, educația, sistemele legale). Reprezentările sociale își au deci rădăcinile în taxonomii comune, în categorizări sau diferite themata. Cercetările invocate de Markova probează modul în care reprezentările sociale sunt „înrădăcinate” în viața individului. Subiecții chestionați manifestau o gândire opozițională exprimându-și dorința de a fi recunoscuți, de a li se accepta identitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
funcțiilor perceptive și intelectuale. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman, aceasta include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât recepția informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. C. Păunescu și I. Mușu prezintă o taxonomie a obiectivelor programului de recuperare psihomotrice structurată pe trei categorii de obiective generale, fiecare cuprinzând un număr de subniveluri, obiective operaționale și exemple de activități care conduc la realizarea obiectivelor operaționale. Cele trei categorii de obiective generale și subnivelurile respective
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un loc „poezire”. Concepându-și proiectul sistematic, N. se dovedește perfect conștient de una dintre legile esențiale ale creației, disproporția inevitabilă dintre stocul limitat de modele genetice și infinitatea virtuală a variantelor concrete. Prin urmare, accentul nu cade niciodată pe taxonomie, ci pe detectarea așa-numitei „casete a modelului”. Criticul operează constant la trei niveluri: modelele generatoare, obiectul modelării, auxiliarele tehnice. Jocurile semnificative sunt cele de la primul nivel, dar fără priza la concret a celorlalte două studiul ar fi oferit numai
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
temă de studiu intersectează și cu religia, și cu medicina, G. Pizza evocă apoi pe Ion Aurel Candrea, cu al său Folclor medical român comparat (1944), și Încercarea acestuia de a edifica o ,,știință etnoiatrică modernă”, printr-o ,,traducere a taxonomiei populare În grile anatomice și fiziologice clasice”. O altă analogie pusă În discuția asupra practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se adaugă pur și simplu inegalităților clasice, ci solicită reformularea „chestiunii sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată” social de o persoană, trebuie să depășească această „taxonomie” saturată de lacune și distorsiuni pentru a deveni contemporană cu individualizarea și cu construcțiile identitare ale persoanelor, pentru a da seamă de spațiile inegalitare clasice, dar și de cele recente. Spațiile constitutive ale inegalităților recente sunt individualizate. Ele se manifestă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Hainaut, ordonează obiectivele de la simplu la complex, astfel încât pot fi identificate următoarele categorii comportamentale: 1. Cunoaștere (receptare). 2. Înțelegere. 3. Aplicare. 4. Analiză. 5. Judecată de valoare. 6. Creație. Aceste categorii, cunoscute în literatura de specialitate și sub denumirea de „taxonomia lui Bloom”, cuprind în sinteză conținuturi cum ar fi: asimilare, formare de capacități și deprinderi intelectuale, creație. • domeniul afectiv, dezvoltat de teoreticieni precum Krathwohl, Landsheere, Raven, French, prezintă următoarea organizare: 1. Receptare. 2. Reacție. 3. Valorizare. 4. Organizare. 5. Caracterizare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]